Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

KINZALKOMB 80/25mg
Denumire KINZALKOMB 80/25mg
Descriere Tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale.Administrarea asocierii în doza fixa Kinzalkomb (40 mg telmisartan/12,5 mg hidroclorotiazidă) este indicata la pacientii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat numai cu telmisartan.
Denumire comuna internationala COMBINATII (TELMISARTANUM+HYDROCHLOROTHIAZIDUM)
Actiune terapeutica ANTAGONISTI AI ANGIOTENSINAEI II, COMBINATII ANTAGONISTI AI ANGIOTENSIN II SI DIURETIC
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 80/25mg
Ambalaj Cutie x 28 compr. (blist. PA/Al/PVC/Al sau PA/PA/Al/PVC/Al)
Valabilitate ambalaj 3ani
Cod ATC C09DA07
Firma - Tara producatoare BAYER HEALTHCARE AG - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata BAYER HEALTHCARE AG - GERMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre KINZALKOMB 80/25mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre KINZALKOMB 80/25mg, comprimate       

ANEXA IREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂA PRODUSULUI MEDICAMENTOS

Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg comprimate

2. COMPOZIłIA CALITATIVĂI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conŃine telmisartan 40 mg i hidroclorotiazidă12,5 mg.ExcipienŃi: Fiecare comprimat conŃine lactozămonohidrat 112 mg i sorbitol (E420) 169 mg.Pentru lista tuturor excipienŃilor, vezi pct.6.1.

3 FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate.Comprimate de formăovală, cu douăstraturi rou i alb, gravate cu codul „H4”.

4. DATE CLINICE
4.1 IndicaŃii terapeutice

Tratamentul hipertensiunii arteriale esenŃiale.

Administrarea asocierii în dozăfixăKinzalkomb (40 mg telmisartan/12,5 mg hidroclorotiazidă) este indicatăla pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat numai cu telmisartan.

4.2 Doze i mod de administrare

AdulŃi Kinzalkomb trebuie administrat o datăpe zi cu lichide, cu sau fărăalimente, la pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat în urma administrării de telmisartan în monoterapie. Se recomandăajustarea dozei individuale pentru fiecare din cele douăcomponente înaintea trecerii la combinaŃia în dozăfixă. Dacăeste adecvat din punct de vedere clinic, se poate avea în vedere trecerea directăde la monoterapie la combinaŃia fixă.

  • Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat cu Kinzalmono 40 mg.

  • Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat cu Kinzalmono 80 mg.

InsuficienŃărenală: Se recomandămonitorizarea periodicăa funcŃiei renale (vezi pct. 4.4).

InsuficienŃăhepatică: La pacienŃii cu insuficienŃăhepaticăuoarăsau moderată, doza zilnicăde Kinzalkomb nu trebuie sădepăească40 mg/12,5 mg o dată. Nu este indicatăadministrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃăhepaticăseveră. Tiazidele trebuie utilizate cu precauŃie la pacienŃii cu insuficienŃăhepatică(vezi pct. 4.4).

Vârstnici: Nu este necesarăajustarea dozei.

Copii i adolescenŃi. Kinzalkomb nu este recomandat pentru utilizare la copii sub 18 ani datoritălipsei datelor privind siguranŃa i eficacitatea.

4.3 ContraindicaŃii
  • Hipersensibilitate la oricare dintre substanŃele active sau la oricare dintre excipienŃi (vezi pct. 6.1)

  • Hipersensibilitate la alŃi derivaŃi de sulfonamidă(deoarece hidroclorotiazida este un produs medicamentos derivat al sulfonamidei)

  • Trimestrele doi i trei ale sarcinii (vezi pct. 4.4 i 4.6)

  • Colestazăi afecŃiuni biliare obstructive

  • InsuficienŃăhepaticăseveră

  • InsuficienŃărenalăseveră(clearance-ul creatininei < 30 ml/min)

  • Hipokaliemie refractară, hipercalcemie

4.4 AtenŃionări i precauŃii speciale pentru utilizare

Sarcina Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II nu trebuie început în timpul perioadei de sarcină. Cu excepŃia cazurilor în care continuarea terapiei cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este consideratăesenŃială, pacientele care intenŃioneazăsărămânăgravide trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative, care au un profil de siguranŃăbine stabilit în cazul administrării lor în timpul sarcinii. În momentul în care sarcina este diagnosticată, tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II trebuie oprit imediat i, dacăeste necesar, trebuie început tratamentul alternativ (vezi pct.

4.3 i 4.6).

InsuficienŃăhepatică: Nu trebuie săse administreze Kinzalkomb pacienŃilor cu colestază, afecŃiuni biliare obstructive sau insuficienŃăhepaticăseveră(vezi pct. 4.3) deoarece telmisartanul este eliminat în principal în bilă. Se ateaptăca la aceti pacienŃi clearance-ul hepatic al telmisartanului săfie redus.

În plus, Kinzalkomb trebuie utilizat cu precauŃie la pacienŃii cu funcŃie hepaticăalteratăsau boalăhepaticăîn evoluŃie, deoarece modificări minore ale echilibrului hidro-electrolitic pot precipita coma hepatică. Nu existăexperienŃăclinicăreferitoare la administrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃăhepatică.

Hipertensiune arterialărenovasculară: Existăun risc crescut de hipotensiune arterialăseverăi insuficienŃărenalăla pacienŃii cu stenozăbilateralăa arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcŃional, trataŃi cu medicamente care afecteazăsistemul renină-angiotensină-aldosteron.

InsuficienŃărenalăi transplant renal: Nu trebuie utilizat Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃărenalăseveră(clearance-ul creatininei <30 ml/min) (vezi pct. 4.3). Nu existăexperienŃăîn ceea ce privete administrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu transplant renal recent. ExperienŃa referitoare la administrarea Kinzalkomb este modestăla pacienŃii cu insuficienŃărenalăuoarăpânăla moderată, de aceea se recomandămonitorizarea periodicăa concentraŃiilor plasmatice ale potasiului, creatininei i ale acidului uric. La pacienŃii cu insuficienŃărenalăpoate săaparăazotemie asociatăadministrării diureticului tiazidic.

Hipovolemie intravasculară: La pacienŃii cu hipovolemie i/sau depleŃie de sodiu în urma unei terapii diuretice intensive, restricŃie de sare din dietă, diaree sau vărsături, poate săaparăhipotensiune arterialăsimptomatică, în special dupăadministrarea primei doze. Asemenea situaŃii trebuie corectate înainte de administrarea Kinzalkomb.

Alte situaŃii asociate cu stimularea sistemului renină-angiotensină-aldosteron: La pacienŃii la care tonusul vascular i funcŃia renalădepind predominant de activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (de exemplu, pacienŃi cu insuficienŃăcardiacăcongestivăseverăsau cu o afecŃiune renalăpreexistentă, inclusiv stenozăde arterărenală), tratamentul cu medicamente, care afecteazăacest sistem s-a asociat cu hipotensiune arterialăacută, hiperazotemie, oligurie sau, rareori, insuficienŃărenalăacută(vezi pct. 4.8).

Hiperaldosteronism primar: PacienŃii cu hiperaldosteronism primar nu răspund, în general, la tratamentul cu medicamente antihipertensive, care acŃioneazăprin inhibarea sistemului renină-angiotensină. De aceea, nu se recomandăutilizarea Kinzalkomb.

Stenozăde valvăaorticăi mitrală, cardiomiopatie hipertroficăobstructivă: Ca i în cazul utilizării altor vasodilatatoare, este necesarăprecauŃie specialăla pacienŃii suferind de stenozăaortică, stenozămitralăsau de cardiomiopatie hipertroficăobstructivă.

Efecte metabolice i endocrine: Tratamentul cu tiazide poate săscadătoleranŃa la glucoză. La pacienŃii cu diabet zaharat poate fi necesarămodificarea dozei de insulinăsau a hipoglicemiantelor orale. Diabetul zaharat latent poate deveni manifest în timpul tratamentului cu tiazide.

Tratamentul diuretic cu tiazide s-a asociat cu o cretere a valorilor concentraŃiilor plasmatice de colesterol i trigliceride; însă, în cazul administrării dozei de 12,5 mg conŃinutăîn Kinzalkomb, s-au raportat efecte minime sau nu s-au raportat efecte. La unii pacienŃi trataŃi cu tiazide poate săaparăhiperuricemie sau se poate precipita accesul de gută.

Dezechilibre electrolitice: Trebuie efectuate determinări ale concentraŃiilor plasmatice ale electroliŃilor la intervale adecvate, ca în cazul tuturor pacienŃilor care urmeazătratament diuretic. Tiazidele, inclusiv hidroclorotiazida, pot determina dezechilibre hidro-electrolitice (inclusiv hipokaliemie, hiponatremie i alcalozăhipocloremică). Semne care avertizeazăapariŃia dezechilibrului hidro-electrolitic sunt xerostomie, sete, astenie, letargie, somnolenŃă, nelinite, durere muscularăsau crampe, obosealămusculară, hipotensiune arterială, oligurie, tahicardie i tulburări gastro-intestinale, precum greaŃăsau vărsături (vezi pct. 4.8).

-HipokaliemieDei poate săaparăhipokaliemie în cazul utilizării diureticelor tiazidice, terapia asociatăcu telmisartanpoate determina reducerea hipokaliemiei induse de diuretic. Riscul de hipokaliemie este mai mare lapacienŃii cu cirozăhepatică, la pacienŃii care prezintădiurezărapidă, la pacienŃii care primesc un aportnecorespunzător de electroliŃi i la pacienŃii care urmeazăun tratament concomitent cu corticosteroizi saucorticotrofină(ACTH) (vezi pct. 4.5).

-HiperkaliemieInvers, datorităantagonismului dintre receptorii angiotensinei II (AT1) i componenta telmisartan aprodusului Kinzalkomb, poate săaparăhiperkaliemia. Dei, în cazul utilizării produsului Kinzalkomb, nus-a studiat hiperkaliemia din punct de vedere clinic, factorii de risc pentru apariŃia hiperkaliemiei includinsuficienŃa renalăi/sau insuficienŃa cardiacăi diabetul zaharat. Diureticele care economisesc potasiu,suplimentele de potasiu sau substituenŃii de sare care conŃin potasiu trebuie administraŃi cu precauŃieîmpreunăcu Kinzalkomb (vezi pct. 4.5).

-Hiponatremie i alcalozăhipocloremicăNu existădovezi conform cărora Kinzalkomb ar reduce sau ar preveni hiponatremia indusăde diuretice.Deficitul de clor este în general mic i, de obicei, nu necesitătratament.

-HipercalcemieTiazidele pot sădetermine scăderea secreŃiei urinare a calciului i pot sădetermine o cretere uoarăiintermitentăa calcemiei, în absenŃa unor tulburări cunoscute ale metabolismului calciului. Ohipercalcemie marcatăpoate fi dovada unui hiperparatiroidism latent. Trebuie întreruptăadministrareatiazidelor înainte de efectuarea testelor pentru evaluarea funcŃiei paratiroidiene.

-HipomagneziemieS-a demonstrat cătiazidele măresc excreŃia urinarăa magneziului, ceea ce poate duce la hipomagneziemie(vezi pct. 4.5).

Sorbitol i lactozămonohidrat: Acest medicament conŃine lactozămonohidrat i sorbitol. PacienŃii cu afecŃiuni ereditare rare de intoleranŃăla fructozăi/sau cu afecŃiuni ereditare rare de intoleranŃăla galactoză, deficienŃăLapp de lactazăsau malabsorbŃie la glucoză-galactozănu trebuie săutilizeze acest medicament.

DiferenŃe etnice: Dupăcum s-a observat în cazul utilizării tuturor antagonitilor receptorilor angiotensinei II, telmisartanul este aparent mai puŃin eficace ca antihipertensiv la populaŃia de origine africană, decât la cei de alte etnii, posibil datorităprevalenŃei crescute a valorilor mici ale reninei la acest grup populaŃional.

Altele: Ca în cazul utilizării în cazul utilizării oricărui alt medicament antihipertensiv, reducerea excesivăa tensiunii arteriale la pacienŃii cu cardiopatie ischemicăsau aterosclerozăavansatăpoate determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Generale: ReacŃiile de hipersensibilitate la hidroclorotiazidăpot săaparăla pacienŃii cusaufărăantecedente de alergie sau de astm bronic, dar este mai probabil săaparăla cei cu astfel de antecedente. În cazul utilizării diureticelor tiazidice s-a raportat exacerbarea sau activarea lupusului eritematos sistemic. Au fost raportate cazuri de reacŃii de fotosensibilitate la administrarea diureticelor tiazidice (a se vedea pct. 4.8). În cazul în care apare o reacŃie de fotosensibilitate în cursul tratamentului se recomandăoprirea acestuia. Dacăeste necesarăreluarea administrării diureticului, se recomandăprotejarea suprafeŃelor expuse la soare sau radiaŃii UVA artificiale.

4.5 InteracŃiuni cu alte medicamente i alte forme de interacŃiune

Au fost efectuate studii privind interacŃiunea numai la adulŃi.

Litiu: În cazul administrării concomitente de litiu i inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei s-au raportat creteri reversible ale concentraŃiilor plasmatice de litiu i ale toxicităŃii acestuia. De asemenea, în cazul utilizării antagonitilor receptorului angiotensinei II (inclusiv Kinzalcomb), s-au raportat rareori astfel de cazuri. Administrarea în asociere de litiu i Kinzalkomb nu este recomandată(vezi pct. 4.4). Dacăaceastăasociere se dovedete esenŃială, se recomandămonitorizarea cu atenŃie a concentraŃiei plasmatice a litiului în timpul utilizării concomitente.

Medicamente asociate cu pierdere de potasiu i hipokaliemie (de exemplu, alte diuretice kaliuretice, laxative, corticosteroizi, ACTH, amfotericină, carbenoxolonă, penicilinăG sodică, acid salicilic i derivaŃii săi). Dacăaceste substanŃe urmeazăsăfie prescrise împreunăcu asocierea hidroclorotiazidă-telmisartan, se recomandămonitorizarea concentraŃiilor plasmatice de potasiu. Aceste medicamente pot potenŃa efectul hidroclorotiazidei asupra concentraŃiei plasmatice a potasiului (vezi pct. 4.4).

Medicamente care pot crete valorile potasiului sau pot induce hiperkaliemia (de ex. inhibitorii ACE, diuretice care economisesc potasiu, suplimente de potasiu, substituenŃi de sare care conŃin potasiu, ciclosporinăsau alte medicamente, cum ar fi heparina sodică): Dacăaceste medicamente urmeazăsăfie prescrise împreunăcu asocierea hidroclorotiazidă-telmisartan, se recomandămonitorizarea concentraŃiei potasiului plasmatic. Pe baza experienŃei privind utilizarea altor medicamente care afecteazăsistemul renină-angiotensină, utilizarea concomitentăa medicamentelor de mai sus poate determina creterea concentraŃiei plasmatice a potasiului i, de aceea, nu este recomandată(vezi pct. 4.4).

Medicamente care sunt afectate de modificările concentraŃiilor plasmatice ale potasiului: Se recomandămonitorizarea perioadicăa concentraŃiei plasmatice a potasiului i ECG în cazul administrării Kinzalkomb în asociere cu aceste medicamente ale căror acŃiuni sunt afectate de modificările concentraŃiei plasmatice a potasiului (de exemplu digitalice, antiaritmice) i următoarele medicamente care induc torsada vârfurilor (care includ unele antiaritmice), hipokaliemia fiind un factor care predispune la apariŃia torsadei vârfurilor. -antiaritmice clasa Ia (de ex. chinidină, hidrochinidină, disopiramidă) Glicozide digitalice: Hipokaliemia sau hipomagneziemia induse de tiazidăfavorizeazăapariŃia aritmiei determinatăde digitalice (vezi pct. 4.4).

-antiaritmice clasa III (de ex. amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă)
-unele antipsihotice (de ex. tioridazină, clorpromazină, levomepromazină, trifluoperazină,
ciamemazină, sulpiridă, sultopridă, amisulpridă, tiapridă, pimozidă, haloperidol, droperidol)
-altele (de ex. bepridil, cisapridă, difemanil, eritromicinăi.v., halofantrină, mizolastină,
pentamidină, sparfloxacină, terfenadină, vincaminăi.v.).

Alte medicamente antihipertensive: Telmisartanul poate potenŃa efectul hipotensiv al altor medicamente antihipertensive.

Medicamente antidiabetice (antidiabetice orale i insulină): poate fi necesarăajustarea dozei medicamentului antidiabetic (vezi pct. 4.4).

Metformină: Metformina trebuie administratăcu precauŃie: risc de acidozălacticăindusăde o posibilăinsuficienŃărenalăfuncŃionalădatoratăhidroclorotiazidei.

Răini-colestiraminăi colestipol: absorbŃia hidroclorotiazidei este scăzutăîn prezenŃarăinilor anionice schimbătoare de ioni.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene: AINS (de exemplu acid acetilsalicilic în doze terapeutice antiinflamatoare, inhibitori COX-2 i AINS neselectivi) pot determina reducerea efectelor diuretice, natriuretice i a efectelor antihipertensive ale diureticelor tiazidice i a efectelor antihipertensive ale antagonitilor receptorilor angiotensinei II. La unii pacienŃi cu funcŃia renalăcompromisă(de exemplu pacienŃi deshidrataŃi sau pacienŃi vârstnici cu funcŃia renalăcompromisă), administrarea concomitentăde antagoniti ai angiotensinei II cu medicamente care inhibăciclooxigenaza, poate determina o deteriorare ulterioarăa funcŃiei renale, inclusiv un risc de insuficienŃărenalăacută, care este de obicei reversibilă. De aceea, combinaŃia trebuie administratăcu atenŃie, în special la vârstnici. Dupăînceperea terapiei asociate i, în continuare periodic, pacienŃii trebuie hidrataŃi corespunzător i se va lua în considerare monitorizarea funcŃiei renale.

Amine presoare (de ex. noradrenalină): efectul aminelor presoare poate fi scăzut.

Curarizante antidepolarizante (de ex. tubocurarină): Efectul curarizantelor antidepolarizante poate fi potenŃat de hidroclorotiazidă.

Medicamente utilizate în tratamentul gutei ( de exemplu probenecid, sulfinpirazonăi alopurinol): poate fi necesarăajustarea medicaŃiei uricozurice, deoarece hidroclorotiazida poate crete concentraŃia plasmaticăa acidului uric. Poate fi necesarăcreterea dozei de probenecid sau sulfinpirazonă. Administrarea în asociere cu tiazide poate crete incidenŃa reacŃiilor de hipersensibilitate la alopurinol.

Săruri de calciu: diureticele tiazidice pot determina creterea concentraŃiei plasmatice a calciului datorităexcreŃiei scăzute a acestuia. Dacătrebuie prescrise suplimente de calciu, trebuie monitorizatăconcentraŃia plasmaticăa calciului, iar doza de calciu trebuie ajustatăcorespunzător.

Beta-blocante i diazoxid: Efectul hiperglicemiant al beta-blocantelor i diazoxidului poate fi crescut de tiazide.

Anticolinergice (de ex. atropină, biperiden) pot determina creterea biodisponibilităŃii diureticelor tiazidice prin scăderea motilităŃii gastro-intestinale i a vitezei de golire a stomacului.

Amantadină: Tiazidele pot determina creterea riscului reacŃiilor adverse la amantadină.

AgenŃi citotoxici: (de ex. ciclofosfamidă, metotrexat): Tiazidele pot determina reducerea excreŃiei renale amedicamentelor citotoxice i pot potenŃa efectele lor mielosupresoare.

Pe baza proprietăŃilor lor farmacologice, este de ateptat ca următoarele medicamente săpotenŃezeefectele hipotensive ale antihipertensivelor, inclusiv ale telmisartanului: baclofen, amifostină.În plus, hipotensiunea ortostaticăpoate fi agravatăde alcool etilic, barbiturice, opioide sau antidepresive.

4.6 Sarcina i alăptarea

Sarcina

Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II nu este recomandat în timpul primului trimestru de sarcină(vezi pct. 4.4). Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este contraindicat în timpul celui de al doilea i al treilea trimestru de sarcină(vezi pct. 4.3 i 4.4).

Nu existădate adecvate privind utilizarea Kinzalkomb la femeile gravide. Studiile la animale au evidenŃiat efecte toxice asupra funcŃiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Dovezile epidemiologice legate de riscul de teratogenitate în urma expunerii la inhibitori ECA în timpul primului trimestru de sarcinănu au fost concludente; cu toate acestea, o cretere uoarăa riscului nu poate fi exclusă. În timp ce nu existădate epidemiologice controlate asupra riscului tratamentului cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, pot exista riscuri similare pentru aceastăclasăde medicamente. Cu excepŃia cazurilor în care continuarea terapiei cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este consideratăesenŃială, pacientele care intenŃioneazăsărămânăgravide trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative, care au un profil de siguranŃăbine stabilit în cazul administrării lor în timpul sarcinii. În momentul în care sarcina este diagnosticată, tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II trebuie oprit imediat i, dacăeste necesar, trebuie început tratamentul alternativ.

Expunerea la tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi i trei de sarcinăinduce fetotoxicitate la om (diminuarea funcŃiei renale, volum deficitar al lichidului amniotic, întârzierea procesului de osificare a craniului) i toxicitate neonatală(insuficienŃărenală, hipotensiune, hiperkaliemie). (Vezi pct. 5.3). Dacăexpunerea la antagoniti ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină, se recomandăinvestigarea funcŃiei renale i a craniului cu ultrasunete. Nou-născuŃii ale căror mame au luat antagoniti ai receptorilor angiotensinei II trebuie ŃinuŃi sub atentăobservaŃie din cauza hipotensiunii arteriale (vezi i pct. 4.3 i 4.4). Tiazidele traverseazăbariera feto-placentarăi apar în sângele ombilical. Ele pot determina fătului tulburări electrolitice i chiar alte reacŃii decât cele care au apărut la adulŃi. S-au raportat cazuri de trombocitopenie neonatalăi de icter fetal i neonatal, în cazul unui tratament cu tiazide la mamă.

Alăptarea:

Deoarece nu sunt disponibile informaŃii în legăturăcu utilizarea Kinzalkomb în timpul alăptării, nu esterecomandatăadministrarea Kinzalkomb i sunt de prefereat tratamente alternative cu profil de siguranŃămai bine stabilit, mai ales în cazul alăptării unui copil nou-născut sau născut prematur.Tiazidele apar în laptele uman i pot determina inhibarea secreŃiei lactate.

4.7 Efecte asupra capacităŃii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectul asupra capacităŃii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje. Cu toate acestea când pacientul intenŃioneazăsăconducăvehicule sau săfoloseascăutilaje trebuie săaibăîn vedere posibilitatea apariŃiei ocazionale de ameŃeli sau somnolenŃăîn timpul tratamentului antihipertensiv.

4.8 ReacŃii adverse

Asocierea în dozăfixăIncidenŃa generalăa evenimentelor adverse raportate în cazul administrării Kinzalkomb a fost comparabilăcu cea raportatăîn caz de administrare numai a telmisartanului, în studii randomizate controlate, în care 1471 pacienŃi randomizaŃi au primit telmisartan plus hidroclorotiazidă(835) sau numai telmisartan (636). Nu s-a stabilit o legăturăîntre reacŃiile adverse i dozăi nu s-a constatat nici o corelaŃie cu privire la sexul, vârsta sau etnia pacienŃilor.

ReacŃiile adverse raportate în toate studiile clinice i care apar mai frecvent (p≤0,05) în cazul administrării de telmisartan plus hidroclorotiazidă, decât în cazul administrării placebo, sunt prezentate mai jos, funcŃie de clasificarea pe aparate, sisteme i organe. În timpul tratamentului cu Kinzalkomb, pot săaparăreacŃiile adverse cunoscute în cazul fiecărui component administrat singur, dar care nu au fost observate în studiile clinice.

ReacŃiile adverse au fost clasificate, în ceea ce privete frecvenŃa, utilizând următoarea convenŃie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 i <1/10); mai puŃin frecvente (≥1/1000 i <1/100); rare (≥1/10000 i <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frevenŃănecunoscută(care nu poate fi estimatădin datele disponibile).

În fiecare grup de clasificare privind frecvenŃa, reacŃiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităŃii.

InfecŃii i infestăriRare: BronităCu frecvenŃănecunoscută: Faringită, sinuzită

Tulburări metabolice i de nutriŃieMai puŃin frecvente: HipokaliemieRare: Hiperuricemie, hiponatriemie

Tulburări psihiceMai puŃin frecvente: AnxietateRare : Depresie

Tulburări ale sistemului nervosFrecvente: AmeŃeliMai puŃin frecvente: Sincopă, parestezieRare: Insomnie, tulburări ale somnului

Tulburări oculareRare: Tulburări ale vederii, vedere înceŃoată

Tulburări acustice i vestibulareMai puŃin frecvente: Vertij

Tulburări cardiaceMai puŃin frecvente : Tahicardie, aritmie

Tulburări vasculareMai puŃin frecvente: Hipotensiune arterială, hipotensiune ortostatică

Tulburări respiratorii, toracice i mediastinale

Mai puŃin frecvente: Dispnee Rare: AfecŃiuni respiratorii (inclusiv pneumonie i edem pulmonar)

Tulburări gastro-intestinale Mai puŃin frecvente: Diaree, uscăciune a gurii, flatulenŃăRare: Durere abdominală, constipaŃie, dispepsie, vărsături Cu frecvenŃănecunoscută: Gastrită

Tulburări hepatobiliareRare: FuncŃie hepaticăanormală/ tulburări hepatice

AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanatRare: Angioedem, eritem, prurit, erupŃii cutanate,hiperhidroză, urticarie

Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului conjunctivMai puŃin frecvente: Durere de spate, spasme musculare, mialgieRare: Artralgie, crampe musculare, durere la nivelulextremităŃii

Tulburări ale aparatului genital i sânuluiMai puŃin frecvente: DisfuncŃie erectilă

Tulburări generale i la nivelul locului de administrareMai puŃin frecvente: Durere în pieptRare: AfecŃiune asemănătoare gripei, durere

InvestigaŃii diagnosticeMai puŃin frecvente: Cretere a concentraŃiei sanguine de acid uricRare: Cretere a concentraŃiei sanguine de creatininăi

creatinfosfokinazăi cretere a concentraŃiei sanguine a enzimelor hepatice

InformaŃii suplimentare în legăturăcu componentele individuale

ReacŃiile adverse raportate anterior în legăturăcu una dintre componentele individuale sunt reacŃii adversepotenŃiale i în cazul Kinzalkomb, chiar dacănu s-au fost observat în studiile clinice cu acest medicament.

Telmisartan:
ReacŃiile adverse au apărut cu aceeai frecvenŃăatât la pacienŃii trataŃi cu telmisartan cât i la cei trataŃi cuplacebo.

IncidenŃa generalăa evenimentelor adverse raportate în cazul administrării telmisartanului (41,4%) a fost de obicei comparabilăcu placebo (43,9%), în studii controlate cu placebo. Lista de mai jos a reacŃiilor adverse de mai jos a fost întocmităpe baza studiilor clinice, care au inclus 5788 pacienŃi hipertensivi trataŃi cu telmisartan:

ReacŃiile adverse cu frecvenŃănecunoscutăraportate la utilizarea numai de telmisartan includ:

InfecŃii i infestări
Frecvente: InfecŃie de căi respiratorii superioare, infecŃie de
tract urinar, inclusiv cistită
Tulburări hematologice i limfatice
Cu frecvenŃănecunoscută: Eozinofilie, anemie, trombocitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenŃănecunoscută: Hipersensibilitate, reacŃii anafilactice
Tulburări metabolice i de nutriŃie
Cu frecvenŃănecunoscută: Hiperkaliemie
Tulburări cardiace
Cu frecvenŃănecunoscută: Bradicardie
Tulburări gastro-intestinale
Cu frecvenŃănecunoscută: Tulburări gastrice
AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanat
Cu frecvenŃănecunoscută: Eczemă, erupŃie cutanatăprovocatăde medicament,
erupŃie cutanatătoxică

Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului conjunctiv Cu frecvenŃănecunoscută: Artroză, tendinită

Tulburări renale i ale căilor urinare Cu frecvenŃănecunoscută: DisfuncŃie renală, insuficienŃărenală(inclusiv insuficienŃărenalăacută)

Tulburări generale i la nivelul locului de administrare Cu frecvenŃănecunoscută: Astenie, medicament lipsit de eficacitate

InvestigaŃii diagnostice Cu frecvenŃănecunoscută: Scăderea concentraŃiei de hemoglobină

Hidroclorotiazidă:Hidroclorotiazida poate determina sau exacerba hipovolemie, care poate duce la dezechilibru electrolitic(vezi pct. 4.4).

ReacŃiile adverse cu frecvenŃănecunoscutăraportate în cazul utilizării numai de hidroclorotiazidăinclud

InfecŃii i infestări

Cu frecvenŃănecunoscută:Sialoadenită

Tulburări hematologice i limfatice

Cu frecvenŃănecunoscută:Anemie aplastică, anemie hemolitică, depresia măduvei osoase, leucopenie, neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie

Tulburări ale sistemului imunitar Cu frecvenŃănecunoscută: ReacŃii anafilactice, hipersensibilitate Datele disponibile despre supradozajul cu telmisartan la om sunt limitate. Telmisartanul nu este eliminat prin hemodializă. Nu s-a stablit gradul în care este eliminatăhidroclorotiazida prin hemodializă.

Tulburări endocrine
Cu frecvenŃănecunoscută: Controlul neadecvat al diabetului zaharat
Tulburări metabolice i de nutriŃie
Cu frecvenŃănecunoscută: Anorexie, pierderea apetitului alimentar, dezechilibru
electrolitic, hiper colesterolemie, hiperglicemie,
hipovolemie
Tulburări psihice
Cu frecvenŃănecunoscută: AgitaŃie
Tulburări ale sistemului nervos
Cu frecvenŃănecunoscută: Uoarăstare de confuzie
Tulburări oculare
Cu frecvenŃănecunoscută: Xantopsie
Tulburări vasculare
Cu frecvenŃănecunoscută: Vasculitănecrotizantă
Tulburări gastro-intestinale
Cu frecvenŃănecunoscută: Pancreatită, tulburări gastrice
Tulburări hepatobiliare
Cu frecvenŃănecunoscută: Icter hepatocelular, icter colestatic
AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanat
Cu frecvenŃănecunoscută: Sindrom asemănător bolii lupice, reacŃii de
fotosensibilitate, vasculităcutanată, necroliză
epidermicătoxică
Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului
conjunctiv
Cu frecvenŃănecunoscută: Slăbiciune
Tulburări renale i ale căilor urinare
Cu frecvenŃănecunoscută: NefrităinterstiŃială, insuficienŃărenală, glicozurie
Tulburări generale i la nivelul locului de
administrare
Cu frecvenŃănecunoscută: Hipertermie (pirexie)
InvestigaŃii diagnostice
Cu frecvenŃănecunoscută: Creteri ale concentraŃiei plasmatice ale
trigliceridelor.
4.9 Supradozaj

Simptome: Cele mai importante manifestări ale supradozajului cu telmisartan au fost hipotensiune arterialăi tahicardie; de asemenea, au fost raportate bradicardie, ameŃeli, vărsături, creteri ale concentraŃiei creatininei serice i insuficienŃărenalăacută. Supradozajul cu hidroclortiazidăse asociazăcu depleŃia electroliŃilor (hipokalemie, hipocloremie) i hipovolemie, rezultând din diureza excesivă. Cele mai frecvente semne i simptome de supradozaj sunt greaŃa i somnolenŃa. Hipokalemia poate determina spasme musculare i/sau aritmie accentuată, asociatăcu utilizarea concomitentăde digitalice sau unele medicamente antiaritmice.

Tratament: Telmisartanul nu este îndepărtat prin hemodializă. PacienŃii trebuie săfie monitorizaŃi atent, iar tratamentul trebuie săfie simptomatic i suportiv. Tratamentul depinde de timpul scurs dupăingerare i de severitatea simptomelor. Măsurile recomandate includ provocarea vărsăturilor i/sau lavajul gastric. În tratamentul supradozajului poate fi utilăadministrarea cărbunelui activat. ConcentraŃiile plasmatice ale electroliŃilor plasmatici i creatininemia trebuie monitorizate frecvent. Dacăapare hipotensiune arterială, pacientul trebuie aezat în clinostatism i i se vor administra rapid soluŃii hidroelectrolitice pentru refacerea volumului circulant.

5. PROPRIETĂłI FARMACOLOGICE
5.1 ProprietăŃi farmacodinamice

Grupăfarmacoterapeutică: antagoniti ai recptorilor angiotensinei II i diuretic. Cod ATC: C09DA07

Kinzalkomb este o asociere dintre un antagonist al receptorilor angiotensinei II, telmisartan i un diuretic tiazidic, hidroclorotiazidă. Asocierea acestora are un efect antihipertensiv aditiv, reducând tensiunea arterialăîntr-o măsurămai mare decât fiecare component în parte. Kinzalkomb administrat o datăpe zi determinăscăderi eficace i regulate ale tensiunii arteriale în cadrul dozei terapeutice.

Telmisartanul este un antagonist specific al receptorilor angiotensinei II, subtipul 1 (AT1), activ dupăadministare pe cale orală. Telmisartanul deplaseazăangiotensina II, având afinitate foarte mare pentru situsul său de legare de receptor la nivelul subtipului AT1, responsabil de acŃiunile cunoscute ale angitensinei II. Telmisartan nu are activitate agonistă parŃială la nivelul receptorului AT1. Telmisartanul se leagă selectiv de receptorul AT1. Legarea este de lungădurată. Telmisartan nu prezintăafinitate pentru alŃi receptori, inclusiv receptorii AT2 i alŃi receptori AT mai puŃin caracterizaŃi. Rolul funcŃional al acestor receptori nu este cunoscut, nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II, a cărei concentraŃie este crescutăde către telmisartan. ConcentraŃia plasmaticăa aldosteronului este scăzutăde către telmisartan. Telmisartanul nu inhibărenina plasmaticăumanăi nu blocheazăcanalele ionice. Telmisartanul nu inhibăenzima de conversie a angiotensinei (kininaza II), enzimăcare degradează, de asemenea, bradikinina. De aceea, nu este de ateptat potenŃarea reacŃiilor adverse mediate de bradikinină. O dozăde 80 mg telmisartan, administratăla voluntari sănătoi, inhibăaproape complet creterea tensiunii arteriale determinatăde angiotensina II. Efectul inhibitor se menŃine peste 24 ore i este încămăsurabil pânăla 48 ore.

Dupăadministrarea primei doze de telmisartan, activitatea antihipertensivădevine evidentătreptat în decursul a 3 ore. Reducerea maximăa tensiunii arteriale se realizeazăîn general în 4-8 săptămâni dupăînceperea tratamentului i se menŃine pe parcursul terapiei de lungădurată. Efectul antihipertensiv persistăconstant peste 24 ore dupăadministrare i include cele 4 ore dinaintea administrării dozei următoare, aa cum aratămăsurătorile tensiunii arteriale efectuate în ambulator. Aceasta se confirmăi prin măsurătorile efectuate în momentul efectului maxim i imediat înainte de administrarea dozei următoare (prin raportul dintre concentraŃia plasmaticăînaintea administrării dozei următoare i concentraŃia plasmaticămaximăcare se menŃine constant peste 80 % pentru doze de 40 i 80 mg telmisartan, în studiile clinice controlate cu placebo).

La pacienŃii cu hipertensiune arterială, telmisartanul reduce atât presiunea sistolicăcât i pe cea diastolică, fărăa afecta frecvenŃa pulsului. Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilăcu cea a altor medicamente reprezentative aparŃinând altor clase de antihipertensive (aa cum demonstreazăstudiile clinice care comparătelmisartanul cu amlodipina, atenololul, enalaprilul, hidroclorotiazida i lisinoprilul).

La întreruperea bruscăa tratamentului cu telmisartan, tensiunea arterialărevine treptat, în decurs de câteva zile, la valorile iniŃiale, fărăevidenŃierea unei hipertensiuni de rebound. FrecvenŃa tusei chintoase a fost semnificativ mai micăla pacienŃii trataŃi cu telmisartan decât la cei trataŃi cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, aa cum aratăstudiile clinice care comparădirect cele douătratamente antihipertensive.

Nu se cunosc efectele telmisartanului asupra mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

Hidroclorotiazida este un diuretic tiazidic. Mecanismul efectului antihipertensiv al diureticelor tiazidice nu este pe deplin cunoscut. Tiazidele afecteazămecanismele reabsorbŃiei electrolitice la nivelul tubilor renali, crescând direct excreŃia de sodiu i clor, în cantităŃi aproximativ egale. AcŃiunea diureticăa hidroclorotiazidei determinăreducerea volumului plasmatic, crete activitatea reninei plasmatice, crete secreŃia de aldosteron, crescând în consecinŃăpierderea urinarăde potasiu i bicarbonat i scăderea concentraŃiei plasmatice a potasiului. Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde săinverseze pierderea de potasiu asociatăcu aceste diuretice, probabil prin blocarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. În cazul hidroclorotiazidei, debutul diurezei are loc în 2 ore, iar efectul maxim are loc la circa 4 ore, acŃiunea persistând aproximativ 6-12 ore. Studiile epidemiologice au arătat cătratamentul cu hidroclorotiazidăpe termen lung reduce riscul mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

Nu se cunosc pânăîn prezent efectele asocierii în dozăfixăde telmisartan/hidroclorotiazidă(HCTZ) asupra mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

5.2 ProprietăŃi farmacocinetice

La subiecŃisănătoi, administrarea concomitentăde hidroclorotiazidăi telmisartan nu pare săafecteze farmacocinetica niciuneia dintre substanŃe..

AbsorbŃie: Telmisartan: Dupăadministrare oralăconcentraŃiile maxime de telmisartan se ating în 0,5 -1,5 ore dupăadministrare. Biodisponibilitatea absolutăpentru telmisartan administrat în doze de 40 mg i 160 mg a fost de 42 %, respectiv 58 %. Alimentele reduc uor biodisponibilitatea telmisartanului, determinând reducerea ariei de sub curba concentraŃiei plasmatice în funcŃie de timp (ASC) cu aproximativ 6 %, pentru un comprimat de 40 mg i cu aproximativ 19 %, la o dozăde 160mg. La 3 ore dupăde la administrare, concentraŃiile plasmatice sunt similare, indiferent dacătelmisartanul a fost administrat în condiŃii de repaus alimentar sau cu alimente. Este probabil ca mica reducere a ASC sănu determine o scădere a eficacităŃii terapeutice. Farmacocinetica telmisartanului administrat oral nu este linearăîn cazul administrării dozelor cuprinse între 20 i 160 mg, cu creteri disproporŃionale ale concentraŃiei plasmatice (Cmax i ASC), în cazul creterii progresive a dozelor. Dupăadministrări repetate, telmisartanul nu se acumuleazăsemnificativ în plasmă. Hidroclorotiazidă: Dupăadministrarea oralăde Kinzalkomb, concentraŃiile maxime de hidroclorotiazidăse ating în aproximativ 1-3 ore dupăadministrare. Pe baza excreŃiei renale cumulative a hidroclorotiazidei, biodisponibilitatea absolutăa fost de aproximativ 60%.

DistribuŃie: Telmisartanul se leagăîn mare măsurăde proteinele plasmatice (>99,5 %), în principal de albuminăi de alfa-1 glicoproteina acidă. Volumul aparent de distribuŃie pentru telmisartan este de aproximativ 500 l, indicând o legăturătisularăsuplimentară. Hidroclorotiazida se leagăîn proporŃie de 68 % de proteinele plasmatice i volumul său aparent de distribuŃie este de 0,83 -1,14 l/kg.

Metabolizare i eliminare: Telmisartan: dupăadministrare intravenoasăsau dupăadministrare oralăa telmisartanului marcat 14C, cea mai mare parte din doza administrată(>97 %) a fost eliminatăîn materiile fecale, prin intermediul excreŃiei biliare. În urinăau fost decelate doar cantităŃi mici. Telmisartanul este metabolizat prin glucuronoconjugare, formând acilglucuronid, produs inactiv din punct de vedere farmacologic. Glucuronidul produsului iniŃial este singurul metabolit care a fost identificat la om. Dupăo singurădozăde telmisartan marcat 14C, glucuronidul reprezintă11 % din radioactivitatea măsuratăîn plasmă. Izoenzimele citocromului P450 nu sunt implicate în metabolizarea telmisartanului. Clearance-ul plasmatic total al telmisartanului dupăadministrare oralăeste >1.500 ml/min. Timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare a fost >20 ore. Hidroclorotiazidă: La om, hidroclorotiazida nu este metabolizatăîn organism i este eliminatăca substanŃăaproape nemodificatăprin urină. Aproximativ 60 % din doza oralăse eliminăca substanŃănemodificatăîntr-un interval de 48 ore. Clearance-ul renal este de aproximativ 250-300 ml/min. Timpul de înjumătăŃire plsmaticăprin eliminare a hidroclorotiazidei este de 10-15 ore.

Grupuri speciale de pacienŃi

PacienŃi vârstnici: Farmacocinetica telmisartanului nu diferăla vârstnici faŃăde cei cu vârste sub 65 ani.

Sex: ConcentraŃiile plasmatice de telmisartan sunt în general de 2 -3 ori mai mari la femei decât la bărbaŃi. Însă, în studiile clinice, nu s-au constatat creteri semnificative ale răspunsului tensiunii arteriale sau a frecvenŃei hipotensiunii arteriale ortostatice la femei. Nu este necesarăajustarea dozei. A existat o tendinŃăcătre concentraŃii plasmatice mai mari ale hidroclorotiazidei la femei decât la bărbaŃi. Acest fapt nu este considerat ca având relevanŃăclinică.

PacienŃi cu insuficienŃărenală: ExcreŃia renalănu contribuie la clearance-ul telmisartanului. Pe baza experienŃei modeste dobândite la pacienŃi cu insuficienŃărenalăuoarăpânăla moderată(clearance-ul creatininei de 30-60 ml/min, media de aproximativ 50 ml/min) nu este necesarăajustarea dozei la pacienŃii cu insuficienŃărenală. Telmisartan nu este eliminat din sânge prin hemodializă. La pacienŃi cu afectare renală, rata eliminării hidroclorotiazidei este redusă. Într-un studiu tipic la pacienŃi cu un clearance mediu al creatininei de 90 ml/min, timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare a hidroclorotiazidei a fost mărit. La pacienŃi anurici, timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare este de aproximativ 34 ore.

PacienŃi cu insuficienŃăhepatică: Studiile de farmacocineticăla pacienŃi cu insuficienŃăhepaticăau arătat

o cretere a biodisponibilităŃii absolute de pânăla aproape 100 %. Timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare nu este modificat la pacienŃii cu afectare hepatică.

5.3 Date preclinice de siguranŃă

În studiile preclinice de siguranŃă, efectuate prin administrarea asociatăde telmisartan i hidroclorotiazidă, la obolani i câini normotensivi, doze care determinăexpunere comparabilăcu cea determinatăde dozele situate în intervalul terapeutic clinic nu au avut ca rezultat date suplimentare celor care s-au observat dupăadministrarea individualăa fiecărei substanŃe. Datele de toxicologie observate par a nu avea nici o relevanŃăpentru tratamentul la om.

De asemenea, datele de toxicologie, bine cunoscute din studiile preclinice, atât pentru inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, cât i pentru antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, au fost: reducere a parametrilor eritrocitari (eritrocite, hemoglobină, hematocrit), modificări ale hemodinamicii renale (creteri ale ureei i creatininei în sânge), creterea activităŃii reninei plasmatice, hipertrofia/hiperplazia celulelor juxtaglomerulare i leziuni ale mucoasei gastrice. Leziunile gastrice pot fi prevenite/ameliorate prin administrarea suplimentarăde sare pe cale orală. La câine, s-au observat dilatare i atrofie tubularărenală. Se considerăcăaceste modificări se datoreazăactivităŃii farmacologice a telmisartanului.

În studiile in vitro nu s-au evidenŃiat pentru telmisartan efecte mutagene i activitate clastogenărelevantă,iar la obolani i oareci nu s-au evidenŃiat efecte carcinogene. Studiile cu hidroclorotiazidăau arătatdovezi echivoce pentru efecte genotoxice sau carcinogene, în cadrul unor modele experimentale. Totui,experienŃa vastăpentru administrarea de hidroclorotiazidăla om nu a dovedit o asociere între utilizareaacesteia i creterea frecvenŃei neoplasmelor.Pentru potenŃialul toxic fetal al combinaŃiei telmisartan/hidroclorotiazidă, vezi pct.4.6.

6. PROPRIETĂłI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienŃilor

Lactozămonohidrat,Stearat de magneziu,Amidon de porumb,Meglumină,Celulozămicrocristalină,Povidonă,Oxid rou de fer (E172),Hidroxid de sodiu,Amidonglicolat de sodiu (tip A),Sorbitol (E420).

6.2 IncompatibilităŃi

Nu este cazul

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 PrecauŃii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesităcondiŃii speciale de păstrareA se păstra în ambalajul original, pentru a se feri de umiditate.

6.5 Natura i conŃinutul ambalajului

Blistere din aluminiu/aluminiu (PA/Al/PVC/Al sau PA/PA/Al/PVC/Al). Un blister conŃine 7sau10 comprimate.

Mărimea ambalajului: blister cu 14, 28, 56 sau 98 comprimate sau blistere perforate pentru eliberarea unei unităŃi dozate cu 28 x1 comprimate.

Este posibil ca nu toate tipurile de ambalaj săfie comercializate.

6.6 PrecauŃii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Ocazional, s-a observat căstratul exterior al blisterului se separăde stratul interior, între compartimentele blisterului. Dacăacest fenomen se observă, nu este necesarănici o acŃiune.

7. DEłINĂTORUL AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

EU/1/02/214/001-005

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAłIEI

Data primei autorizări : 19 Aprilie 2002 Data ultimei reînnoiri a autorizaŃiei: 19 Aprilie 2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

InformaŃii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul AgenŃiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

1. DENUMIREA COMERCIALĂA PRODUSULUI MEDICAMENTOS

Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg comprimate

1. COMPOZIłIA CALITATIVĂI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conŃine telmisartan 80 mg i hidroclorotiazidă12,5 mg.ExcipienŃi: Fiecare comprimat conŃine lactozămonohidrat 112 mg i sorbitol (E420) 338 mg.Pentru lista tuturor excipienŃilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate.Comprimate de formăovală, cu douăstraturi rou i alb, gravate cu codul “H8”.

4. DATE CLINICE

4.1 IndicaŃii terapeutice

Tratamentul hipertensiunii arteriale esenŃiale.

Administrarea asocierii în dozăfixăKinzalkomb (80 mg telmisartan/12,5 mg hidroclorotiazidă) este indicatăla pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat numai cu telmisartan.

4.2 Doze i mod de administrare

AdulŃi Kinzalkomb trebuie administrat o datăpe zi cu lichide, cu sau fărăalimente, la pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat în urma administrării de telmisartan în monoterapie. Se recomandăajustarea dozei individuale pentru fiecare din cele douăcomponente înaintea trecerii la combinaŃia în dozăfixă. Dacăeste adecvat din punct de vedere clinic, se poate avea în vedere trecerea directăde la monoterapie la combinaŃia fixă.

  • Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat cu Kinzalmono 40 mg.

  • Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg poate fi administrat la pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat cu Kinzalmono 80 mg.

InsuficienŃărenală: Se recomandămonitorizarea periodicăa funcŃiei renale (vezi pct. 4.4.)

InsuficienŃăhepatică: La pacienŃii cu insuficienŃăhepaticăuoarăsau moderată, doza zilnicăde Kinzalkomb nu trebuie sădepăească40/12,5 mg o dată. Nu este indicatăadministrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃăhepaticăseveră. Tiazidele trebuie utilizate cu precauŃie la pacienŃii cu insuficienŃăhepatică(vezi pct. 4.4).

Vârstnici: Nu este necesarăajustarea dozei.

Copii i adolescenŃi. Kinzalkomb nu este recomandat pentru utilizare la copii sub 18 ani datoritălipsei datelor privind siguranŃa i eficacitatea

4.3 ContraindicaŃii

  • Hipersensibilitate la oricare dintre substanŃele active sau la oricare dintre excipienŃi (vezi pct. 6.1)

  • Hipersensibilitate la alŃi derivaŃi de sulfonamidă(deoarece hidroclorotiazida este un produs medicamentos derivat al sulfonamidei)

  • Trimestrele doi i trei ale sarcinii (vezi pct. 4.4 i 4.6)

  • Colestazăi afecŃiuni biliare obstructive

  • InsuficienŃăhepaticăseveră

  • InsuficienŃărenalăseveră(clearance-ul creatininei < 30 ml/min)

  • Hipokaliemie refractară, hipercalcemie

4.4 AtenŃionări i precauŃii speciale pentru utilizare

Sarcina Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II nu trebuie început în timpul perioadei de sarcină. Cu excepŃia cazurilor în care continuarea terapiei cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este consideratăesenŃială, pacientele care intenŃioneazăsărămânăgravide trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative, care au un profil de siguranŃăbine stabilit în cazul administrării lor în timpul sarcinii. În momentul în care sarcina este diagnosticată, tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II trebuie oprit imediat i, dacăeste necesar, trebuie început tratamentul alternativ (vezi pct.

4.3 i 4.6).

InsuficienŃăhepatică: Nu trebuie săse administreze Kinzalkomb pacienŃilor cu colestază, afecŃiuni biliare obstructive sau insuficienŃăhepaticăseveră(vezi pct. 4.3) deoarece telmisartanul este eliminat în principal în bilă. Se ateaptăca la aceti pacienŃi clearance-ul hepatic al telmisartanului săfie redus.

În plus, Kinzalkomb trebuie utilizat cu precauŃie la pacienŃii cu funcŃie hepaticăalteratăsau boalăhepaticăîn evoluŃie, deoarece modificări minore ale echilibrului hidro-electrolitic pot precipita coma hepatică. Nu existăexperienŃăclinicăreferitoare la administrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃăhepatică.

Hipertensiune arterialărenovasculară: Existăun risc crescut de hipotensiune arterialăseverăi insuficienŃărenalăla pacienŃii cu stenozăbilateralăa arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcŃional, trataŃi cu medicamente care afecteazăsistemul renină-angiotensină-aldosteron.

InsuficienŃărenalăi transplant renal: Nu trebuie utilizat Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃărenalăseveră(clearance-ul creatininei <30 ml/min) (vezi pct. 4.3). Nu existăexperienŃăîn ceea ce privete administrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu transplant renal recent. ExperienŃa referitoare la administrarea Kinzalkomb este modestăla pacienŃii cu insuficienŃărenalăuoarăpânăla moderată, de aceea se recomandămonitorizarea periodicăa concentraŃiilor plasmatice ale potasiului, creatininei i ale acidului uric. La pacienŃii cu insuficienŃărenalăpoate săaparăazotemie asociatăadministrării diureticului tiazidic.

Hipovolemie intravasculară: La pacienŃii cu hipovolemie i/sau depleŃie de sodiu în urma unei terapii diuretice intensive, restricŃie de sare din dietă, diaree sau vărsături, poate săaparăhipotensiune arterialăsimptomatică, în special dupăadministrarea primei doze. Asemenea situaŃii trebuie corectate înainte de administrarea Kinzalkomb.

Alte situaŃii asociate cu stimularea sistemului renină-angiotensină-aldosteron: La pacienŃii la care tonusul vascular i funcŃia renalădepind predominant de activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (de exemplu, pacienŃi cu insuficienŃăcardiacăcongestivăseverăsau cu o afecŃiune renalăpreexistentă, inclusiv stenozăde arterărenală), tratamentul cu medicamente, care afecteazăacest sistem s-a asociat cu hipotensiune arterialăacută, hiperazotemie, oligurie sau, rareori, insuficienŃărenalăacută(vezi pct.4.8).

Hiperaldosteronism primar: PacienŃii cu hiperaldosteronism primar nu răspund, în general, la tratamentul cu medicamente antihipertensive, care acŃioneazăprin inhibarea sistemului renină-angiotensină. De aceea, nu se recomandăutilizarea Kinzalkomb.

Stenozăde valvăaorticăi mitrală, cardiomiopatie hipertroficăobstructivă: Ca i în cazul utilizării altor vasodilatatoare, este necesarăprecauŃie specialăla pacienŃii suferind de stenozăaortică, stenozămitralăsau de cardiomiopatie hipertroficăobstructivă.

Efecte metabolice i endocrine: Tratamentul cu tiazide poate săscadătoleranŃa la glucoză. La pacienŃii cu diabet zaharat poate fi necesarămodificarea dozei de insulinăsau a hipoglicemiantelor orale. Diabetul zaharat latent poate deveni manifest în timpul tratamentului cu tiazide.

Tratamentul diuretic cu tiazide s-a asociat cu o cretere a valorilor concentraŃiilor plasmatice de colesterol i trigliceride; însă, în cazul administrării dozei de 12,5 mg conŃinutăîn Kinzalkomb, s-au raportat efecte minime sau nu s-au raportat efecte. La unii pacienŃi trataŃi cu tiazide poate săaparăhiperuricemie sau se poate precipita accesul de gută.

Dezechilibre electrolitice: Trebuie efectuate determinări ale concentraŃiilor plasmatice ale electroliŃilor la intervale adecvate, ca în cazul tuturor pacienŃilor care urmeazătratament diuretic. Tiazidele, inclusiv hidroclorotiazida, pot determina dezechilibre hidro-electrolitice (inclusiv hipokaliemie, hiponatremie i alcalozăhipocloremică). Semne care avertizeazăapariŃia dezechilibrului hidro-electrolitic sunt xerostomie, sete, astenie, letargie, somnolenŃă, nelinite, durere muscularăsau crampe, obosealămusculară, hipotensiune arterială, oligurie, tahicardie i tulburări gastro-intestinale, precum greaŃăsau vărsături (vezi pct. 4.8).

-HipokaliemieDei poate săaparăhipokaliemie în cazul utilizării diureticelor tiazidice, terapia asociatăcu telmisartanpoate determina reducerea hipokaliemiei induse de diuretic. Riscul de hipokaliemie este mai mare lapacienŃii cu cirozăhepatică, la pacienŃii care prezintădiurezărapidă, la pacienŃii care primesc un aportnecorespunzător de electroliŃi i la pacienŃii care urmeazăun tratament concomitent cu corticosteroizi saucorticotrofină(ACTH) (vezi pct. 4.5).

-Hiperkaliemie
Invers, datorită antagonismului dintre receptorii angiotensinei II (AT1) i componenta telmisartan aprodusului Kinzalkomb, poate săaparăhiperkaliemia. Dei, în cazul utilizării produsului Kinzalkomb, nus-a studiat hiperkaliemia din punct de vedere clinic, factorii de risc pentru apariŃia hiperkaliemiei includinsuficienŃa renalăi/sau insuficienŃa cardiacăi diabetul zaharat. Diureticele care economisesc potasiu,suplimentele de potasiu sau substituenŃii de sare care conŃin potasiu trebuie administraŃi cu precauŃieîmpreunăcu Kinzalkomb (vezi pct. 4.5).

-Hiponatremie i alcalozăhipocloremicăNu existădovezi conform cărora Kinzalkomb ar reduce sau ar preveni hiponatremia indusăde diuretice.Deficitul de clor este în general mic i, de obicei, nu necesitătratament.

-HipercalcemieTiazidele pot sădetermine scăderea secreŃiei urinare a calciului i pot sădetermine o cretere uoarăiintermitentăa calcemiei, în absenŃa unor tulburări cunoscute ale metabolismului calciului. Ohipercalcemie marcatăpoate fi dovada unui hiperparatiroidism latent. Trebuie întreruptăadministrareatiazidelor înainte de efectuarea testelor pentru evaluarea funcŃiei paratiroidiene.

-HipomagneziemieS-a demonstrat cătiazidele măresc excreŃia urinarăa magneziului, ceea ce poate duce la hipomagneziemie(vezi pct.4.5).

Sorbitol i lactozămonohidrat: Acest medicament conŃine lactozămonohidrat i sorbitol. PacienŃii cu afecŃiuni ereditare rare de intoleranŃăla fructozăi/sau cu afecŃiuni ereditare rare de intoleranŃăla galactoză, deficienŃăLapp de lactazăsau malabsorbŃie la glucoză-galactozănu trebuie săutilizeze acest medicament.

DiferenŃe etnice: Dupăcum s-a observat în cazul utilizării tuturor antagonitilor receptorilor angiotensinei II, telmisartanul este aparent mai puŃin eficace ca antihipertensiv la populaŃia de origine africană, decât la cei de alte etnii, posibil datorităprevalenŃei crescute a valorilor mici ale reninei la acest grup populaŃional.

Altele: Ca în cazul utilizării în cazul utilizării oricărui alt medicament antihipertensiv, reducerea excesivăa tensiunii arteriale la pacienŃii cu cardiopatie ischemicăsau aterosclerozăavansatăpoate determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Generale: ReacŃiile de hipersensibilitate la hidroclorotiazidăpot săaparăla pacienŃii cusau fărăantecedente de alergie sau de astm bronic, dar este mai probabil săaparăla cei cu astfel de antecedente. În cazul utilizării diureticelor tiazidice s-a raportat exacerbarea sau activarea lupusului eritematos sistemic. Au fost raportate cazuri de reacŃii de fotosensibilitate la administrarea diureticelor tiazidice (a se vedea pct. 4.8). În cazul în care apare o reacŃie de fotosensibilitate în cursul tratamentului se recomandăoprirea acestuia. Dacăeste necesarăreluarea administrării diureticului, se recomandăprotejarea suprafeŃelor expuse la soare sau radiaŃii UVA artificiale.

4.5 InteracŃiuni cu alte medicamente i alte forme de interacŃiune

Au fost efectuate studii privind interacŃiunea numai la adulŃi.

Litiu: În cazul administrării concomitente de litiu i inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei s-au raportat creteri reversible ale concentraŃiilor plasmatice de litiu i ale toxicităŃii acestuia. De asemenea, în cazul utilizării antagonitilor receptorului angiotensinei II (inclusiv Kinzalcomb), s-au raportat rareori astfel de cazuri. Administrarea în asociere de litiu i Kinzalkomb nu este recomandată(vezi pct. 4.4). Dacăaceastăasociere se dovedete esenŃială, se recomandămonitorizarea cu atenŃie a concentraŃiei plasmatice a litiului în timpul utilizării concomitente.

Medicamente asociate cu pierdere de potasiu i hipokaliemie (de exemplu, alte diuretice kaliuretice, laxative, corticosteroizi, ACTH, amfotericină, carbenoxolonă, penicilinăG sodică, acid salicilic i derivaŃii săi). Dacăaceste substanŃe urmeazăsăfie prescrise împreunăcu asocierea hidroclorotiazidă-telmisartan, se recomandămonitorizarea concentraŃiilor plasmatice de potasiu. Aceste medicamente pot potenŃa efectul hidroclorotiazidei asupra concentraŃiei plasmatice a potasiului (vezi pct. 4.4).

Medicamente care pot crete valorile potasiului sau pot induce hiperkaliemia (de ex. inhibitorii ACE, diuretice care economisesc potasiu, suplimente de potasiu, substituenŃi de sare care conŃin potasiu, ciclosporinăsau alte medicamente, cum ar fi heparina sodică): Dacăaceste medicamente urmeazăsăfie prescrise împreunăcu asocierea hidroclorotiazidă-telmisartan, se recomandămonitorizarea concentraŃiei potasiului plasmatic. Pe baza experienŃei privind utilizarea altor medicamente care afecteazăsistemul renină-angiotensină, utilizarea concomitentăa medicamentelor de mai sus poate determina creterea concentraŃiei plasmatice a potasiului i, de aceea, nu este recomandată(vezi pct. 4.4).

Medicamente care sunt afectate de modificările concentraŃiilor plasmatice ale potasiului: Se recomandămonitorizarea perioadicăa concentraŃiei plasmatice a potasiului i ECG în cazul administrării Kinzalkomb în asociere cu aceste medicamente ale căror acŃiuni sunt afectate de modificările concentraŃiei plasmatice a potasiului (de exemplu digitalice, antiaritmice) i următoarele medicamente care induc torsada vârfurilor (care includ unele antiaritmice), hipokaliemia fiind un factor care predispune la apariŃia torsadei vârfurilor. -antiaritmice clasa Ia (de ex. chinidină, hidrochinidină, disopiramidă) Glicozide digitalice: Hipokaliemia sau hipomagneziemia induse de tiazidăfavorizeazăapariŃia aritmiei determinatăde digitalice (vezi pct. 4.4).

-antiaritmice clasa III (de ex. amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă)
-unele antipsihotice (de ex. tioridazină, clorpromazină, levomepromazină, trifluoperazină,
ciamemazină, sulpiridă, sultopridă, amisulpridă, tiapridă, pimozidă, haloperidol, droperidol)
-altele (de ex. bepridil, cisapridă, difemanil, eritromicinăi.v., halofantrină, mizolastină,
pentamidină, sparfloxacină, terfenadină, vincaminăi.v.).

Alte medicamente antihipertensive: Telmisartanul poate potenŃa efectul hipotensiv al altor medicamente antihipertensive.

Medicamente antidiabetice (antidiabetice orale i insulină): poate fi necesarăajustarea dozei medicamentului antidiabetic (vezi pct. 4.4).

Metformină: Metformina trebuie administratăcu precauŃie: risc de acidozălacticăindusăde o posibilăinsuficienŃărenalăfuncŃionalădatoratăhidroclorotiazidei.

Răini-colestiraminăi colestipol: absorbŃia hidroclorotiazidei este scăzutăîn prezenŃarăinilor anionice schimbătoare de ioni.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene: AINS (de exemplu acid acetilsalicilic în doze terapeuticeantiinflamatoare, inhibitori COX-2 i AINS neselectivi) pot determina reducerea efectelor diuretice,natriuretice i a efectelor antihipertensive ale diureticelor tiazidice i a efectelor antihipertensive aleantagonitilor receptorilor angiotensinei II.La unii pacienŃi cu funcŃia renalăcompromisă(de exemplu pacienŃi deshidrataŃi sau pacienŃi vârstnici cufuncŃia renalăcompromisă), administrarea concomitentăde antagoniti ai receptorilor angiotensinei II cumedicamente care inhibăciclooxigenaza, poate determina o deteriorare ulterioarăa funcŃiei renale,inclusiv un risc de insuficienŃărenalăacută, care este de obicei reversibilă. De aceea, combinaŃia trebuieadministratăcu atenŃie, în special la vârstnici. Dupăînceperea terapiei asociate i, în continuare periodic,pacienŃii trebuie hidrataŃi corespunzător i se va lua în considerare monitorizarea funcŃiei renale.

Amine presoare (de ex. noradrenalină): efectul aminelor presoare poate fi scăzut.

Curarizante antidepolarizante (de ex. tubocurarină): Efectul curarizantelor antidepolarizante poate fi potenŃat de hidroclorotiazidă.

Medicamente utilizate în tratamentul gutei (de exemplu probenecid, sulfinpirazonăi alopurinol): poate fi necesarăajustarea medicaŃiei uricozurice, deoarece hidroclorotiazida poate crete concentraŃia plasmaticăa acidului uric. Poate fi necesarăcreterea dozei de probenecid sau sulfinpirazonă. Administrarea în asociere cu tiazide poate crete incidenŃa reacŃiilor de hipersensibilitate la alopurinol.

Săruri de calciu: diureticele tiazidice pot determina creterea concentraŃiei plasmatice a calciului datorităexcreŃiei scăzute a acestuia. Dacătrebuie prescrise suplimente de calciu, trebuie monitorizatăconcentraŃia plasmaticăa calciului, iar doza de calciu trebuie ajustatăcorespunzător.

Beta-blocante i diazoxid: Efectul hiperglicemiant al beta-blocantelor i diazoxidului poate fi crescut de tiazide.

Anticolinergice (de ex. atropină, biperiden) pot determina creterea biodisponibilităŃii diureticelor tiazidice prin scăderea motilităŃii gastro-intestinale i a vitezei de golire a stomacului.

Amantadină: Tiazidele pot determina creterea riscului reacŃiilor adverse la amantadină.

AgenŃi citotoxici: (de ex. ciclofosfamidă, metotrexat): Tiazidele pot determina reducerea excreŃiei renale amedicamentelor citotoxice i pot potenŃa efectele lor mielosupresoare.

Pe baza proprietăŃilor lor farmacologice, este de ateptat ca următoarele medicamente săpotenŃezeefectele hipotensive ale antihipertensivelor, inclusiv ale telmisartanului: baclofen, amifostină.În plus, hipotensiunea ortostaticăpoate fi agravatăde alcool etilic, barbiturice, opioide sau antidepresive.

4.6 Sarcina i alăptarea

Sarcina

Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II nu este recomandat în timpul primului trimestru de sarcină(vezi pct. 4.4). Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este contraindicat în timpul celui de al doilea i al treilea trimestru de sarcină(vezi pct. 4.3 i 4.4).

Nu existădate adecvate privind utilizarea Kinzalkomb la femeile gravide. Studiile la animale au evidenŃiat efecte toxice asupra funcŃiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Dovezile epidemiologice legate de riscul de teratogenitate în urma expunerii la inhibitori ECA în timpul primului trimestru de sarcinănu au fost concludente; cu toate acestea, o cretere uoarăa riscului nu poate fi exclusă. În timp ce nu existădate epidemiologice controlate asupra riscului tratamentului cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, pot exista riscuri similare pentru aceastăclasăde medicamente. Cu excepŃia cazurilor în care continuarea terapiei cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este consideratăesenŃială, pacientele care intenŃioneazăsărămânăgravide trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranŃăbine stabilit în cazul administrării lor în timpul sarcinii. În momentul în care sarcina este diagnosticată, tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II trebuie oprit imediat i, dacăeste necesar, trebuie început tratamentul alternativ.

Expunerea la tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi i trei de sarcinăinduce fetotoxicitate la om (diminuarea funcŃiei renale, volum deficitar al lichidului amniotic, întârzierea procesului de osificare a craniului) i toxicitate neonatală(insuficienŃărenală, hipotensiune, hiperkaliemie). (Vezi pct. 5.3). Dacăexpunerea la antagoniti ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină, se recomandăinvestigarea funcŃiei renale i a craniului cu ultrasunete. Nou-născuŃii ale căror mame au luat antagoniti ai receptorilor angiotensinei II trebuie ŃinuŃi sub atentăobservaŃie din cauza hipotensiunii arteriale (vezi i pct. 4.3 i 4.4). Tiazidele traverseazăbariera feto-placentarăi apar în sângele ombilical. Ele pot determina fătului tulburări electrolitice i chiar alte reacŃii decât cele care au apărut la adulŃi. S-au raportat cazuri de trombocitopenie neonatalăi de icter fetal i neonatal, în cazul unui tratament cu tiazide la mamă.

Alăptarea:

Deoarece nu sunt disponibile informaŃii în legăturăcu utilizarea Kinzalkomb în timpul alăptării, nu esterecomandatăadministrarea Kinzalkomb i sunt de prefereat tratamente alternative cu profil de siguranŃămai bine stabilit, mai ales în cazul alăptării unui copil nou-născut sau născut prematur.Tiazidele apar în laptele uman i pot determina inhibarea secreŃiei lactate.

4.7 Efecte asupra capacităŃii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectul asupra capacităŃii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje. Cu toate acestea când pacientul intenŃioneazăsăconducăvehicule sau săfoloseascăutilaje trebuie săaibăîn vedere posibilitatea apariŃiei ocazionale de ameŃeli sau somnolenŃăîn timpul tratamentului antihipertensiv.

4.8 ReacŃii adverse

Asocierea în dozăfixăIncidenŃa generalăa evenimentelor adverse raportate în cazul administrării Kinzalkomb a fost comparabilăcu cea raportatăîn caz de administrare numai a telmisartanului, în studii randomizate controlate, în care 1471 pacienŃi randomizaŃi au primit telmisartan plus hidroclorotiazidă(835) sau numai telmisartan (636). Nu s-a stabilit o legăturăîntre reacŃiile adverse i dozăi nu s-a constatat nici o corelaŃie cu privire la sexul, vârsta sau etnia pacienŃilor.

ReacŃiile adverse raportate în toate studiile clinice i care apar mai frecvent (p≤0,05) în cazul administrării de telmisartan plus hidroclorotiazidă, decât în cazul administrării placebo, sunt prezentate mai jos, funcŃie de clasificarea pe aparate, sisteme i organe. În timpul tratamentului cu Kinzalkomb, pot săaparăreacŃiile adverse cunoscute în cazul fiecărui component administrat singur, dar care nu au fost observate în studiile clinice.

ReacŃiile adverse au fost clasificate, în ceea ce privete frecvenŃa, utilizând următoarea convenŃie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 i <1/10); mai puŃin frecvente (≥1/1000 i <1/100); rare (≥1/10000 i <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenŃănecunoscută(care nu poate fi estimatădin datele disponibile).

În fiecare grup de clasificare privind frecvenŃa, reacŃiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare

a gravităŃii.
InfecŃii i infestări
Rare: Bronită
Cu frecvenŃănecunoscută: Faringită, sinuzită
Tulburări metabolice i de nutriŃie
Mai puŃin frecvente: Hipokaliemie
Frecvente: Hiperuricemie, hiponatriemie
Tulburări psihice
Mai puŃin frecvente: Anxietate
Rare: Depresie
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: AmeŃeli
Mai puŃin frecvente: Sincopă, parestezie
Rare: Insomnie, tulburări ale somnului
Tulburări oculare
Rare: Tulburări ale vederii, vedere înceŃoată
Tulburări acustice i vestibulare
Mai puŃin frecvente: Vertij
Tulburări cardiace
Mai puŃin frecvente: Tahicardie, aritmie
Tulburări vasculare
Mai puŃin frecvente: Hipotensiune arterială, hipotensiune ortostatică

Tulburări respiratorii, toracice i mediastinale Mai puŃin frecvente: Dispnee Rare: AfecŃiuni respiratorii (inclusiv pneumonie i edem

pulmonar)

Tulburări gastro-intestinale Mai puŃin frecvente: Diaree, uscăciune a gurii, flatulenŃăRare: Durere abdominală, constipaŃie, dispepsie, vărsături Cu frecvenŃănecunoscută: Gastrită

Tulburări hepatobiliareRare: FuncŃie hepaticăanormală/ tulburări hepatice

AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanatRare: Angioedem, eritem, prurit, erupŃii cutanate,hiperhidroză, urticarie

Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului conjunctivMai puŃin frecvente: Durere de spate, spasme musculare, mialgieRare: Artralgie, crampe musculare, durere la nivelul

extremităŃii

Tulburări ale aparatului genital i sânuluiMai puŃin frecvente: DisfuncŃie erectilă

Tulburări generale i la nivelul locului de administrareMai puŃin frecvente: Durere în pieptRare: AfecŃiune asemănătoare gripei, durere

InvestigaŃii diagnosticeMai puŃin frecvente: Cretere a concentraŃiei sanguine de acid uricRare: Cretere a concentraŃiei sanguine de creatininăi

creatinfosfokinazăi cretere a concentraŃiei sanguine a enzimelor hepatice

InformaŃii suplimentare în legăturăcu componentele individuale

ReacŃiile adverse raportate anterior în legăturăcu una dintre componentele individuale sunt reacŃii adversepotenŃiale i în cazul Kinzalkomb, chiar dacănu s-au fost observat în studiile clinice cu acest medicament.

Telmisartan:
ReacŃiile adverse au apărut cu aceeai frecvenŃăatât la pacienŃii trataŃi cu telmisartan cât i la cei trataŃi cuplacebo.

IncidenŃa generalăa evenimentelor adverse raportate în cazul administrării telmisartanului (41,4%) a fost de obicei comparabilăcu placebo (43,9%), în studii controlate cu placebo. Lista de mai jos a reacŃiilor adverse de mai jos a fost întocmităpe baza studiilor clinice, care au inclus 5788 pacienŃi hipertensivi trataŃi cu telmisartan:

ReacŃiile adverse cu frecvenŃănecunoscutăraportate la utilizarea numai de telmisartan includ:

InfecŃii i infestări
Cu frecvenŃănecunoscută: InfecŃie de căi respiratorii superioare, infecŃie de
tract urinar, inclusiv cistită
Tulburări hematologice i limfatice
Cu frecvenŃănecunoscută: Eozinofilie, anemie, trombocitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenŃănecunoscută: Hipersensibilitate, reacŃii anafilactice
Tulburări metabolice i de nutriŃie
Cu frecvenŃănecunoscută: Hiperkaliemie
Tulburări cardiace
Cu frecvenŃănecunoscutăBradicardie
Tulburări gastro-intestinale
Cu frecvenŃănecunoscută: Tulburări gastrice
AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanat
Cu frecvenŃănecunoscută: Eczemă, erupŃie cutanatăprovocatăde medicament
erupŃie cutanatătoxică

Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului conjunctiv Cu frecvenŃănecunoscută: Artroză, tendinită

Tulburări renale i ale căilor urinare Cu frecvenŃănecunoscută: DisfuncŃie renală, insuficienŃărenală(inclusiv insuficienŃărenalăacută)

Tulburări generale i la nivelul locului de administrare Cu frecvenŃăte necunoscută: Astenie, medicament lipsit de eficacitate

InvestigaŃii diagnostice Cu frecvenŃănecunoscută: Scăderea concentraŃiei de hemoglobină

Hidroclorotiazidă:Hidroclorotiazida poate determina sau exacerba hipovolemie, care poate duce la dezechilibru electrolitic(vezi pct. 4.4).

ReacŃiile adverse cu frecvenŃănecunoscutăraportate în cazul utilizării numai de hidroclorotiazidăinclud:

InfecŃii i infestări Cu frecvenŃănecunoscută: Sialoadenită

Tulburări hematologice i limfatice

Cu frecvenŃănecunoscută:Anemie aplastică, anemie hemolitică, depresia măduvei osoase, leucopenie, neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie

Tulburări ale sistemului imunitar Cu frecvenŃănecunoscută: ReacŃii anafilactice, hipersensibilitate

Tulburări endocrine
Cu frecvenŃănecunoscută: Controlul neadecvat al diabetului zaharat
Tulburări metabolice i de nutriŃie
Cu frecvenŃănecunoscută: Anorexie, pierderea apetitului alimentar, dezechilibru
electrolitic, hipercolesterolemie, hiperglicemie,
hipovolemie
Tulburări psihice
Cu frecvenŃănecunoscută: AgitaŃie
Tulburări ale sistemului nervos
Cu frecvenŃănecunoscută: Uoarăstare de confuzie
Tulburări oculare
Cu frecvenŃănecunoscută: Xantopsie
Tulburări vasculare
Cu frecvenŃănecunoscută: Vasculitănecrotizantă
Tulburări gastro-intestinale
Cu frecvenŃănecunoscută: Pancreatită, tulburări gastrice
Tulburări hepatobiliare
Cu frecvenŃănecunoscută: Icter hepatocelular, icter colestatic
AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanat
Cu frecvenŃănecunoscută: Sindrom asemănător bolii lupice, reacŃii de
fotosensibilitate, vasculităcutanată, necroliză
epidermicătoxică
Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului
conjunctiv
Cu frecvenŃănecunoscută: Slăbiciune
Tulburări renale i ale căilor urinare
Cu frecvenŃănecunoscută: NefrităinterstiŃială, insuficienŃărenală, glicozurie
Tulburări generale i la nivelul locului de
administrare
Cu frecvenŃănecunoscută: Hipertermie (pirexie)
InvestigaŃii diagnostice
Cu frecvenŃănecunoscută: Creteri ale concentraŃiei plasmatice ale
trigliceridelor.
4.9 Supradozaj

Datele disponibile despre supradozajul cu telmisartan la om sunt limitate. Telmisartanul nu este eliminat prin hemodializă. Nu s-a stablit gradul în care este eliminatăhidroclorotiazida prin hemodializă.

Simptome: Cele mai importante manifestări ale supradozajului cu telmisartan au fost hipotensiune arterialăi tahicardie; de asemenea, au fost raportate bradicardie, ameŃeli, vărsături, creteri ale concentraŃiei creatininei serice i insuficienŃărenalăacută. Supradozajul cu hidroclorotiazidăse asociazăcu depleŃia electroliŃilor (hipokaliemie, hipocloremie) i hipovolemie, rezultând din diureza excesivă. Cele mai frecvente semne i simptome de supradozaj sunt greaŃa i somnolenŃa. Hipokaliemia poate determina spasme musculare i/sau aritmie accentuată, asociatăcu utilizarea concomitentăde digitalice sau unele medicamente antiaritmice.

Tratament: Telmisartanul nu este îndepărtat prin hemodializă. PacienŃii trebuie săfie monitorizaŃi atent, iar tratamentul trebuie săfie simptomatic i suportiv. Tratamentul depinde de timpul scurs dupăingerare i de severitatea simptomelor. Măsurile recomandate includ provocarea vărsăturilor i/sau lavajul gastric. În tratamentul supradozajului poate fi utilăadministrarea cărbunelui activat. ConcentraŃiile plasmatice ale electroliŃilor plasmatici i creatininemia trebuie monitorizate frecvent. Dacăapare hipotensiune arterială, pacientul trebuie aezat în clinostatism i i se vor administra rapid soluŃii hidroelectrolitice pentru refacerea volumului circulant.

5. PROPRIETĂłI FARMACOLOGICE
5.1 ProprietăŃi farmacodinamice

Grupăfarmacoterapeutică: antagoniti ai receptorilor angiotensinei II i diuretic. Cod ATC: C09DA07

Kinzalkomb este o asociere dintre un antagonist al receptorilor angiotensinei II, telmisartan i un diuretic tiazidic, hidroclorotiazidă. Asocierea acestora are un efect antihipertensiv aditiv, reducând tensiunea arterialăîntr-o măsurămai mare decât fiecare component în parte. Kinzalkomb administrat o datăpe zi determinăscăderi eficace i regulate ale tensiunii arteriale în cadrul dozei terapeutice.

Telmisartanul este un antagonist specific al receptorilor angiotensinei II, subtipul 1 (AT1), activ dupăadministare pe cale orală. Telmisartanul deplaseazăangiotensina II, având afinitate foarte mare pentru situsul său de legare de receptor la nivelul subtipului AT1, responsabil de acŃiunile cunoscute ale angitensinei II. Telmisartan nu are activitate agonistă parŃială la nivelul receptorului AT1. Telmisartanul se leagă selectiv de receptorul AT1. Legarea este de lungădurată. Telmisartan nu prezintăafinitate pentru alŃi receptori, inclusiv receptorii AT2 i alŃi receptori AT mai puŃin caracterizaŃi. Rolul funcŃional al acestor receptori nu este cunoscut, nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II, a cărei concentraŃie este crescutăde către telmisartan. ConcentraŃia plasmaticăa aldosteronului este scăzutăde către telmisartan. Telmisartanul nu inhibărenina plasmaticăumanăi nu blocheazăcanalele ionice. Telmisartanul nu inhibăenzima de conversie a angiotensinei (kininaza II), enzimăcare degradează, de asemenea, bradikinina. De aceea, nu este de ateptat potenŃarea reacŃiilor adverse mediate de bradikinină. O dozăde 80 mg telmisartan, administratăla voluntari sănătoi, inhibăaproape complet creterea tensiunii arteriale determinatăde angiotensina II. Efectul inhibitor se menŃine peste 24 ore i este încămăsurabil pânăla 48 ore.

Dupăadministrarea primei doze de telmisartan, activitatea antihipertensivădevine evidentătreptat în decursul a 3 ore. Reducerea maximăa tensiunii arteriale se realizeazăîn general în 4-8 săptămâni dupăînceperea tratamentului i se menŃine pe parcursul terapiei de lungădurată. Efectul antihipertensiv persistăconstant peste 24 ore dupăadministrare i include cele 4 ore dinaintea administrării dozei următoare, aa cum aratămăsurătorile tensiunii arteriale efectuate în ambulator. Aceasta se confirmăi prin măsurătorile efectuate în momentul efectului maxim i imediat înainte de administrarea dozei următoare (prin raportul dintre concentraŃia plasmaticăînaintea administrării dozei următoare i concentraŃia plasmaticămaximăcare se menŃine constant peste 80% pentru doze de 40 i 80 mg telmisartan, în studiile clinice controlate cu placebo).

La pacienŃii cu hipertensiune arterială, telmisartanul reduce atât presiunea sistolicăcât i pe cea diastolică, fărăa afecta frecvenŃa pulsului. Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilăcu cea a altor medicamente reprezentative aparŃinând altor clase de antihipertensive (aa cum demonstreazăstudiile clinice care comparătelmisartanul cu amlodipina, atenololul, enalaprilul, hidroclorotiazida i lisinoprilul).

La întreruperea bruscăa tratamentului cu telmisartan, tensiunea arterialărevine treptat, în decurs de câteva zile, la valorile iniŃiale, fărăevidenŃierea unei hipertensiuni de rebound. FrecvenŃa tusei chintoase a fost semnificativ mai micăla pacienŃii trataŃi cu telmisartan decât la cei trataŃi cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, aa cum aratăstudiile clinice care comparădirect cele douătratamente antihipertensive.

Nu se cunosc efectele telmisartanului asupra mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

Hidroclorotiazida este un diuretic tiazidic. Mecanismul efectului antihipertensiv al diureticelor tiazidice nu este pe deplin cunoscut. Tiazidele afecteazămecanismele reabsorbŃiei electrolitice la nivelul tubilor renali, crescând direct excreŃia de sodiu i clor, în cantităŃi aproximativ egale. AcŃiunea diureticăa hidroclorotiazidei determinăreducerea volumului plasmatic, crete activitatea reninei plasmatice, crete secreŃia de aldosteron, crescând în consecinŃăpierderea urinarăde potasiu i bicarbonat i scăderea concentraŃiei plasmatice a potasiului. Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde săinverseze pierderea de potasiu asociatăcu aceste diuretice, probabil prin blocarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. În cazul hidroclorotiazidei, debutul diurezei are loc în 2 ore, iar efectul maxim are loc la circa 4 ore, acŃiunea persistând aproximativ 6-12 ore. Studiile epidemiologice au arătat cătratamentul cu hidroclorotiazidăpe termen lung reduce riscul mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

Nu se cunosc pânăîn prezent efectele asocierii în dozăfixăde telmisartan/hidroclorotiazidă(HCTZ) asupra mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

5.2 ProprietăŃi farmacocinetice

La subiecŃisănătoi, administrarea concomitentăde hidroclorotiazidăi telmisartan nu pare săafecteze farmacocinetica niciuneia dintre substanŃe.

AbsorbŃie: Telmisartan: Dupăadministrare oralăconcentraŃiile maxime de telmisartan se ating în 0,5 -1,5 ore dupăadministrare. Biodisponibilitatea absolutăpentru telmisartan administrat în doze de 40 mg i 160 mg a fost de 42 %, respectiv 58 %. Alimentele reduc uor biodisponibilitatea telmisartanului, determinând reducerea ariei de sub curba concentraŃiei plasmatice în funcŃie de timp (ASC) cu aproximativ 6 %, pentru un comprimat de 40 mg i cu aproximativ 19 %, la o dozăde 160mg. La 3 ore dupăde la administrare, concentraŃiile plasmatice sunt similare, indiferent dacătelmisartanul a fost administrat în condiŃii de repaus alimentar sau cu alimente. Este probabil ca mica reducere a ASC sănu determine o scădere a eficacităŃii terapeutice. Farmacocinetica telmisartanului administrat oral nu este linearăîn cazul administrării dozelor cuprinse între 20 i 160 mg, cu creteri disproporŃionale ale concentraŃiei plasmatice (Cmax i ASC), în cazul creterii progresive a dozelor. Dupăadministrări repetate, telmisartanul nu se acumuleazăsemnificativ în plasmă. Hidroclorotiazidă: Dupăadministrarea oralăde Kinzalkomb, concentraŃiile maxime de hidroclorotiazidăse ating în aproximativ 1-3 ore dupăadministrare. Pe baza excreŃiei renale cumulative a hidroclorotiazidei, biodisponibilitatea absolutăa fost de aproximativ 60 %.

DistribuŃie: Telmisartanul se leagăîn mare măsurăde proteinele plasmatice (>99,5 %), în principal de albuminăi de alfa-1 glicoproteina acidă. Volumul aparent de distribuŃie pentru telmisartan este de aproximativ 500 l, indicând o legăturătisularăsuplimentară. Hidroclorotiazida se leagăîn proporŃie de 68 % de proteinele plasmatice i volumul său aparent de distribuŃie este de 0,83 -1,14 l/kg.

Metabolizare i eliminare: Telmisartan: dupăadministrare intravenoasăsau dupăadministrare oralăa telmisartanului marcat 14C, cea mai mare parte din doza administrată(>97 %) a fost eliminatăîn materiile fecale, prin intermediul excreŃiei biliare. În urinăau fost decelate doar cantităŃi mici. Telmisartanul este metabolizat prin glucuronoconjugare, formând acilglucuronid, produs inactiv din punct de vedere farmacologic. Glucuronidul produsului iniŃial este singurul metabolit care a fost identificat la om. Dupăo singurădozăde telmisartan marcat 14C, glucuronidul reprezintă11 % din radioactivitatea măsuratăîn plasmă. Izoenzimele citocromului P450 nu sunt implicate în metabolizarea telmisartanului. Clearance-ul plasmatic total al telmisartanului dupăadministrare oralăeste >1.500 ml/min. Timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare a fost >20 ore. Hidroclorotiazidă: La om, hidroclorotiazida nu este metabolizatăîn organism i este eliminatăaproape nemodificatăprin urină. Aproximativ 60 % din doza oralăse eliminănemodificatăîntr-un interval de 48 ore. Clearance-ul renal este de aproximativ 250-300 ml/min. Timpul de înjumătăŃire plsmaticăprin eliminare a hidroclorotiazidei este de 10-15 ore.

Grupuri speciale de pacienŃi

PacienŃi vârstnici: Farmacocinetica telmisartanului nu diferăla vârstnici faŃăde cei cu vârste sub 65 ani.

Sex: ConcentraŃiile plasmatice de telmisartan sunt în general de 2 -3 ori mai mari la femei decât la bărbaŃi. Însă, în studiile clinice, nu s-au constatat creteri semnificative ale răspunsului tensiunii arteriale sau a frecvenŃei hipotensiunii arteriale ortostatice la femei. Nu este necesarăajustarea dozei. A existat o tendinŃăcătre concentraŃii plasmatice mai mari ale hidroclorotiazidei la femei decât la bărbaŃi. Acest fapt nu este considerat ca având relevanŃăclinică.

PacienŃi cu insuficienŃărenală: ExcreŃia renalănu contribuie la clearance-ul telmisartanului. Pe baza experienŃei modeste dobândite la pacienŃi cu insuficienŃărenalăuoarăpânăla moderată(clearance-ul creatininei de 30-60 ml/min, media de aproximativ 50 ml/min) nu este necesarăajustarea dozei la pacienŃii cu insuficienŃărenală. Telmisartan nu este eliminat din sânge prin hemodializă. La pacienŃi cu afectare renală, rata eliminării hidroclorotiazidei este redusă. Într-un studiu tipic la pacienŃi cu un clearance mediu al creatininei de 90 ml/min, timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare a hidroclorotiazidei a fost mărit. La pacienŃi anurici, timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare este de aproximativ 34 ore.

PacienŃi cu insuficienŃăhepatică: Studiile de farmacocineticăla pacienŃi cu insuficienŃăhepaticăau arătat

o cretere a biodisponibilităŃii absolute de pânăla aproape 100%. Timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare nu este modificat la pacienŃii cu afectare hepatică.

5.3 Date preclinice de siguranŃă

În studiile preclinice de siguranŃă, efectuate prin administrarea asociatăde telmisartan i hidroclorotiazidă, la obolani i câini normotensivi, doze care determinăexpunere comparabilăcu cea determinatăde dozele situate în intervalul terapeutic clinic nu au avut ca rezultat date suplimentare celor care s-au observat dupăadministrarea individualăa fiecărei substanŃe. Datele de toxicologie observate par a nu avea nici o relevanŃăpentru tratamentul la om.

De asemenea, datele de toxicologie, bine cunoscute din studiile preclinice, atât pentru inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, cât i pentru antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, au fost: reducere a parametrilor eritrocitari (eritrocite, hemoglobină, hematocrit), modificări ale hemodinamicii renale (creteri ale ureei i creatininei în sânge), creterea activităŃii reninei plasmatice, hipertrofia/hiperplazia celulelor juxtaglomerulare i leziuni ale mucoasei gastrice. Leziunile gastrice pot fi prevenite/ameliorate prin administrarea suplimentarăde sare pe cale orală. La câine, s-au observat dilatare i atrofie tubularărenală. Se considerăcăaceste modificări se datoreazăactivităŃii farmacologice a telmisartanului.

În studiile in vitro nu s-au evidenŃiat pentru telmisartan efecte mutagene i activitate clastogenărelevantă,iar la obolani i oareci nu s-au evidenŃiat efecte carcinogene. Studiile cu hidroclorotiazidăau arătatdovezi echivoce pentru efecte genotoxice sau carcinogene, în cadrul unor modele experimentale. Totui,experienŃa vastăpentru administrarea de hidroclorotiazidăla om nu a dovedit o asociere între utilizareaacesteia i creterea frecvenŃei neoplasmelor.Pentru potenŃialul toxic fetal al combinaŃiei telmisartan/hidroclorotiazidă, vezi pct.4.6.

6. PROPRIETĂłI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienŃilor

Lactozămonohidrat,Stearat de magneziu,Amidon de porumb,Meglumină,Celulozămicrocristalină,Povidonă(K25),Oxid rou de fer (E172),Hidroxid de sodiu,Amidonglicolat de sodiu (tip A),Sorbitol (E420).

6.2 IncompatibilităŃi

Nu este cazul

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 PrecauŃii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesităcondiŃii speciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original, pentru a se feri de umiditate.

6.5 Natura i conŃinutul ambalajului

Blistere din aluminiu/aluminiu (PA/Al/PVC/Al sau PA/PA/Al/PVC/Al). Un blister conŃine 7sau10 comprimate.

Mărimea ambalajului: blister cu 14, 28, 56 sau 98 comprimate sau blistere perforate pentru eliberarea unei unităŃi dozate cu 28 x 1 comprimate.

Este posibil ca nu toate tipurile de ambalaj săfie comercializate.

6.6 PrecauŃii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Ocazional, s-a observat căstratul exterior al blisterului se separăde stratul interior, între compartimentele blisterului. Dacăacest fenomen se observă, nu este necesarănici o acŃiune.

7. DEłINĂTORUL AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

EU/1/02/214/006-010

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAłIEI

Data primei autorizări : 19 Aprilie 2002 Data ultimei reînnoiri a autorizaŃiei: 19 Aprilie 2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

InformaŃii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul AgenŃiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

1. DENUMIREA COMERCIALĂA PRODUSULUI MEDICAMENTOS

Kinzalkomb 80 mg/25m g comprimate

2. COMPOZIłIA CALITATIVĂI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conŃine telmisartan 80 mg i hidroclorotiazidă25 mg.ExcipienŃi: Fiecare comprimat conŃine lactozămonohidrat 99 mg i sorbitol (E420) 338 mgPentru lista tuturor excipienŃilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate.Comprimate de formăovală, cu douăstraturi galben i alb, gravate cu codul “H9”.

4. DATE CLINICE

4.1 IndicaŃii terapeutice

Tratamentul hipertensiunii arteriale esenŃiale.

Administrarea asocierii în dozăfixăKinzalkomb (80 mg telmisartan/25 mg hidroclorotiazidă) este indicatăla pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat de Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg (80 mg telmisartan/12,5 mg hidroclortiazidă) sau la pacienŃii care au fost stabilizaŃi anterior cu telmisartan i hidroclortiazidăadministrate separat.

4.2 Doze i mod de administrare

AdulŃi Kinzalkomb trebuie administrat o datăpe zi cu lichide, cu sau fărăalimente, la pacienŃii a căror tensiune arterialănu este controlatăadecvat în urma administrării de telmisartan în monoterapie. Se recomandăajustarea dozei individuale pentru fiecare din cele douăcomponente înaintea trecerii la combinaŃia în dozăfixă. Dacăeste adecvat din punct de vedere clinic, se poate avea în vedere trecerea directăde la monoterapie la combinaŃia fixă.

• Kinzalkomb 80 mg/25 mg poate fi administrat la pacienŃiacăror tensiune arterialănu este controlatăadecvat de Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg sau la pacienŃi care au fost stabilizaŃi anterior cu telmisartan i hidroclortiazidăadministrate separat.

Kinzalkomb este disponibil i în concentraŃii ale dozelor de 40 mg/12,5 mg i 80 mg/ 12.5 mg.

InsuficienŃărenală: Se recomandămonitorizarea periodicăa funcŃiei renale (vezi pct. 4.4.)

InsuficienŃăhepatică: La pacienŃii cu insuficienŃăhepaticăuoarăsau moderată, doza zilnicăde Kinzalkomb nu trebuie sădepăească40/12,5 mg o dată. Nu este indicatăadministrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃăhepaticăseveră. Tiazidele trebuie utilizate cu precauŃie la pacienŃii cu insuficienŃăhepatică(vezi pct. 4.4).

Vârstnici: Nu este necesarăajustarea dozei.

Copii i adolescenŃi. Kinzalkomb nu este recomandat pentru utilizare la copii sub 18 ani datoritălipsei datelor privind siguranŃa i eficacitatea

4.3 ContraindicaŃii

  • Hipersensibilitate la oricare dintre substanŃele active sau la oricare dintre excipienŃi (vezi pct. 6.1)

  • Hipersensibilitate la alŃi derivaŃi de sulfonamidă(deoarece hidroclorotiazida este un produs medicamentos derivat al sulfonamidei)

  • Trimestrele doi i trei ale sarcinii (vezi pct. 4.4 i 4.6)

  • Colestazăi afecŃiuni biliare obstructive

  • InsuficienŃăhepaticăseveră

  • InsuficienŃărenalăseveră(clearance-ul creatininei < 30 ml/min)

  • Hipokaliemie refractară, hipercalcemie

4.4 AtenŃionări i precauŃii speciale pentru utilizare

Sarcina Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II nu trebuie început în timpul perioadei de sarcină. Cu excepŃia cazurilor în care continuarea terapiei cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este consideratăesenŃială, pacientele care intenŃioneazăsărămânăgravide trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative, care au un profil de siguranŃăbine stabilit în cazul administrării lor în timpul sarcinii. În momentul în care sarcina este diagnosticată, tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II trebuie oprit imediat i, dacăeste necesar, trebuie început tratamentul alternativ (vezi pct.

4.3 i 4.6).

InsuficienŃăhepatică: Nu trebuie săse administreze Kinzalkomb pacienŃilor cu colestază, afecŃiuni biliare obstructive sau insuficienŃăhepaticăseveră(vezi pct. 4.3) deoarece telmisartanul este eliminat în principal în bilă. Se ateaptăca la aceti pacienŃi clearance-ul hepatic al telmisartanului săfie redus.

În plus, Kinzalkomb trebuie utilizat cu precauŃie la pacienŃii cu funcŃie hepaticăalteratăsau boalăhepaticăîn evoluŃie, deoarece modificări minore ale echilibrului hidro-electrolitic pot precipita coma hepatică. Nu existăexperienŃăclinicăreferitoare la administrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃăhepatică.

Hipertensiune arterialărenovasculară: Existăun risc crescut de hipotensiune arterialăseverăi insuficienŃărenalăla pacienŃii cu stenozăbilateralăa arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcŃional, trataŃi cu medicamente care afecteazăsistemul renină-angiotensină-aldosteron.

InsuficienŃărenalăi transplant renal: Nu trebuie utilizat Kinzalkomb la pacienŃii cu insuficienŃărenalăseveră(clearance-ul creatininei <30 ml/min)(vezi pct. 4.3). Nu existăexperienŃăîn ceea ce privete administrarea Kinzalkomb la pacienŃii cu transplant renal recent. ExperienŃa referitoare la administrarea Kinzalkomb este modestăla pacienŃii cu insuficienŃărenalăuoarăpânăla moderată, de aceea se recomandămonitorizarea periodicăa concentraŃiilor plasmatice ale potasiului, creatininei i ale acidului uric. La pacienŃii cu insuficienŃărenalăpoate săaparăazotemie asociatăadministrării diureticului tiazidic.

Hipovolemie intravasculară: La pacienŃii cu hipovolemie i/sau depleŃie de sodiu în urma unei terapii diuretice intensive, restricŃie de sare din dietă, diaree sau vărsături, poate săaparăhipotensiune arterialăsimptomatică, în special dupăadministrarea primei doze. Asemenea situaŃii trebuie corectate înainte de administrarea Kinzalkomb.

Alte situaŃii asociate cu stimularea sistemului renină-angiotensină-aldosteron: La pacienŃii la care tonusul vascular i funcŃia renalădepind predominant de activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (de exemplu, pacienŃi cu insuficienŃăcardiacăcongestivăseverăsau cu o afecŃiune renalăpreexistentă, inclusiv stenozăde arterărenală), tratamentul cu medicamente, care afecteazăacest sistem s-a asociat cu hipotensiune arterialăacută, hiperazotemie, oligurie sau, rareori, insuficienŃărenalăacută(vezi pct.4.8).

Hiperaldosteronism primar: PacienŃii cu hiperaldosteronism primar nu răspund, în general, la tratamentul cu medicamente antihipertensive, care acŃioneazăprin inhibarea sistemului renină-angiotensină. De aceea, nu se recomandăutilizarea Kinzalkomb.

Stenozăde valvăaorticăi mitrală, cardiomiopatie hipertroficăobstructivă: Ca i în cazul utilizării altor vasodilatatoare, este necesarăprecauŃie specialăla pacienŃii suferind de stenozăaortică, stenozămitralăsau de cardiomiopatie hipertroficăobstructivă.

Efecte metabolice i endocrine: Tratamentul cu tiazide poate săscadătoleranŃa la glucoză. La pacienŃii cu diabet zaharat poate fi necesarămodificarea dozei de insulinăsau a hipoglicemiantelor orale. Diabetul zaharat latent poate deveni manifest în timpul tratamentului cu tiazide.

Tratamentul diuretic cu tiazide s-a asociat cu o cretere a valorilor concentraŃiilor plasmatice de colesterol i trigliceride; însă, în cazul administrării dozei de 12,5 mg conŃinutăîn Kinzalkomb, s-au raportat efecte minime sau nu s-au raportat efecte. La unii pacienŃi trataŃi cu tiazide poate săaparăhiperuricemie sau se poate precipita accesul de gută.

Dezechilibre electrolitice: Trebuie efectuate determinări ale concentraŃiilor plasmatice ale electroliŃilor la intervale adecvate, ca în cazul tuturor pacienŃilor care urmeazătratament diuretic. Tiazidele, inclusiv hidroclorotiazida, pot determina dezechilibre hidro-electrolitice (inclusiv hipokaliemie, hiponatremie i alcalozăhipocloremică). Semne care avertizeazăapariŃia dezechilibrului hidro-electrolitic sunt xerostomie, sete, astenie, letargie, somnolenŃă, nelinite, durere muscularăsau crampe, obosealămusculară, hipotensiune arterială, oligurie, tahicardie i tulburări gastro-intestinale, precum greaŃăsau vărsături (vezi pct. 4.8).

-HipokaliemieDei poate săaparăhipokaliemie în cazul utilizării diureticelor tiazidice, terapia asociatăcu telmisartanpoate determina reducerea hipokaliemiei induse de diuretic. Riscul de hipokaliemie este mai mare lapacienŃii cu cirozăhepatică, la pacienŃii care prezintădiurezărapidă, la pacienŃii care primesc un aportnecorespunzător de electroliŃi i la pacienŃii care urmeazăun tratament concomitent cu corticosteroizi saucorticotrofină(ACTH) (vezi pct. 4.5).

-Hiperkaliemie
Invers, datorită antagonismului dintre receptorii angiotensinei II (AT1) i componenta telmisartan aprodusului Kinzalkomb, poate săaparăhiperkaliemia. Dei, în cazul utilizării produsului Kinzalkomb, nus-a studiat hiperkaliemia din punct de vedere clinic, factorii de risc pentru apariŃia hiperkaliemiei includinsuficienŃa renalăi/sau insuficienŃa cardiacăi diabetul zaharat. Diureticele care economisesc potasiu,suplimentele de potasiu sau substituenŃii de sare care conŃin potasiu trebuie administraŃi cu precauŃieîmpreunăcu Kinzalkomb (vezi pct. 4.5).

-Hiponatremie i alcalozăhipocloremicăNu existădovezi conform cărora Kinzalkomb ar reduce sau ar preveni hiponatremia indusăde diuretice.Deficitul de clor este în general mic i, de obicei, nu necesitătratament.

-HipercalcemieTiazidele pot sădetermine scăderea secreŃiei urinare a calciului i pot sădetermine o cretere uoarăiintermitentăa calcemiei, în absenŃa unor tulburări cunoscute ale metabolismului calciului. Ohipercalcemie marcatăpoate fi dovada unui hiperparatiroidism latent. Trebuie întreruptăadministrareatiazidelor înainte de efectuarea testelor pentru evaluarea funcŃiei paratiroidiene.

-Hipomagneziemie S-a demonstrat cătiazidele măresc excreŃia urinarăa magneziului, ceea ce poate duce la hipomagneziemie (vezi pct.4.5).

Sorbitol i lactozămonohidrat: Acest medicament conŃine lactozămonohidrat i sorbitol. PacienŃii cu afecŃiuni ereditare rare de intoleranŃăla fructozăi/sau cu afecŃiuni ereditare rare de intoleranŃăla galactoză, deficienŃăLapp de lactazăsau malabsorbŃie la glucoză-galactozănu trebuie săutilizeze acest medicament.

DiferenŃe etnice: Dupăcum s-a observat în cazul utilizării tuturor antagonitilor receptorilor angiotensinei II, telmisartanul este aparent mai puŃin eficace ca antihipertensiv la populaŃia de origine africană, decât la cei de alte etnii, posibil datorităprevalenŃei crescute a valorilor mici ale reninei la acest grup populaŃional.

Altele: Ca în cazul utilizării în cazul utilizării oricărui alt medicament antihipertensiv, reducerea excesivăa tensiunii arteriale la pacienŃii cu cardiopatie ischemicăsau aterosclerozăavansatăpoate determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Generale: ReacŃiile de hipersensibilitate la hidroclorotiazidăpot săaparăla pacienŃii cusau fărăantecedente de alergie sau de astm bronic, dar este mai probabil săaparăla cei cu astfel de antecedente. În cazul utilizării diureticelor tiazidice s-a raportat exacerbarea sau activarea lupusului eritematos sistemic. Au fost raportate cazuri de reacŃii de fotosensibilitate la administrarea diureticelor tiazidice (a se vedea pct. 4.8). În cazul în care apare o reacŃie de fotosensibilitate în cursul tratamentului se recomandăoprirea acestuia. Dacăeste necesarăreluarea administrării diureticului, se recomandăprotejarea suprafeŃelor expuse la soare sau radiaŃii UVA artificiale.

4.5 InteracŃiuni cu alte medicamente i alte forme de interacŃiune

Au fost efectuate studii privind interacŃiunea numai la adulŃi.

Litiu: În cazul administrării concomitente de litiu i inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei s-au raportat creteri reversible ale concentraŃiilor plasmatice de litiu i ale toxicităŃii acestuia. De asemenea, în cazul utilizării antagonitilor receptorului angiotensinei II (inclusiv Kinzalcomb), s-au raportat rareori astfel de cazuri. Administrarea în asociere de litiu i Kinzalkomb nu este recomandată(vezi pct. 4.4). Dacăaceastăasociere se dovedete esenŃială, se recomandămonitorizarea cu atenŃie a concentraŃiei plasmatice a litiului în timpul utilizării concomitente.

Medicamente asociate cu pierdere de potasiu i hipokaliemie (de exemplu, alte diuretice kaliuretice, laxative, corticosteroizi, ACTH, amfotericină, carbenoxolonă, penicilinăG sodică, acid salicilic i derivaŃii săi). Dacăaceste substanŃe urmeazăsăfie prescrise împreunăcu asocierea hidroclorotiazidă-telmisartan, se recomandămonitorizarea concentraŃiilor plasmatice de potasiu. Aceste medicamente pot potenŃa efectul hidroclorotiazidei asupra concentraŃiei plasmatice a potasiului (vezi pct. 4.4).

Medicamente care pot crete valorile potasiului sau pot induce hiperkaliemia (de ex. inhibitorii ACE, diuretice care economisesc potasiu, suplimente de potasiu, substituenŃi de sare care conŃin potasiu, ciclosporinăsau alte medicamente, cum ar fi heparina sodică): Dacăaceste medicamente urmeazăsăfie prescrise împreunăcu asocierea hidroclorotiazidă-telmisartan, se recomandămonitorizarea concentraŃiei potasiului plasmatic. Pe baza experienŃei privind utilizarea altor medicamente care afecteazăsistemul renină-angiotensină, utilizarea concomitentăa medicamentelor de mai sus poate determina creterea concentraŃiei plasmatice a potasiului i, de aceea, nu este recomandată(vezi pct. 4.4).

Medicamente care sunt afectate de modificările concentraŃiilor plasmatice ale potasiului: Se recomandămonitorizarea perioadicăa concentraŃiei plasmatice a potasiului i ECG în cazul administrării Kinzalkomb în asociere cu aceste medicamente ale căror acŃiuni sunt afectate de modificările concentraŃiei plasmatice a potasiului (de exemplu digitalice, antiaritmice) i următoarele medicamente care induc torsada vârfurilor (care includ unele antiaritmice), hipokaliemia fiind un factor care predispune la apariŃia torsadei vârfurilor.

-antiaritmice clasa Ia (de ex. chinidină, hidrochinidină, disopiramidă)
-antiaritmice clasa III (de ex. amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă)
-unele antipsihotice (de ex. tioridazină, clorpromazină, levomepromazină, trifluoperazină,
ciamemazină, sulpiridă, sultopridă, amisulpridă, tiapridă, pimozidă, haloperidol, droperidol)
-altele (de ex. bepridil, cisapridă, difemanil, eritromicinăi.v., halofantrină, mizolastină, pentamidină,
sparfloxacină, terfenadină, vincaminăi.v.).

Glicozide digitalice: Hipokaliemia sau hipomagneziemia induse de tiazidăfavorizeazăapariŃia aritmiei determinatăde digitalice (vezi pct. 4.4).

Alte medicamente antihipertensive: Telmisartanul poate potenŃa efectul hipotensiv al altor medicamente antihipertensive.

Medicamente antidiabetice (antidiabetice orale i insulină): poate fi necesarăajustarea dozei medicamentului antidiabetic (vezi pct. 4.4).

Metformină: Metformina trebuie administratăcu precauŃie: risc de acidozălacticăindusăde o posibilăinsuficienŃărenalăfuncŃionalădatoratăhidroclorotiazidei.

Răini-colestiraminăi colestipol: absorbŃia hidroclorotiazidei este scăzutăîn prezenŃarăinilor anionice schimbătoare de ioni.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene: AINS (de exemplu acid acetilsalicilic în doze terapeuticeantiinflamatoare, inhibitori COX-2 i AINS neselectivi) pot determina reducerea efectelor diuretice,natriuretice i a efectelor antihipertensive ale diureticelor tiazidice i a efectelor antihipertensive aleantagonitilor receptorilor angiotensinei II.La unii pacienŃi cu funcŃia renalăcompromisă(de exemplu pacienŃi deshidrataŃi sau pacienŃi vârstnici cufuncŃia renalăcompromisă), administrarea concomitentăde antagoniti ai receptorilor angiotensinei II cumedicamente care inhibăciclooxigenaza, poate determina o deteriorare ulterioarăa funcŃiei renale,inclusiv un risc de insuficienŃărenalăacută, care este de obicei reversibilă. De aceea, combinaŃia trebuieadministratăcu atenŃie, în special la vârstnici. Dupăînceperea terapiei asociate i, în continuare periodic,pacienŃii trebuie hidrataŃi corespunzător i se va lua în considerare monitorizarea funcŃiei renale.

Amine presoare (de ex. noradrenalină): efectul aminelor presoare poate fi scăzut.

Curarizante antidepolarizante (de ex. tubocurarină): Efectul curarizantelor antidepolarizante poate fi potenŃat de hidroclorotiazidă.

Medicamente utilizate în tratamentul gutei (de exemplu probenecid, sulfinpirazonăi alopurinol): poate fi necesarăajustarea medicaŃiei uricozurice, deoarece hidroclorotiazida poate crete concentraŃia plasmaticăa acidului uric. Poate fi necesarăcreterea dozei de probenecid sau sulfinpirazonă. Administrarea în asociere cu tiazide poate crete incidenŃa reacŃiilor de hipersensibilitate la alopurinol.

Săruri de calciu: diureticele tiazidice pot determina creterea concentraŃiei plasmatice a calciului datorităexcreŃiei scăzute a acestuia. Dacătrebuie prescrise suplimente de calciu, trebuie monitorizatăconcentraŃia plasmaticăa calciului, iar doza de calciu trebuie ajustatăcorespunzător.

Beta-blocante i diazoxid: Efectul hiperglicemiant al beta-blocantelor i diazoxidului poate fi crescut de tiazide.

Anticolinergice (de ex. atropină, biperiden) pot determina creterea biodisponibilităŃii diureticelor tiazidice prin scăderea motilităŃii gastro-intestinale i a vitezei de golire a stomacului.

Amantadină: Tiazidele pot determina creterea riscului reacŃiilor adverse la amantadină.

AgenŃi citotoxici: (de ex. ciclofosfamidă, metotrexat): Tiazidele pot determina reducerea excreŃiei renale a medicamentelor citotoxice i pot potenŃa efectele lor mielosupresoare.

Pe baza proprietăŃilor lor farmacologice, este de ateptat ca următoarele medicamente săpotenŃeze efectele hipotensive ale antihipertensivelor, inclusiv ale telmisartanului: baclofen, amifostină. În plus, hipotensiunea ortostaticăpoate fi agravatăde alcool etilic, barbiturice, opioide sau antidepresive.

4.6 Sarcina i alăptarea

Sarcina

Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II nu este recomandat în timpul primului trimestru de sarcină(vezi pct. 4.4). Tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II este contraindicat în timpul celui de al doilea i al treilea trimestru de sarcină(vezi pct. 4.3 i 4.4).

Nu existădate adecvate privind utilizarea Kinzalkomb la femeile gravide. Studiile la animale au evidenŃiatefecte toxice asupra funcŃiei de reproducere (vezi pct. 5.3).Dovezile epidemiologice legate de riscul de teratogenicitate în urma expunerii la inhibitori ECA în timpulprimului trimestru de sarcinănu au fost concludente; cu toate acestea, o cretere uoarăa riscului nu poatefi exclusă. În timp ce nu existădate epidemiologice controlate asupra riscului tratamentului cu antagonitiai receptorilor angiotensinei II, pot exista riscuri similare pentru aceastăclasăde medicamente. CuexcepŃia cazurilor în care continuarea terapiei cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II esteconsideratăesenŃială, pacientele care intenŃioneazăsărămânăgravide trebuie trecute pe tratamenteantihipertensive alternative, care au un profil de siguranŃăbine stabilit în cazul administrării lor în timpulsarcinii. În momentul în care sarcina este diagnosticată, tratamentul cu antagoniti ai receptorilorangiotensinei II trebuie oprit imediat i, dacăeste necesar, trebuie început tratamentul alternativ.

Expunerea la tratamentul cu antagoniti ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi i treide sarcinăinduce fetotoxicitate la om, (diminuarea funcŃiei renale, volum deficitar al lichidului amniotic,întârzierea procesului de osificare a craniului) i toxicitate neonatală(insuficienŃărenală, hipotensiune,hiperkaliemie). (Vezi pct.5.3).Dacăexpunerea la antagoniti ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi desarcină, se recomandăinvestigarea funcŃiei renale i a craniului cu ultrasunete. Nou-născuŃii, ale cărormame au luat antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, trebuie ŃinuŃi sub atentăobservaŃie din cauzahipotensiunii arteriale (vezi i pct. 4.3 i 4.4).

Tiazidele traverseazăbariera feto-placentarăi apar în sângele ombilical. Ele pot determina fătuluitulburări electrolitice i chiar alte reacŃii decât cele care au apărut la adulŃi. S-au raportat cazuri detrombocitopenie neonatalăi de icter fetal i neonatal, în cazul unui tratament cu tiazide la mamă.

Alăptarea:

Deoarece nu sunt disponibile informaŃii în legăturăcu utilizarea Kinzalkomb în timpul alăptării, nu esterecomandatăadministrarea Kinzalkomb i sunt de prefereat tratamente alternative cu profil de siguranŃămai bine stabilit, mai ales în cazul alăptării unui copil nou-născut sau născut prematur.Tiazidele apar în laptele uman i pot determina inhibarea secreŃiei lactate.

4.7 Efecte asupra capacităŃii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectul asupra capacităŃii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje. Cu toate acestea când pacientul intenŃioneazăsăconducăvehicule sau săfoloseascăutilaje trebuie săaibăîn vedere posibilitatea apariŃiei ocazionale de ameŃeli sau somnolenŃăîn timpul tratamentului antihipertensiv.

4.8 ReacŃii adverse

Asocierea în dozăfixăIncidenŃa generalăi structuralăa evenimentelor adverse raportate în cazul administrării Kinzalkomb 80 mg/25 mg a fost comparabilăcu cea raportatăîn caz de administrare a Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg. Nu s-a stabilit o legăturăîntre reacŃiile adverse i dozăi nu s-a constatat nici o corelaŃie cu privire la sexul, vârsta sau rasa pacienŃilor.

ReacŃiile adverse raportate în toate studiile clinice i care apar mai frecvent (p≤0,05) în cazul administrării de telmisartan plus hidroclorotiazidă, decât în cazul administrării placebo, sunt prezentate mai jos, funcŃie de clasificarea pe aparate, sisteme i organe. În timpul tratamentului cu Kinzalkomb, pot săaparăreacŃiile adverse cunoscute în cazul fiecărui component administrat singur, dar care nu au fost observate în studiile clinice.

ReacŃiile adverse au fost clasificate, în ceea ce privete frecvenŃa, utilizând următoarea convenŃie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 i <1/10); mai puŃin frecvente (≥1/1000 i <1/100); rare (≥1/10000 i <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frevenŃănecunoscută(nu pot fi estimate din datele disponibile).

În fiecare grup de clasificare privind frecvenŃa, reacŃiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităŃii.

InfecŃii i infestăriRare: BronităCu frecvenŃănecunoscută: Faringită, sinuzită

Tulburări metabolice i de nutriŃieMai puŃin frecvente: HipokaliemieRare: Hiperuricemie, hiponatriemie

Tulburări psihiceMai puŃin frecvente: AnxietateRare: Depresie

Tulburări ale sistemului nervosFrecvente: AmeŃeliMai puŃin frecvente: Sincopă, parestezieRare: Insomnie, tulburări ale somnului

Tulburări oculareRare: Tulburări ale vederii, vedere înceŃoată

Tulburări acustice i vestibulareMai puŃin frecvente: Vertij

Tulburări cardiaceMai puŃin frecvente: Tahicardie, aritmie

Tulburări vasculareMai puŃin frecvente: Hipotensiune arterială, hipotensiune ortostatică

Tulburări respiratorii, toracice i mediastinale Mai puŃin frecvente: Dispnee Rare: AfecŃiuni respiratorii (inclusiv pneumonie i edem

pulmonar)

Tulburări gastro-intestinale Mai puŃin frecvente: Diaree, uscăciune a gurii, flatulenŃăRare: Durere abdominală, constipaŃie, dispepsie, vărsături Cu frecvenŃănecunoscutăGastrită

Tulburări hepatobiliareRare: FuncŃie hepaticăanormală/ tulburări hepatice

AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanatRare: Angioedem, eritem, prurit, erupŃii cutanate,hiperhidroză, urticarie

Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului conjunctivMai puŃin frecvente: Durere de spate, spasme musculare, mialgieRare: Artralgie, crampe musculare, durere la nivelul

extremităŃii

Tulburări ale aparatului genital i sânuluiMai puŃin frecvente: DisfuncŃie erectilă

Tulburări generale i la nivelul locului de administrareMai puŃin frecvente: Durere în pieptRare: AfecŃiune asemănătoare gripei, durere

InvestigaŃii diagnosticeMai puŃin frecvente: Cretere a concentraŃiei sanguine de acid uricRare: Cretere a concentraŃiei sanguine de creatininăi

creatinfosfokinazăi cretere a concentraŃiei sanguine a enzimelor hepatice

InformaŃii suplimentare în legăturăcu componentele individuale

ReacŃiile adverse raportate anterior în legăturăcu una dintre componentele individuale sunt reacŃii adversepotenŃiale i în cazul Kinzalkomb, chiar dacănu s-au fost observat în studiile clinice cu acest medicament.

Telmisartan:
ReacŃiile adverse au apărut cu aceeai frecvenŃăatât la pacienŃii trataŃi cu telmisartan cât i la cei trataŃi cuplacebo.

IncidenŃa generalăa evenimentelor adverse raportate în cazul administrării telmisartanului (41,4%) a fost de obicei comparabilăcu placebo (43,9%), în studii controlate cu placebo. Lista de mai jos a reacŃiilor adverse de mai jos a fost întocmităpe baza studiilor clinice, care au inclus 5788 pacienŃi hipertensivi trataŃi cu telmisartan:

ReacŃiile adverse cu frecvenŃănecunoscutăraportate la utilizarea numai de telmisartan includ:

InfecŃii i infestări
Cu frecvenŃănecunoscută: InfecŃie de căi respiratorii superioare, infecŃie de
tract urinar, inclusiv cistită
Tulburări hematologice i limfatice
Cu frecvenŃănecunoscută: Eozinofilie, anemie, trombocitopenie
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenŃănecunoscută: Hipersensibilitate, reacŃii anafilactice
Tulburări metabolice i de nutriŃie
Cu frecvenŃănecunoscută: Hiperkaliemie
Tulburări cardiace
Cu frecvenŃănecunoscută: Bradicardie
Tulburări gastro-intestinale
Cu frecvenŃănecunoscută: Tulburări gastrice
AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanat
Cu frecvenŃănecunoscută: Eczemă, erupŃie cutanatăprovocatăde medicament,
erupŃie cutanatătoxică

Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului conjunctiv Cu frecvenŃănecunoscută: Artroză, tendinită

Tulburări renale i ale căilor urinare Cu frecvenŃănecunoscută: DisfuncŃie renală, insuficienŃărenală(inclusiv insuficienŃărenalăacută)

Tulburări generale i la nivelul locului de administrare Cu frecvenŃănecunoscută: Astenie, medicament lipsit de eficacitate

InvestigaŃii diagnostice Cu frecvenŃănecunoscută: Scăderea concentraŃiei de hemoglobină

Hidroclorotiazidă:Hidroclorotiazida poate determina sau exacerba hipovolemie, care poate duce la dezechilibru electrolitic(vezi pct. 4.4).

ReacŃiile adverse cu frecvenŃănecunoscutăraportate în cazul utilizării numai de hidroclorotiazidăinclud

InfecŃii i infestări Cu frecvenŃănecunoscută: Sialoadenită

Tulburări hematologice i limfatice

Cu frecvenŃănecunoscută:Anemie aplastică, anemie hemolitică, depresia măduvei osoase, leucopenie, neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie

Tulburări ale sistemului imunitar Date disponibile despre supradozajul cu telmisartan la om sunt limitate. Telmisartanul nu este eliminat prin hemodializă. Nu s-a stablit gradul în care este eliminatăhidroclorotiazida prin hemodializă.

Cu frecvenŃănecunoscută: ReacŃii anafilactice, hipersensibilitate
Tulburări endocrine
Cu frecvenŃănecunoscută: Controlul neadecvat al diabetului zaharat
Tulburări metabolice i de nutriŃie
Cu frecvenŃănecunoscută: Anorexie, pierderea apetitului alimentar, dezechilibru
electrolitic, hipercolesterolemie, hiperglicemie,
hipovolemie
Tulburări psihice
Cu frecvenŃănecunoscută: AgitaŃie
Tulburări ale sistemului nervos
Cu frecvenŃănecunoscută: Uoarăstare de confuzie
Tulburări oculare
Cu frecvenŃănecunoscută: Xantopsie
Tulburări vasculare
Cu frecvenŃănecunoscută: Vasculitănecrotizantă
Tulburări gastro-intestinale
Cu frecvenŃănecunoscută: Pancreatită, tulburări gastrice
Tulburări hepatobiliare
Cu frecvenŃănecunoscută: Icter hepatocelular, icter colestatic
AfecŃiuni cutanate i ale Ńesutului subcutanat
Cu frecvenŃănecunoscută: Sindrom asemănător bolii lupice, reacŃii de
fotosensibilitate, vasculităcutanatănecroliză
epidermicătoxică
Tulburări musculo-scheletice i ale Ńesutului
conjunctiv
Cu frecvenŃănecunoscută: Slăbiciune
Tulburări renale i ale căilor urinare
Cu frecvenŃănecunoscută: NefrităinterstiŃială, insuficienŃărenală, glicozurie
Tulburări generale i la nivelul locului de
administrare
Cu frecvenŃănecunoscută: Hipertermie (pirexie)
InvestigaŃii diagnostice
Cu frecvenŃănecunoscută: Creteri ale concentraŃiei plasmatice ale
trigliceridelor.
4.9 Supradozaj

Simptome: Cele mai importante manifestări ale supradozajului cu telmisartan au fost hipotensiune arterialăi tahicardie; de asemenea, au fost raportate bradicardie, ameŃeli, vărsături, creteri ale concentraŃiei creatininei serice i insuficienŃărenalăacută. Supradozajul cu hidroclortiazidăse asociazăcu depleŃia electroliŃilor (hipokalemie, hipocloremie) i hipovolemie, rezultând din diureza excesivă. Cele mai frecvente semne i simptome de supradozaj sunt greaŃa i somnolenŃa. Hipokalemia poate determina spasme musculare i/sau aritmie accentuată, asociatăcu utilizarea concomitentăde digitalice sau unele produse medicamentoase antiaritmice.

Tratament: Telmisartanul nu este îndepărtat prin hemodializă. PacienŃii trebuie săfie monitorizaŃi atent, iar tratamentul trebuie săfie simptomatic i suportiv. Tratamentul depinde de timpul scurs dupăingerare i de severitatea simptomelor. Măsurile recomandate includ provocarea vărsăturilor i/sau lavajul gastric. În tratamentul supradozajului poate fi utilăadministrarea cărbunelui activat. ConcentraŃiile plasmatice ale electroliŃilor plasmatici i creatininemia trebuie monitorizate frecvent. Dacăapare hipotensiune arterială, pacientul trebuie aezat în clinostatism i i se vor administra rapid soluŃii hidroelectrolitice pentru refacerea volumului circulant.

5. PROPRIETĂłI FARMACOLOGICE
5.1 ProprietăŃi farmacodinamice

Grupăfarmacoterapeutică: antagoniti ai receptorilor angiotensinei II i diuretic. Cod ATC: C09DA07

Kinzalkomb este o asociere dintre un antagonist al receptorilor angiotensinei II, telmisartan i un diuretic tiazidic, hidroclorotiazidă. Asocierea acestora are un efect antihipertensiv aditiv, reducând tensiunea arterialăîntr-o măsurămai mare decât fiecare component în parte. Kinzalkomb administrat o datăpe zi determinăscăderi eficace i regulate ale tensiunii arteriale în cadrul dozei terapeutice.

Telmisartanul este un antagonist specific al receptorilor angiotensinei II, subtipul 1 (AT1), activ dupăadministare pe cale orală. Telmisartanul deplaseazăangiotensina II, având afinitate foarte mare pentru situsul său de legare de receptor la nivelul subtipului AT1, responsabil de acŃiunile cunoscute ale angitensinei II. Telmisartan nu are activitate agonistă parŃială la nivelul receptorului AT1. Telmisartanul se leagă selectiv de receptorul AT1. Legarea este de lungădurată. Telmisartan nu prezintăafinitate pentru alŃi receptori, inclusiv receptorii AT2 i alŃi receptori AT mai puŃin caracterizaŃi. Rolul funcŃional al acestor receptori nu este cunoscut, nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II, a cărei concentraŃie este crescutăde către telmisartan. ConcentraŃia plasmaticăa aldosteronului este scăzutăde către telmisartan. Telmisartanul nu inhibărenina plasmaticăumanăi nu blocheazăcanalele ionice. Telmisartanul nu inhibăenzima de conversie a angiotensinei (kininaza II), enzimăcare degradează, de asemenea, bradikinina. De aceea, nu este de ateptat potenŃarea reacŃiilor adverse mediate de bradikinină. O dozăde 80 mg telmisartan, administratăla voluntari sănătoi, inhibăaproape complet creterea tensiunii arteriale determinatăde angiotensina II. Efectul inhibitor se menŃine peste 24 ore i este încămăsurabil pânăla 48 ore.

Dupăadministrarea primei doze de telmisartan, activitatea antihipertensivădevine evidentătreptat în decursul a 3 ore. Reducerea maximăa tensiunii arteriale se realizeazăîn general în 4-8 săptămâni dupăînceperea tratamentului i se menŃine pe parcursul terapiei de lungădurată. Efectul antihipertensiv persistăconstant peste 24 ore dupăadministrare i include cele 4 ore dinaintea administrării dozei următoare, aa cum aratămăsurătorile tensiunii arteriale efectuate în ambulator. Aceasta se confirmăi prin măsurătorile efectuate în momentul efectului maxim i imediat înainte de administrarea dozei următoare (prin raportul dintre concentraŃia plasmaticăînaintea administrării dozei următoare i concentraŃia plasmaticămaximăcare se menŃine constant peste 80 % pentru doze de 40 i 80 mg telmisartan, în studiile clinice controlate cu placebo).

La pacienŃii cu hipertensiune arterială, telmisartanul reduce atât presiunea sistolicăcât i pe cea diastolică, fărăa afecta frecvenŃa pulsului. Eficacitatea telmisartanului ca antihipertensiv este comparabilăcu cea a altor medicamente reprezentative aparŃinând altor clase de antihipertensive (aa cum demonstreazăstudiile clinice care comparătelmisartanul cu amlodipina, atenololul, enalaprilul, hidroclorotiazida i lisinoprilul).

Într-un studiu clinic, dublu orb controlat (n=687 pacienŃi evaluaŃi pentru eficacitate) în grupul care nu răspunde la combinaŃia 80 mg/12,5 mg, s-a demonstrat un efect crescut de scădere a tensiunii arteriale, produs de combinaŃia 80 mg/25 mg prin comparaŃie cu grupul care a continuat tratamentul cu combinaŃia 80 mg/25 mg i anume de 2,7/1,6 mm Hg (SBP/DBP) (diferenŃa de ajustare reprezinzămodificări ale valorilor iniŃiale). Într-un studiu clinic de urmărire în care s-a utilizat combinaŃia 80 mg/25 mg, tensiunea arterialăa fost mult mai scăzută(rezultând o scădere totalăde 11,5/9,9 mm Hg (SBP/DBP).

Într-o analizăde date din douăstudii clinice similare, dublu-orb, placebo controlate cu durata de 8 săptămâni comparativ cu valsartan/hidroclorotazidă160 mg/25 mg (n=2121 pacienŃi evaluaŃi pentru eficacitate) a fost demonstrat un efect semnificativ mai mare de scădere a tensiunii arteriale de 2,2/1,2 mm Hg (SBP/DBP) (diferenŃa de ajustare semnificămodificări ale valorilor iniŃiale) în favoarea combinaŃiei telmisartan/hidroclorotiazidă80 mg/25 mg .

La întreruperea bruscăa tratamentului cu telmisartan, tensiunea arterialărevine treptat, în decurs de câteva zile, la valorile iniŃiale, fărăevidenŃierea unei hipertensiuni de rebound. FrecvenŃa tusei chintoase a fost semnificativ mai micăla pacienŃii trataŃi cu telmisartan decât la cei trataŃi cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, aa cum aratăstudiile clinice care comparădirect cele douătratamente antihipertensive.

Nu se cunosc efectele telmisartanului asupra mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

Hidroclorotiazida este un diuretic tiazidic. Mecanismul efectului antihipertensiv al diureticelor tiazidice nu este pe deplin cunoscut. Tiazidele afecteazămecanismele reabsorbŃiei electrolitice la nivelul tubilor renali, crescând direct excreŃia de sodiu i clor, în cantităŃi aproximativ egale. AcŃiunea diureticăa hidroclorotiazidei determinăreducerea volumului plasmatic, crete activitatea reninei plasmatice, crete secreŃia de aldosteron, crescând în consecinŃăpierderea urinarăde potasiu i bicarbonat i scăderea concentraŃiei plasmatice a potasiului. Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde săinverseze pierderea de potasiu asociatăcu aceste diuretice, probabil prin blocarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. În cazul hidroclorotiazidei, debutul diurezei are loc în 2 ore, iar efectul maxim are loc la circa 4 ore, acŃiunea persistând aproximativ 6-12 ore. Studiile epidemiologice au arătat cătratamentul cu hidroclorotiazidăpe termen lung reduce riscul mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

Nu se cunosc pânăîn prezent efectele asocierii în dozăfixăde telmisartan/hidroclorotiazidă(HCTZ) asupra mortalităŃii i morbidităŃii cardiovasculare.

5.2 ProprietăŃi farmacocinetice

La subiecŃisănătoi, administrarea concomitentăde hidroclorotiazidăi telmisartan nu pare săafecteze farmacocinetica niciuneia dintre substanŃe.

AbsorbŃie: Telmisartan: Dupăadministrare oralăconcentraŃiile maxime de telmisartan se ating în 0,5 -1,5 ore dupăadministrare. Biodisponibilitatea absolutăpentru telmisartan administrat în doze de 40 mg i 160 mg a fost de 42 %, respectiv 58 %. Alimentele reduc uor biodisponibilitatea telmisartanului, determinând reducerea ariei de sub curba concentraŃiei plasmatice în funcŃie de timp (ASC) cu aproximativ 6 %, pentru un comprimat de 40 mg i cu aproximativ 19 %, la o dozăde 160mg. La 3 ore dupăde la administrare, concentraŃiile plasmatice sunt similare, indiferent dacătelmisartanul a fost administrat în condiŃii de repaus alimentar sau cu alimente. Este probabil ca mica reducere a ASC sănu determine o scădere a eficacităŃii terapeutice. Farmacocinetica telmisartanului administrat oral nu este linearăîn cazul administrării dozelor cuprinse între 20 i 160 mg, cu creteri disproporŃionale ale concentraŃiei plasmatice (Cmax i ASC), în cazul creterii progresive a dozelor. Dupăadministrări repetate, telmisartanul nu se acumuleazăsemnificativ în plasmă. Hidroclorotiazidă: Dupăadministrarea oralăde Kinzalkomb, concentraŃiile maxime de hidroclorotiazidăse ating în aproximativ 1-3 ore dupăadministrare. Pe baza excreŃiei renale cumulative a hidroclorotiazidei, biodisponibilitatea absolutăa fost de aproximativ 60 %.

DistribuŃie: Telmisartanul se leagăîn mare măsurăde proteinele plasmatice (>99,5 %), în principal de albuminăi de alfa-1 glicoproteina acidă. Volumul aparent de distribuŃie pentru telmisartan este de aproximativ 500 l, indicând o legăturătisularăsuplimentară. Hidroclorotiazida se leagăîn proporŃie de 68 % de proteinele plasmatice i volumul său aparent de distribuŃie este de 0,83 -1,14 l/kg.

Metabolizare i eliminare: Telmisartan: dupăadministrare intravenoasăsau dupăadministrare oralăa telmisartanului marcat 14C, cea mai mare parte din doza administrată(>97 %) a fost eliminatăîn materiile fecale, prin intermediul excreŃiei biliare. În urinăau fost decelate doar cantităŃi mici. Telmisartanul este metabolizat prin glucuronoconjugare, formând acilglucuronid, produs inactiv din punct de vedere farmacologic. Glucuronidul produsului iniŃial este singurul metabolit care a fost identificat la om. Dupăo singurădozăde telmisartan marcat 14C, glucuronidul reprezintă11 % din radioactivitatea măsuratăîn plasmă. Izoenzimele citocromului P450 nu sunt implicate în metabolizarea telmisartanului. Clearance-ul plasmatic total al telmisartanului dupăadministrare oralăeste >1.500 ml/min. Timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare a fost >20 ore. Hidroclorotiazidă: La om, hidroclorotiazida nu este metabolizatăîn organism i este eliminatăca substanŃăaproape nemodificatăprin urină. Aproximativ 60 % din doza oralăse eliminăca substanŃănemodificatăîntr-un interval de 48 ore. Clearance-ul renal este de aproximativ 250-300 ml/min. Timpul de înjumătăŃire plsmaticăprin eliminare a hidroclorotiazidei este de 10-15 ore.

Grupuri speciale de pacienŃi

PacienŃi vârstnici: Farmacocinetica telmisartanului nu diferăla vârstnici faŃăde cei cu vârste sub 65 ani.

Sex: ConcentraŃiile plasmatice de telmisartan sunt în general de 2 -3 ori mai mari la femei decât la bărbaŃi. Însă, în studiile clinice, nu s-au constatat creteri semnificative ale răspunsului tensiunii arteriale sau a frecvenŃei hipotensiunii arteriale ortostatice la femei. Nu este necesarăajustarea dozei. A existat o tendinŃăcătre concentraŃii plasmatice mai mari ale hidroclorotiazidei la femei decât la bărbaŃi. Acest fapt nu este considerat ca având relevanŃăclinică.

PacienŃi cu insuficienŃărenală: ExcreŃia renalănu contribuie la clearance-ul telmisartanului. Pe baza experienŃei modeste dobândite la pacienŃi cu insuficienŃărenalăuoarăpânăla moderată(clearance-ul creatininei de 30-60 ml/min, media de aproximativ 50 ml/min) nu este necesarăajustarea dozei la pacienŃii cu insuficienŃărenală. Telmisartan nu este eliminat din sânge prin hemodializă. La pacienŃi cu afectare renală, rata eliminării hidroclorotiazidei este redusă. Într-un studiu tipic la pacienŃi cu un clearance mediu al creatininei de 90 ml/min, timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare a hidroclorotiazidei a fost mărit. La pacienŃi anurici, timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare este de aproximativ 34 ore.

PacienŃi cu insuficienŃăhepatică: Studiile de farmacocineticăla pacienŃi cu insuficienŃăhepaticăau arătat

o cretere a biodisponibilităŃii absolute de pânăla aproape 100 %. Timpul de înjumătăŃire plasmaticăprin eliminare nu este modificat la pacienŃii cu afectare hepatică.

5.3 Date preclinice de siguranŃă

Nu s-au efectuat studii preclinice suplimentare cu medicamentul careconŃine combinaŃia în dozăfixă80 mg/25 mg. În studiile preclinice de siguranŃăanterioare, efectuate prin administrarea asociatădetelmisartan i hidroclorotiazidă, la obolani i câini normotensivi, la doze care determinăexpunerecomparabilăcu cea determinatăde dozele situate în intervalul terapeutic clinic nu au avut ca rezultat datesuplimentare celor care s-au observat dupăadministrarea individualăa fiecărei substanŃe. Datele detoxicologie observate par a nu avea nici o relevanŃăpentru tratamentul la om.

De asemenea, datele de toxicologie, bine cunoscute din studiile preclinice, atât pentru inhibitori ai enzimeide conversie a angiotensinei, cât i pentru antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, au fost: reducere aparametrilor eritrocitari (eritrocite, hemoglobină, hematocrit), modificări ale hemodinamicii renale(creteri ale ureei i creatininei în sânge), creterea activităŃii reninei plasmatice, hipertrofia/hiperplaziacelulelor juxtaglomerulare i leziuni ale mucoasei gastrice. Leziunile gastrice pot fi prevenite/ameliorateprin administrarea suplimentarăde sare pe cale orală. La câine, s-au observat dilatare i atrofie tubularărenală. Se considerăcăaceste modificări se datoreazăactivităŃii farmacologice a telmisartanului.

În studiile in vitro nu s-au evidenŃiat pentru telmisartan efecte mutagene i activitate clastogenărelevantă,iar la obolani i oareci nu s-au evidenŃiat efecte carcinogene. Studiile cu hidroclorotiazidăau arătatdovezi echivoce pentru efecte genotoxice sau carcinogene, în cadrul unor modele experimentale. Totui,experienŃa vastăpentru administrarea de hidroclorotiazidăla om nu a dovedit o asociere între utilizareaacesteia i creterea frecvenŃei neoplasmelor.Pentru potenŃialul toxic fetal al combinaŃiei telmisartan/hidroclorotiazidă, vezi pct.4.6.

6. PROPRIETĂłI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienŃilor

Lactozămonohidrat,Stearat de magneziu,Amidon de porumb,Meglumină,Celulozămicrocristalină,PovidonăOxid rou de fer (E172),Hidroxid de sodiu,Amidonglicolat de sodiu (tip A),Sorbitol (E420).

6.2 IncompatibilităŃi

Nu este cazul

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 PrecauŃii speciale pentru păstrare

Acest produs medicamentos nu necesităcondiŃii speciale de depozitare. A se păstra în ambalajul original, pentru a se feri de umiditate.

6.5 Natura i conŃinutul ambalajului

Blistere aluminiu/aluminiu (PA/Al/PVC/Al sau PA/PA/Al/PVC/Al). Un blister conŃine 7 sau 10 comprimate).

Mărimea ambalajului: Blister cu 14, 28, 56 sau 98 comprimate sau blistere cu unităŃi de dozaj perforate cu 28 x1 comprimate.

Este posibil ca nu toate tipurile de ambalaj săfie comercializate.

6.7 PrecauŃii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Ocazional, s-a observat căstratul exterior al blisterului se separăde stratul interior, între compartimentele blisterului. Dacăacest fenomen se observă, nu este necesarănici o acŃiune.

7. DEłINĂTORUL AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

EU/1/02/214/011-015

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAłIEI

Data primei autorizări : 19 Aprilie 2002 Data ultimei reînnoiri a autorizaŃiei: 19 Aprilie 2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

InformaŃii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul AgenŃiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

ANEXA II

A. DEłINĂTORUL AUTORIZAłIEI DE FABRICAłIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIłIILE EMITERII AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂA. DEłINĂTORUL AUTORIZAłIEI DE FABRICAłIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele i adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Bayer Schering Pharma AG

51368 Leverkusen Germania

Prospectul tipărit al medicamentului trebuie sămenŃioneze numele i adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei respective.

B. CONDIłIILE EMITERII AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

CONDIłII SAU RESTRICłII PRIVIND FURNIZAREA I UTILIZAREA IMPUSE DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Medicament cu eliberare pe bazăde prescripŃie medicală.

CONDIłII SAU RESTRICłII PRIVIND CU PRIVIRE LA SIGURANłA I EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

ALTE CONDIłII

Sistemul de farmacovigilenŃă

DeŃinătorul APP trebuie săse asigure căsistemul de farmacovigilenŃă,aa cum a fost descris în versiunea

9.5. din 01 Octombrie 2008, prezentat în Modulul 1.8.1 al Cererea de autorizare de punere pe piaŃă, este implementat i funcŃional înainte i în timp ce medicamentul este pe piaŃă.

Planul de management al Riscului

DeŃinătorul APP se angajeazăsăefectueze studiile i activităŃile suplimentare de farmacovigilenŃădetaliate în Planul de farmacovigilenŃă,aa cum a fost agreat în versiunea 1.0 din 30 martie 2007 a Planului de management al riscului (PMR) prezentat în Modulul 1.8.2 al Cererii de autorizare de punere pe piaŃăi orice versiuni actualizate ale PMR aprobate de CHMP.

Conform Ghidului CHMP pentru Sistemele de management al riscului pentru medicamente de uz uman, un PMR actualizat trebuie depus în acelai timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranŃă(RPAS).

AdiŃional, un PMR actualizat trebuie depus :

• Când sunt primite informaŃii noi care ar putea influenŃa SpecificaŃiile de siguranŃă, Planul de farmacovigilenŃăsau acŃiuni de reducere la minimum a riscului.

  • În decurs de 60 de zile de la atingerea unui obiectiv important (de farmacovigilenŃăsau dereducere la minimum a riscului).

  • La cererea EMEA

ANEXA IIIETICHETAREA I PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. DECLARAREA SUBSTANłEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conŃine telmisartan 40 mg i 12,5 mg de hidroclorotiazidă.

3. LISTA EXCIPIENłILOR

ConŃine lactozămonohidrat i sorbitol (E420).A se citi prospectul pentru informaŃii suplimentare..

4. FORMA FARMACEUTICĂI CONłINUTUL

14 comprimate 28 comprimate 56 comprimate 98 comprimate 28 x 1 comprimate

5. MODUL I CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală.A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENłIONARE SPECIALĂPRIVIND FAPTUL CĂMEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA I VEDEREA COPIILOR

A nu selăsa la îndemâna i vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENłIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

  2. DATA DE EXPIRARE

EXP:

9. CONDIłII SPECIALE DE PĂSTRARE

Acest medicament nu necesităcondiŃii de temperaturăspeciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUłII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂESTE CAZUL

  2. NUMELE I ADRESA DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

EU/1/02/214/001 14 comprimate EU/1/02/214/002 28 comprimate EU/1/02/214/003 28 x 1 comprimate unidozăEU/1/02/214/004 56 comprimate EU/1/02/214/005 98 comprimate

13. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

14. CLASIFICARE GENERALĂPRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bazăde prescripŃie medicală.

  1. INSTRUCłIUNI DE UTILIZARE

  2. INFORMAłII ÎN BRAILLE

Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg

MINIMUM DE INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister cu 7 comprimate

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. NUMELE DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer (Logo)

3. DATA DE EXPIRARE

EXP:

4. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

5. ALTE INFORMAłII

LUN MAR MIE JOI VIN SAM DUM

MINIMUM DE INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister perforat unidoză(28 x 1) sau altul decât blisterul a 7 comprimate

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. NUMELE DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer (Logo)

3. DATA DE EXPIRARE

EXP:

4. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

5. ALTE INFORMAłII

INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. DECLARAREA SUBSTANłEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conŃine telmisartan 80 mg i 12,5 mg de hidroclorotiazidă.

3. LISTA EXCIPIENłILOR

ConŃine lactozămonohidrat i sorbitol (E 420). A se citi prospectul înainte de utilizare.

4. FORMA FARMACEUTICĂI CONłINUTUL

14 comprimate 28 comprimate 56 comprimate 98 comprimate 28 x 1 comprimate

5. MODUL I CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală.A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENłIONARE SPECIALĂPRIVIND FAPTUL CĂMEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA I VEDEREA COPIILOR

A nu selăsa la îndemâna i vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENłIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

  2. DATA DE EXPIRARE

EXP:

9. CONDIłII SPECIALE DE PĂSTRARE

Acest medicament nu necesităcondiŃii de temperaturăspeciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUłII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂESTE CAZUL

  2. NUMELE I ADRESA DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

EU/1/02/214/006 14 comprimate EU/1/02/214/007 28 comprimate EU/1/02/214/008 28 x 1 comprimate EU/1/02/214/009 56 comprimate EU/1/02/214/010 98 comprimate

13. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

14. CLASIFICARE GENERALĂPRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bazăde prescripŃie medicală.

  1. INSTRUCłIUNI DE UTILIZARE

  2. INFORMAłII ÎN BRAILLE

Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg

MINIMUM DE INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister cu 7 comprimate

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. NUMELE DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer (Logo)

3. DATA DE EXPIRARE

EXP:

4. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

5. ALTE INFORMAłII

LUN MAR MIE JOI VIN SAM DUM

MINIMUM DE INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister perforat unidoză(28 x 1) sau altul decât blisterul a 7 comprimate

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. NUMELE DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer (Logo)

3. DATA DE EXPIRARE

EXP:

4. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

5. ALTE INFORMAłII

INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 80 mg/25 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. DECLARAREA SUBSTANłEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conŃine telmisartan 80 mg i 25 mg de hidroclorotiazidă.

3. LISTA EXCIPIENłILOR

ConŃine lactozămonohidrat i sorbitol (E420). A se citi prospectul înainte de utilizare..

4. FORMA FARMACEUTICĂI CONłINUTUL

14 comprimate 28 comprimate 56 comprimate 98 comprimate 28 x 1 comprimate

5. MODUL I CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Adminitrare orală.A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENłIONARE SPECIALĂPRIVIND FAPTUL CĂMEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA I VEDEREA COPIILOR

A nu selăsa la îndemâna i vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENłIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

  2. DATA DE EXPIRARE

EXP:

9. CONDIłII SPECIALE DE PĂSTRARE

Acest medicament nu necesităcondiŃii de temperaturăspeciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUłII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂESTE CAZUL

  2. NUMELE I ADRESA DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

EU/1/02/214/011 14 comprimate EU/1/02/214/012 28 comprimate EU/1/02/214/013 28 x 1 comprimate EU/1/02/214/014 56 comprimate EU/1/02/214/015 98 comprimate

13. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

14. CLASIFICARE GENERALĂPRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bazăde prescripŃie medicală.

  1. INSTRUCłIUNI DE UTILIZARE

  2. INFORMAłII ÎN BRAILLE

Kinzalkomb 80 mg/25 mg

MINIMUM DE INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister cu 7 comprimate

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 80 mg/25 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. NUMELE DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer (Logo)

3. DATA DE EXPIRARE

EXP:

4. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

5. ALTE INFORMAłII

LUN MAR MIE JOI VIN SAM DUM

MINIMUM DE INFORMAłII CARE TREBUIE SĂAPARĂPE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister perforat unidoză(28 x 1) sau altul decât blisterul a 7 comprimate

1. DENUMIREA COMERCIALĂA MEDICAMENTULUI

Kinzalkomb 80 mg/25 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

2. NUMELE DEłINĂTORULUI AUTORIZAłIEI DE PUNERE PE PIAłĂ

Bayer (Logo)

3. DATA DE EXPIRARE

EXP:

4. SERIA DE FABRICAłIE

Serie: {număr}

5. ALTE INFORMAłII

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAłII PENTRU UTILIZATOR

Kinzalkomb 40 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

CitiŃi cu atenŃie i în întregime acest prospect înainte de a începe săluaŃi acest medicament.

-PăstraŃi acest prospect. S-ar putea săfie necesar să-l recitiŃi.-DacăaveŃi întrebări suplimentare, adresaŃi-vămedicului dumneavoastrăsau farmacistului.-Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daŃi altor persoane.

Le poate face rău, chiar dacăau aceleai simptome cu ale dumneavoastră. -Dacăvreuna dintre reacŃiile adverse devine gravăsau dacăobservaŃi orice reacŃie adversănemenŃionatăîn acest prospect, vărugămsă-i spuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului.

În acest prospect găsiŃi:

  1. Ce este Kinzalkomb i pentru ce se utilizează

  2. Înainte săluaŃi Kinzalkomb

  3. CumsăluaŃi Kinzalkomb

  4. ReacŃii adverse posibile

  5. CumsepăstreazăKinzalkomb

  6. InformaŃii suplimentare

1. CE ESTE KINZALKOMB I PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Kinzalkomb este o asociere a douăsubstanŃe active, telmisartan i hidroclorotiazidăîntr-un singur comprimat. Ambele substanŃe ajutăla controlul tensiunii arteriale crescute.

-Telmisartanul aparŃine unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de antagoniti ai receptorilor angiotensinei II. Angiotensina II este o substanŃăprezentăîn organism, care determinăîngustarea vaselor sanguine, ceea ce va face săcreascăpresiunea sanguină. Telmisartanul determinăblocarea acestui efect al angiotensinei II, realizând relaxarea vaselor sanguine i micorând astfel presiunea sângelui.

-Hidroclorotiazida aparŃine unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de diuretice tiazidice, care vădeterminăcreterea cantităŃii de urină, ceea ce, conduce la scăderea tensiunii arteriale.

Dacănu este tratată, hipertensiunea arterialăpoate afecta vasele sanguine din câteva organe, ceea ce poate determina uneori infarct miocardic, insuficienŃăcardiacăsau renală, accident vascular cerebral sau orbire. În mod obinuit, nu apar simptome ale hipertensiunii arteriale înainte de apariŃia afecŃiunilor. De aceea este necesarămăsurarea cu regularitate a tensiunii arteriale pentru a verifica dacăaceasta este sau nu în limite normale.

Kinzalkomb este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială) la pacienŃiacăror tensiune arterialăeste insuficient controlatădacăfie telmisartanul fie hidroclortiazida sunt administrate separat.

2. ÎNAINTE SĂLUAłI KINZALKOMB

Nu luaŃi Kinzalkomb

  • dacăsunteŃi alergic (hipersensibil) la telmisartan sau la oricare dintre celelalte componente ale comprimatelor de Kinzalkomb (vezi" InformaŃii suplimentare" pentru lista celorlalte componente).

  • dacăsunteŃi alergic (hipersensibil) la hidroclortiazidăsau la orice alte medicamente derivate de sulfonamidă.

  • dacăsunteŃi gravidăde mai mult de 3 luni. (De asemenea, este bine săevitaŃi utilizarea Kinzalkomb la începutul sarcinii – vezi secŃiunea Sarcina).

  • dacăsuferiŃi de o boalăgravăa ficatului, cum ar fi colestazăsau obstrucŃie biliară(dificultate a eliminării bilei din vezica biliară) sau altele.

  • boalăhepaticăseveră

  • dacăaveŃi o boalărenalăseveră.

  • dacămedicul dumneavoastrădescoperăcăaveŃi o concentraŃie scăzutăde potasiu sau o concentraŃie crescutăde calciu în sângele dumneavoastrăcare nu a reacŃionat bine la tratament.

DacăsunteŃi în oricare din situaŃiile de mai sus, informaŃi medicul dumneavoastrăsau farmacistul înainte de a lua Kinzalkomb.

AveŃi grijădeosebităcând utilizaŃi Kinzalkomb

VărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrădacăsuferiŃi sau aŃi suferit de vreuna dintre următoarele afecŃiuni sau tulburări:

-tensiune arterialăscăzută(hipotensiune arterială), care apare mai ales atunci când sunteŃi deshidratat (pierdere excesivăa apei din corp) sau suferiŃi de un deficit de sare din cauza unui tratament diuretic (comprimate diuretice/de apă), diete sărace în sare, diaree,vărsături sau hemodializă.

-afecŃiuni renale sau transplant de rinichi.-stenoza arterei renale (îngustarea vaselor de sânge într-unul sau în ambii rinichi.-afecŃiuni hepatice.-probleme cardiace.-diabet.-gută.-concentraŃii crescute ale aldosteronului (retenŃie de apăi sare în organism, asociate cu

dezechilibrul diferitelor minerale din sânge). -lupus eritematos (denumit i „lupus” sau „LES”), o boalăcare apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacăorganismul.

Trebuie săvăinformaŃi medicul dacădumneavoastrăcredeŃicăaŃi putea fi (sau aŃi putea ramâne) gravidă. Administrarea Kinzalkomb nu este recomandatăla începutul sarcinii i nu trebuie utilizat după3 luni de sarcinădeoarece poate afecta în mod grav dezvoltarea fătului dumneavoastrădacăeste administrat în acest stadiu al sarcinii..

Tratamentul cu hidroclortiazidăpoate produce un dezechilibru electrolitic în corpul dumneavoastră. Simptomele tipice ale dezechilibrului hidro-electrolitic includ uscăciunea gurii, stare de slăbiciune, letargie, somnolenŃă, nelinite, dureri sau crampe musculare, greaŃă(stare de rău), vărsaturi, obosealămuscularăi o anormalitate în ritmul bătăilor inimii (mai mult de 100 bătăi pe minut). DacăobservaŃi oricare dintre acestea trebuie săvăinformaŃi medicul.

De asemenea, trebuie săvăinformaŃi medicul dacăaŃi manifestat o sensibilitate crescutăa pielii la soare cu simptome de arsurăsolară(cum ar fi înroire, mâncărime, inflamare, băicare) care au apărut mai repede decât normal.

DacăveŃi suferi o operaŃie chirurgicalăsau veŃi fi anesteziat, trebuie săspuneŃi medicului dumneavoastrăcăluaŃi Kinzalkomb.

Nu se recomandăutilizarea Kinzalkomb la copii i adolescenŃi cu vârsta sub 18 ani.

Similar altor antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, telmisartanul poate fi mai puŃin eficace în scăderea tensiunii arteriale la pacienŃii de culoare.

Utilizarea altor medicamente

VărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului dacăluaŃi sau aŃi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fărăprescripŃie medicală. Medicul dumneavoastrăpoate decide sămodifice doza acestor medcamente sau săia alte măsuri de precauŃie. Aceasta se aplicăîn special medicamentelor enumerate mai jos, luate în acelai timp cu Kinzalkomb:

-medicamente care conŃin litiu, pentru tratamentul unor forme de depresie
-medicamente asociate unei concentraŃii sanguine de potasiu scăzute (hipokaliemie), cum ar fi alte
diuretice (comprimate diuretice/”de apă”), laxative ( de exemplu ulei de ricin), corticosteroizi (de
exemplu prednison), ACTH (un hormon), amfotericină(un medicament antifungic/antimicotic),
carbenoxolonă(folosit în tratamentul ulcerelor bucale), penicilina G sodică(un antibiotic) i acid
salicilic i derivaŃii săi.
-diuretice care economisesc potasiul, suplimente de potasiu, înlocuitori de sare ce conŃin potasiu,
inhibitori ECA care pot crete concentraŃiile din sânge de potasiu.
-medicamente pentru inimă(digoxină) sau medicamente care controleazăritmul bătăilor inimii
dumneavoastră(de exemplu chinidină, disopiramidă).
-medicamente utilizate în tulburări mentale (de exemplu tioridazină, clorpromazină,
levomepromazină).
-alte medicamente utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, steroizi, medicamente
contra durerii, medicamente pentru tratarea cancerului, gutei sau artritei i suplimente de vitamina
D.

Kinzalkomb poate crete efectul de scădere a tensiunii arteriale al altor medicamente i trebuie săîntrebaŃimedicul dacăeste nevoie de modificarea dozei celorlalte medicamente atunci când luaŃi Kinzalkomb.

Similar altor medicamente antihipertensive, efectul Kinzalkomb poate fi redus când luaŃi AINS(medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu acid acetilsalicilic sau ibuprofen).

Utilizarea Kinzalkomb cu alimente ibăuturiPuteŃisăluaŃi Kinzalkomb cu sau fărăalimente sau băuturi.

Sarcina i alăptarea

Sarcina Trebuie săvăinformaŃi medicul dacădumneavoastrăcredeŃicăaŃi putea fi (sau aŃi putea rămâne) gravidă. Medicul dumneavoastrăvăva sfătui în mod obinuit sănu mai luaŃi Kinzalkomb înainte de a rămâne sau de îndatăce aŃi aflat căsunteŃi gravidăisăluaŃi alt medicament în locul Kinzalkomb. Kinzalkomb nu este recomandat la începutul sarcinii i nu trebuie luat după3 luni de sarcinădeoarece poate afecta în mod grav dezvoltarea fătului dumneavoastrădacăeste administrat dupăcea de-a treia lunăde sarcină. Alăptarea Trebuie săspuneŃi medicului dumneavoastrădacăalăptaŃi sau văpregătiŃisăalăptaŃi. Kinzalkomb nu este recomandat femeilor care alăptează, iar medicul dumneavoastrăpoate alege un alt tratament pentru dumneavoastrădacăvreŃisăalăptaŃi, mai ales în cazul în care copilul dumneavoastrăe nou-născut sau a fost născut prematur.

Conducerea vehiculelor i folosirea utilajelor

Nu existăinformaŃii disponibile legate de efectul Kinzalkomb asupra capacităŃii de a conduce vehicule saude a folosi utilaje.Unele persoane se simt ameŃite sau obosite în cursul tratamentului hipertensiunii arteriale. DacăvăsimŃiŃiameŃit sau obosit, nu conduceŃi vehicule sau nu folosiŃi utilaje.

InformaŃii importante privind unele componente ale Kinzalkomb

Kinzalkomb conŃine zahăr din lapte (lactoză) i sorbitol.DacăaveŃi intoleranŃăla unele categorii de glucide, vărugămsăvăîntrebaŃi medicul înainte de a utilizaKinzalkomb.

CUM SĂLUAłI KINZALKOMB

.LuaŃi întotdeauna Kinzalkomb exact aa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie sădiscutaŃi cumedicul dumneavoastrăsau cu farmacistul dacănu sunteŃi sigur.

Doza obinuităde Kinzalkomb este de un comprimat o datăpe zi.ÎncercaŃisăluaŃi comprimatul la aceeai orăîn fiecare zi.PuteŃi lua Kinzalkomb cu sau fărăalimente.Comprimatele trebuiesc luate cu puŃinăapăsauo băuturăne-alcoolică. Este important săluaŃi Kinzalkomb în fiecare zi, pânăcând medicul dumneavoastrăvăspunealtfel.

Dacăficatul dumneavoastrănu funcŃioneazăbine, doza obinuitănu trebuie sădepăească40 mg/12,5 mg

o datăpe zi.

DacăluaŃi mai mult decât trebuie din KinzalkombDacăîn mod accidental luaŃi mai multe comprimate, trebuie săluaŃi legătura cu medicul dumneavoastră,,farmacistul sau săvăadresaŃi imediat serviciului de urgenŃăal celui mai apropiat spital.

DacăuitaŃisăluaŃi KinzalkombDacăaŃi uitat săluaŃi o doză, nu văîngrijoraŃi. LuaŃi doza imediat ce văamintiŃi i apoi continuaŃi ca maiînainte. Dacăîntr-o zi nu v-aŃi luat doza, atunci luaŃi doza normalăîn ziua următoare. Nu luaŃi o dozădublăpentru a compensa doza uitatăîn ziua anterioară.

DacăaveŃi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaŃi-vămedicului dumneavoastrăsau farmacistului.

4. REACłII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Kinzalkomb poate provoca reacŃii adverse, cu toate cănu apar la toate persoanele.

Aceste reacŃii adverse pot apare cu anumite frecvenŃe, care au fost clasificate dupăcum urmează:

-foarte frecvente: afecteazămai mult de 1 utilizator din 10 -frecvente: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 100 -mai puŃin frecvente: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 1000 -rare: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 10000 -foarte rare: afecteazămai puŃin de 1 utilizator din 10000 -cu frecvenŃănecunoscută: frecvenŃăcare nu poate fi estimatădin datale cunoscute ReacŃiile adverse frecvente pot include: AmeŃeală

ReacŃii adverse mai puŃin frecvente pot include:ConcentraŃii sanguine scăzute ale potasiului, senzaŃie de nelinite, lein (sincopă), senzaŃie de legănare,înŃepături (parestezie), senzaŃie de învârtire (vertij), bătăi rapide ale inimii (tahicardie), tulburări de ritmcardiac, tensiune arterialăscăzută, ameŃealăla ridicarea în picioare (hipotensiune arterialăortostatică),scurtarea respiraŃiei (dispnee), simptome ale tulburării gastrice ca: diaree, senzaŃie de uscăciune a gurii,flatulenŃă, dureri de spate, spasme musculare, dureri musculare, disfuncŃii erectile (incapacitatea de aobŃine sau de a menŃine o erecŃie), dureri toracice, concentraŃii sanguine crescute ale acidului uric.

ReacŃii adverse rare pot include:InflamaŃii ale plămînilor (bronită), senzaŃie de tristeŃe (depresie), dificultate de a adormi (insomnie),tulburări vizuale, dificultăŃi în respiraŃie, durere abdominală, constipaŃie, balonare (dispepsie), senzaŃie derău, funcŃie hepaticăanormală, inflamarea rapidăa pielii i mucoaselor (angioedem), înroirea pielii(eritem), reacŃii alergice cum ar fi mâncărimi sau erupŃii cutanate, transpiraŃie crescută, urticarie, dureriarticulare (artralgie) i durere la nivelul extremităŃilor, crampe musculare, afecŃiuni asemănătoare gripei,durere, concentraŃie crescutăîn sânge a creatininei, a enzimelor hepatice sau a creatin-fosfokinazei.

ReacŃii adverse cu frecvenŃa necunoscutăpot include:IritaŃii ale gâtului, inflamarea sinusurilor, inflamaŃii ale stomacului (gastrită).

Telmisartan

La pacienŃii care iau doar telmisartan s-au raportt următoarele reacŃii adverse suplimentare:

ReacŃii adverse cu frecvenŃa necunoscutăpot include: InfecŃii ale căilor respiratorii superioare (de exemplu iritaŃii ale gâtului, inflamarea sinusurilor, răcealăcomună) infecŃii ale tractului urinar, creterea numărului anumitor celule albe din sânge (eozinofilie), scăderea numărului de celule roii din sânge (anemie), scăderea numărului plachetelor sanguine (trombocitopenie), reacŃii alergice grave (de exemplu hipersensibilitate, reacŃii anafilactice, erupŃie cutanatăprodusăde medicament), creterea concentraŃiilor de potasiu în sânge, încetinirea ritmului bătăilor inimii (bradicardie), simptome de stomac deranjat, eczemă(o boalăa pielii), inflamaŃii ale tendoanelor, insuficienŃărenalăincluzând insuficienŃărenalăacută; slăbiciune, hemoglobinăscăzută(o proteinădin sânge), lipsa de eficacitate a telmnisartanului.

Hidroclortizidă

La pacienŃii care au luat numai hidroclorotiazidă, s-au raportat suplimentar următoarele reacŃii adverse:

ReacŃii adverse cu frecvenŃănecunoscutăpot include: InflamaŃii ale glandelor salivare; scăderea numărului celulelor sanguine, inclusiv scăderea numărului de celule roii i albe, scăderea numărului plachetelor sanguine (trombocitopenie); reacŃii alergice grave (de exemplu hipersensibilitate, reacŃii anafilactice), inflamaŃii ale vaselor de sânge (vasculitănecrozantă), scăderea sau pierderea apetitului, nelinite, slăbiciune, ameŃeală, înceŃoarea sau îngălbenirea vederii/xantopsie, inflamaŃii ale pancreasului, tulburări gastrice, îngălbenirea pielii sau a ochilor (icter); afecŃiuni ale pielii cum ar fi inflamarea vaselor de sânge din piele, sensibilitate crescutăla lumina solarăsau băicarea sau cojirea stratului superior al pielii (necrolizăepidermicătoxică), inflamaŃii ale rinichilor sau insuficienŃărenală; febră, dezechilibre electrolitice, concentraŃii crescute ale colesterolului în sânge, scăderea volumului sanguin, prezenŃa glucozei în urină(glicozurie), concentraŃii crescutăa glucozei, acidului uric sau a grăsimilor în sânge.

Dacăvreuna dintre reacŃiile adverse devine gravǎsau dacăobservaŃi orice reacŃie adversǎnemenŃionatǎîn acest prospect, vărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului.

5. CUMSEPĂSTREAZĂKINZALKOMB

A nu selăsa la îndemâna i vederea copiilor.

Nu utilizaŃi Kinzalkomb dupădata de expirare înscrisăpe cutiedupă„EXP”. Data de expirare se referăla ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesităcondiŃii speciale de depozitare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Ocazional s-a observat căstratul exterior al ambalajului tip blister se separăde stratul interior între comprimate. Nu trebuie săse întreprindănimic dacăse întâmplăaceasta.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. ÎntrebaŃi farmacistul cum săeliminaŃi medicamentele care nu vămai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAłII SUPLIMENTARE

Ce conŃine Kinzalkomb

SubstanŃele active sunt telmisartanul i hidroclorotiazida. Fiecare comprimat conŃine 40 mg telmisartan i12,5 mg hidroclortiazidă.Celelalte componente sunt lactozămonohidrat, stearat de magneziu, amidon de porumb, meglumină,celulozămicrocristalină, povidonă, oxid rou de fier (E 172), hidroxid de sodiu, amidonglicolat de sodiu(tip A) ,sorbitol (E 420)

Cum aratăKinzalkomb i conŃinutul ambalajului

Kinzalkomb comprimate 40 mg/12,5 mg sunt roii i albe de formăovalăcu douăstaturi inscripŃionate cucodul „H4”.Kinzalkomb este disponibil în cutii cu blistere conŃinând 14, 28, 56 sau 98 comprimate sau în cutii cublistere perforate pentru eliberarea unei unităŃi dozate conŃinând 28 x 1 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj săfie comercializate.

DeŃinătorul autorizaŃiei de punere pe piaŃă

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

Producătorul

Bayer Schering Pharma AG 51368 Leverkusen Germania Pentru orice informaŃii despre acest medicament, vărugămsăcontactaŃi reprezentanŃii locali ai deŃinătorului autorizaŃiei de punere pe piaŃă:

België / Belgique / Belgien Bayer S.A./N.V. Tél/Tel: +32-(0)2-535 63 11 Luxembourg / Luxemburg Bayer S.A./N.V. Tél/Tel: +32-(0)2-535 63 11
БългарияБайерБългарияЕООДТел. +359 02 81 401 01 Magyarország Bayer Hungária Kft. Tel.:+36-14 87-41 00
Česká republika Bayer s.r.o. Tel: +420 271 730 661 Malta Alfred Gera and Sons Ltd. Tel: +356-21 44 62 05
Danmark Bayer A/S Tlf: +45-45 23 50 00 Nederland Bayer B.V., Bayer Schering Pharma Tel: +31-(0)297-28 06 66
Deutschland Bayer Vital GmbH Tel: +49-(0)214-30 513 48 Norge Bayer AS Tlf. +47 24 11 18 00
Eesti Bayer OÜ Tel: +372 655 85 65 Österreich Bayer Austria Ges. m. b. H. Tel: +43-(0)1-711 46-0
ΕλλάδαBayer ΕλλάςΑΒΕΕΤηλ: +30 210 618 75 00 Polska Bayer Sp. z o.o. Tel.: +48-22-572 35 00
España Química Farmacéutica Bayer S.L. Tel: +34-93-495 65 00 Portugal Bayer Portugal S.A Tel: +351-21-416 42 00
France Bayer Santé Tél: +33-3 20 20 80 80 România SC Bayer SRL Tel.: +40 21 528 59 00
Ireland Bayer Limited Tel: +353 1 299 93 13 Slovenija Bayer d. o. o. Tel.: +386-1-58 14 400
Ísland Vistor hf. Sími: +354 535 70 00 Slovenská republika Bayer, spol. s r.o. Tel: +421 2 59 21 31 11
Italia Bayer S.p.A. Tel: +39-02-397 81 Suomi/Finland Bayer Oy, Bayer Schering Pharma Puh/Tel.: +358-20 785 21
ΚύπροςNOVAGEM Limited Τηλ: + 357 22 74 77 47 Sverige Bayer AB Tel: +46-(0)8-580 223 00
Latvija SIA Bayer Tel: +371 67 84 55 63 United Kingdom Bayer plc Tel: +44-(0)1 635-56 30 00
Lietuva UAB Bayer Tel. +37 05 23 36 868

Acest prospect a fost aprobat în

InformaŃii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul AgenŃiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

PROSPECT: INFORMAłII PENTRU UTILIZATOR

Kinzalkomb 80 mg/12,5 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

CitiŃi cu atenŃie i în întregime acest prospect înainte de a începe săluaŃi acest medicament.

-PăstraŃi acest prospect. S-ar putea săfie necesar să-l recitiŃi.-DacăaveŃi întrebări suplimentare, adresaŃi-vămedicului dumneavoastrăsau farmacistului.-Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daŃi altor persoane.

Le poate face rău, chiar dacăau aceleai simptome cu ale dumneavoastră. -Dacăvreuna dintre reacŃiile adverse devine gravăsau dacăobservaŃi orice reacŃie adversănemenŃionatăîn acest prospect, vărugămsă-i spuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului.

În acest prospect găsiŃi:

  1. Ce este Kinzalkomb i pentru ce se utilizează

  2. Înainte săluaŃi Kinzalkomb

  3. CumsăluaŃi Kinzalkomb

  4. ReacŃii adverse posibile

  5. CumsepăstreazăKinzalkomb

  6. InformaŃii suplimentare

1. CE ESTE KINZALKOMB I PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Kinzalkomb este o asociere a celor douăsubstanŃe active, telmisartan i hidroclorotiazidă, într-un singur comprimat. Ambele. substanŃe ajutăla controlul tensiunii arteriale.

-Telmisartanul aparŃine unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de antagoniti ai receptorilor angiotensinei II. Angiotensina II este o substanŃăprezentăîn organism, care determinăîngustarea vaselor sanguine, ceea ce va face săcreascăpresiunea sanguină. Telmisartanul determinăblocarea acestui efect al angiotensinei II, realizând relaxarea vaselor sanguine i micorând astfel presiunea sângelui.

-Hidroclorotiazida aparŃine unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de diuretice tiazidice. care vădeterminăcreterea cantităŃii de urină, ceea ce conduce la scăderea tensiunii arteriale.

Dacănu este tratată, hipertensiunea arterialăpoate afecta vasele sanguine din câteva organe, ceea ce poate determina uneori infarct miocardic, insuficienŃăcardiacăsau renală, accident vascular cerebral sau orbire. În mod obinuit, nu apar simptome ale hipertensiunii arteriale înainte de apariŃia afecŃiunilor. De aceea este necesarămăsurarea cu regularitate a tensiunii arteriale pentru a verifica dacăaceasta este sau nu în limite normale.

Kinzalkomb este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterialăcrescută) la pacienŃiacăror tensiune arterialăeste insuficient controlatădacăfie telmisartanul fie hidroclortiazida sunt administrate separat.

2. ÎNAINTE SĂLUAłI KINZALKOMB

Nu luaŃi Kinzalkomb

  • dacăsunteŃi alergic (hipersensibil) la telmisartan sau la oricare dintre celelalte componente ale comprimatelor de Kinzalkomb (vezi „InformaŃii suplimentare” pentru lista celorlalte componenete).

  • dacăsunteŃi alergic (hipersensibil) la hidroclortiazidăsau la orice alte medicamente derivate de sulfonamidă.

  • dacăsunteŃi gravidăde mai mult de 3 luni. (De asemenea, este bine săevitaŃi utilizarea Kinzalkomb la începutul sarcinii – vezi secŃiunea Sarcina).

  • dacăsuferiŃi de o boalăgravăa ficatului, cum ar fi colestazăsau obstrucŃie biliară(dificultate a eliminării bilei din vezica biliară) sau altele.

  • boalăhepaticăseveră

  • dacăaveŃi o boalărenalăseveră.

  • dacămedicul dumneavoastrădescoperăcăaveŃi o concentraŃie scăzutăde potasiu sau o concentraŃie crescutăde calciu în sângele dumneavoastră, care nu a reacŃionat bine la tratament.

DacăsunteŃi în oricare din situaŃiile de mai sus, informaŃi medicul dumneavoastrăsau farmacistul înainte de a lua Kinzalkomb. .

AveŃi grijădeosebităcând utilizaŃi Kinzalkomb

VărugămsăvăinformaŃi medicul dacăaŃi suferit sau suferiŃi de una dintre următoarele afecŃiuni sau tulburări:

-tensiune arterialăscăzută(hipotensiune), care apare mai ales atunci când sunteŃi deshidratat (pierdere excesivăa apei din corp) sau suferiŃi de un deficit de sare din cauza tratamentului diuretic ( comprimate diuretice-de apă), diete sărace în sare, diaree,vărsături sau hemodializă.

-afecŃiuni renale sau transplant de rinichi.-stenoza arterei renale (îngustarea vaselor de sânge într-unul sau ambii rinichi.-afecŃiuni hepatice.-probleme cardiace.-diabet.-gută.-concentraŃii crescute ale aldosteronului (retenŃiede apăi sare în organism, asociate cu

dezechilibrul diferitelor minerale din sânge). -lupus eritematos (denumit i „lupus” sau „LES”), o boalăcare apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacăorganismul.

Trebuie săvăinformaŃi medicul dacădumneavoastrăcredeŃicăaŃi putea fi (sau aŃi putea rămâne) gravidă. Administrarea Kinzalkomb nu este recomandatăla începutul sarcinii i nu trebuie utilizat după3 luni de sarcinădeoarece poate afecta în mod grav dezvoltarea fătului dumneavoastrădacăeste administrat în acest stadiu al sarcinii..

Tratamentul cu hidroclortiazidăpoate produce un dezechilibru electrolitic în corpul dumneavoastră. Simptomele tipice ale dezechilibrului hidroelectrolitic includ uscăciunea gurii, stare de slăbiciune, letargie, somnolenŃă, nelinite, dureri sau crampe musculare, greaŃă(stare de rău), vărsaturi, obosealămuscularăi o anormalitate în ritmul bătăilor inimii (mai mult de 100 bătăi pe minut). DacăobservaŃi oricare dintre acestea, trebuie săvăinformaŃi medicul.

De asemenea, trebuie săvăinformaŃi medicul dacăaŃi manifestat o sensibilitate crescutăa pielii la soare cu simptome de arsurăsolară( cum ar fi înroire, mâncărime, inflamare, băeicare) care au apărut mai repede decât normal.

DacăveŃi suferi o operaŃie chirurgicalăsau veŃi fi anesteziat, trebuie săspuneŃi medicului dumneavoastrăcăluaŃi Kinzalkomb.

Nu se recomandăutilizarea Kinzalkomb la copii i adolescenŃi cu vârsta sub 18 ani.

Similar altor antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, telmisartanul poate fi mai puŃin eficace în scăderea tensiunii arteriale la pacienŃii de culoare.

Utilizarea altor medicamente

VărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului dacăluaŃi sau aŃi luat recent orice altemedicamente, inclusiv dintre cele eliberate fărăprescripŃie medicală.

Medicul dumneavoastrăpoate decide sămodifice doza acestor medcamente sau săia alte măsuri deprecauŃie. Aceasta se aplicăîn special medicamentelor enumerate mai jos, luate în acelai timp cuKinzalkomb:-medicamente care conŃin litiu pentru tratamentul unor forme de depresie-medicamente asociate unei concentraŃii sanguine de potasiu scăzute (hipokaliemie) cum ar fi altediuretice (comprimate diuretice/“de apă“), laxative (de exemplu ulei de ricin), corticosteroizi (de exempluprednison), ACTH ( un hormon), amfotericină( un medicament antifungic/antimicotic), carbenoxolonă(folosit în tratamentul ulcerelor bucale), penicilina G sodică(un antibiotic) i acid salicilic i derivaŃii săi.-diuretice care economisesc potasiul, suplimente de potasiu, înlocuitori de sare ce conŃin potasiu,inhibitori ECA care pot crete concentraŃiile din sânge de potasiu.-medicamente pentru inimă(digoxină) sau medicamente care controleazăritmul bătăilor inimiidumneavoastră(de exemplu chinidină, disopiramidă).-medicamente utilizate în tulburări mentale (de exemplu thioridazină, clorpromazină,levomepromazină).-alte medicamente utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, steroizi, medicamentecontra durerii, medicamente pentru tratarea cancerului, gutei sau artritei i suplimente de vitamina D.

Kinzalkomb poate crete efectul de scădere a tensiunii arteriale al altor medicamente i trebuie săvăîntrebaŃi medicul dacăeste nevoie de modificarea dozei celorlalte medicamente atunci când luaŃiKinzalkomb.

Similar altor medicamente antihipertensive, efectul Kinzalkomb poate fi redus când luaŃi AINS(medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu acid acetilsalicilic sau ibuprofen).

Utilizarea Kinzalkomb cu alimente ibăuturi

PuteŃisăluaŃi Kinzalkomb cu sau fărăalimente sau băuturi.

Sarcina i alăptarea

Sarcina Trebuie săvăinformaŃi medicul dacădumneavoastrăcredeŃicăaŃi putea fi (sau aŃi putea rămâne) gravidă. Medicul dumneavoastrăvăva sfătui în mod obinuit sănu mai luaŃi Kinzalkomb înainte de a rămâne sau de îndatăce aŃi aflat căsunteŃi gravidăisăluaŃi alt medicament în locul Kinzalkomb. Kinzalkomb nu este recomandat la începutul sarcinii i nu trebuie luat după3 luni de sarcinădeoarece poate afecta în mod grav dezvoltarea fătului dumneavoastrădacăeste administrat dupăcea de-a treia lunăde sarcină. Alăptarea Trebuie săspuneŃi medicului dumneavoastrădacăalăptaŃi sau văpregătiŃisăalăptaŃi. Kinzalkomb nu este recomandat femeilor care alăptează, iar medicul dumneavoastrăpoate alege un alt tratament pentru dumneavoastrădacăvreŃisăalăptaŃi, mai ales în cazul în care copilul dumneavoastrăe nou-născut sau a fost născut prematur.

Conducerea vehiculelor i folosirea utilajelor:

Nu existăinformaŃii disponibile legate de efectul Kinzalkomb asupra capacităŃii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Unele persoane se simt ameŃite sau obosite în cursul tratamentului hipertensiunii arteriale. DacăvăsimŃiŃi ameŃit sau obosit, nu conduceŃi vehicule sau nu folosiŃi utilaje.

InformaŃii importante privind unele componente ale Kinzalkomb

Kinzalkomb conŃine zahăr din lapte (lactoză) i sorbitol DacăaveŃi intoleranŃăla unele categorii de glucide, vărugămsăvăîntrebaŃi medicul înainte de a utiliza Kinzalkomb.

3. CUMSĂLUAłI KINZALKOMB

LuaŃi întotdeauna Kinzalkomb exact aa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie sădiscutaŃi cumedicul dumneavoastrăsau cu farmacistul dacănu sunteŃi sigur.

Doza obinuităde Kinzalkomb este de un comprimat o datăpe zi.ÎncercaŃisăluaŃi comprimatul la aceeai orăîn fiecare zi.PuteŃi lua Kinzalkomb cu sau fărăalimente. Comprimatele trebuie luate cu puŃinăapăsau o băuturănealcoolică. Este important săluaŃi Kinzalkomb în fiecare zi, pânăcând medicul dumneavoastrăvăspunealtfel.

Dacăficatul dumneavoastrănu funcŃioneazăbine, doza obinuitănu trebuie sădepăească40 mg/12,5 mg

o datăpe zi.

DacăluaŃi mai mult decât trebuie din KinzalkombDacăîn mod accidental luaŃi mai multe comprimate, trebuie săluaŃi legătura cu medicul dumneavoastră,farmacistul sau săvăadresaŃi imediat serviciului de urgenŃăal celui mai apropiat spital.

DacăuitaŃisăluaŃi KinzalkombDacăaŃi uitat săluaŃi o doză, nu văîngrijoraŃi. LuaŃi doza imediat ce văamintiŃi i apoi continuaŃi ca maiînainte. Dacăîntr-o zi nu v-aŃi luat doza, atunci luaŃi doza normalăîn ziua următoare. Nu luaŃi o dozădublăpentru a compensa doza uitatăîn ziua anterioară.

DacăaveŃi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaŃi-vămedicului dumneavoastrăsau farmacistului.

4. REACłII ADVERSE POSIBILE

Aceste reacŃii adverse pot apare cu o anumite frecvenŃe, care au fost clasificate dupăcum urmează:

-foarte frecvente: afecteazămai mult de 1 utilizator din 10 -frecvente: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 100 -mai puŃin frecvente: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 1000 -rare: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 10.000 -foarte rare : afecteazămai puŃin de 1 utilizator din 10 000 -cu frecvenŃănecunoscută: frecvenŃăcare nu poate fi estimatădin datale cunoscute ReacŃiile adverse frecvente pot include: AmeŃeală

ReacŃii adverse mai puŃin frecvente pot include:ConcentraŃii sanguine scăzute ale potasiului, senzaŃie de nelinite, lein (sincopă), senzaŃie de legănare,înŃepături (parestezie), senzaŃie de învârtire (vertij), bătăi rapide ale inimii (tahicardie), tulburări de ritmcardiac, tensiune arterialăscăzută, ameŃealăla ridicarea în picioare (hipotensiune arterialăortostatică),scurtarea respiraŃiei (dispnee), simptome ale tulburării gastrice ca: diaree, senzaŃie de uscăciune a gurii,flatulenŃă, dureri de spate, spasme musculare, dureri musculare, disfuncŃii erectile ( incapacitatea de aobŃine sau de a menŃine o erecŃie), dureri toracice, concentraŃii sanguine crescute ale acidului uric.

ReacŃii adverse rare pot include:InflamaŃii ale plămînilor ( bronită), senzaŃie de tristeŃe (depresie), dificultate de a adormi (insomnie),tulburări vizuale, dificultăŃi în respiraŃie, durere abdominală, constipaŃie, balonare (dispepsie), senzaŃie derău, funcŃie hepaticăanormală, inflamarea rapidăa pielii i mucoaselor (angioedem), înroirea pielii(eritem), reacŃii alergice cum ar fi mâncărimi sau erupŃii cutanate, transpiraŃie crescută, urticarie, dureriarticulare (artralgie) i durere la nivelul extremităŃilor, crampe musculare, afecŃiuni asemănătoare gripei,durere, concentraŃie crescutăîn sânge a creatininei, a enzimelor hepatice sau a creatin-fosfokinazei.

ReacŃii adverse cu frecvenŃa necunoscutăpot include:IritaŃii ale gâtului, inflamarea sinusurilor, inflamaŃii ale stomacului (gastrită).

Telmisartan

La pacienŃii care iau doar telmisartan s-au raportat următoarele reacŃii adverse suplimentare:

ReacŃii adverse cu frecvenŃa necunoscutăpot include: InfecŃii ale căilor respiratorii superioare (de exemplu iritaŃii ale gâtului, inflamarea sinusurilor, răcealăcomună) infecŃii ale tractului urinar, creterea numărului anumitor celule albe din sânge (eozinofilie), scăderea numărului de celule roii din sânge (anemie), scăderea numărului plachetelor sanguine (trombocitopenie), reacŃii alergice grave (de exemplu hipersensibilitate, reacŃii anafilactice, erupŃie cutanatăprodusăde medicament), creterea concentraŃiilor de potasiu în sânge, încetinirea ritmului bătăilor inimii (bradicardie), simptome de stomac deranjat, eczemă(o boalăa pielii), inflamaŃii ale tendoanelor, insuficienŃărenalăincluzând insuficienŃărenalăacută; slăbiciune, hemoglobinăscăzută(o proteinădin sânge), lipsa de eficacitate a telmnisartanului.

Hidroclortizidă

La pacienŃii care au luat numai hidroclorotiazidă, s-au raportat suplimentar următoarele reacŃii adverse:

ReacŃii adverse cu frecvenŃănecunoscutăpot include: InflamaŃii ale glandelor salivare; scăderea numărului celulelor sanguine, inclusiv scăderea numărului de celule roii i albe, scăderea numărului plachetelor sanguine (trombocitopenie); reacŃii alergice grave (de exemplu hipersensibilitate, reacŃii anafilactice), inflamaŃii ale vaselor de sânge (vasculitănecrozantă); scăderea sau pierderea apetitului; nelinite; slăbiciune, ameŃeală, înceŃoarea sau îngălbenirea vederii/xantopsie, inflamaŃii ale pancreasului , tulburări gastrice, îngălbenirea pielii sau a ochilor (icter), afecŃiuni ale pielii cum ar fi inflamarea vaselor de sânge din piele, sensibilitate crescutăla lumina solarăsau băicarea sau cojirea stratului superior al pielii (necrolizăepidermicătoxică), inflamaŃii ale rinichilor sau insuficienŃărenală, febră, dezechilibre electrolitice, concentraŃii crescute ale colesterolului în sânge, scăderea volumului sanguin, prezenŃa glucozei în urină(glicozurie), concentraŃie crescutăa glucozei, acidului uric sau a grăsimilor în sânge.

Dacăvreuna dintre reacŃiile adverse devine gravǎsau dacăobservaŃi orice reacŃie adversǎnemenŃionatǎîn acest prospect, vărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului.

5. CUMSEPĂSTREAZĂKINZALKOMB

A nu selăsa la îndemâna i vederea copiilor.

Nu utilizaŃi Kinzalkomb dupădata de expirare înscrisăpe cutiedupă„EXP”. Data de expirare se referăla ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesităcondiŃii speciale de depozitare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Ocazional s-a observat căstratul exterior al ambalajului tip blister se separăde stratul interior între comprimate. Nu trebuie săse întreprindănimic dacăse întâmplăaceasta.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. ÎntrebaŃi farmacistul cum săeliminaŃi medicamentele care nu vămai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAłII SUPLIMENTARE

Ce conŃine Kinzalkomb

SubstanŃele active sunt telmisartanul i hidroclorotizida. Fiecare comprimat conŃine 80 mg telmisartan i12,5 mg hidroclortiazidă.Celelalte componente sunt: lactozămonohidrat, stearat de magneziu, amidon de porumb, meglumină,celulozămicrocristalină, povidonă, oxid rou de fier (E 172), hidroxid de sodiu, amidonglicolat de sodiu(tip A), sorbitol (E 420)

Cum aratăKinzalkomb i conŃinutul ambalajului

Kinzalkomb comprimate 80 mg/12,5 mg sunt roii i albe, de formăovalăcu douăstaturi, inscripŃionatecu codul „H8”.Kinzalkomb este disponibil în cutii cu blistere conŃinând 14, 28, 56 sau 98 comprimate sau în cutii cublistere perforate pentru eliberarea uneiunitîŃi dozate conŃinând 28 x 1 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj săfie comercializate.

DeŃinătorul autorizaŃiei de punere pe piaŃă

Bayer Schering Pharma AG 13342 Berlin Germania

Producătorul

Bayer Schering Pharma AG 51368 Leverkusen Germania Pentru orice informaŃii despre acest medicament, vărugămsăcontactaŃi reprezentanŃii locali ai deŃinătorului autorizaŃiei de punere pe piaŃă:

België / Belgique / Belgien Bayer S.A./N.V. Tél/Tel: +32-(0)2-535 63 11 Luxembourg / Luxemburg Bayer S.A./N.V. Tél/Tel: +32-(0)2-535 63 11
БългарияБайерБългарияЕООДТел. +359 02 81 401 01 Magyarország Bayer Hungária Kft. Tel.:+36-14 87-41 00
Česká republika Bayer s.r.o. Tel: +420 271 730 661 Malta Alfred Gera and Sons Ltd. Tel: +356-21 44 62 05
Danmark Bayer A/S Tlf: +45-45 23 50 00 Nederland Bayer B.V., Bayer Schering Pharma Tel: +31-(0)297-28 06 66
Deutschland Bayer Vital GmbH Tel: +49-(0)214-30 513 48 Norge Bayer AS Tlf. +47 24 11 18 00
Eesti Bayer OÜ Tel: +372 655 85 65 Österreich Bayer Austria Ges. m. b. H. Tel: +43-(0)1-711 46-0
ΕλλάδαBayer ΕλλάςΑΒΕΕΤηλ: +30 210 618 75 00 Polska Bayer Sp. z o.o. Tel.: +48-22-572 35 00
España Química Farmacéutica Bayer S.L. Tel: +34-93-495 65 00 Portugal Bayer Portugal S.A Tel: +351-21-416 42 00
France Bayer Santé Tél: +33-3 20 20 80 80 România SC Bayer SRL Tel.: +40 21 528 59 00
Ireland Bayer Limited Tel: +353 1 299 93 13 Slovenija Bayer d. o. o. Tel.: +386-1-58 14 400
Ísland Vistor hf. Sími: +354 535 70 00 Slovenská republika Bayer, spol. s r.o. Tel: +421 2 59 21 31 11
Italia Bayer S.p.A. Tel: +39-02-397 81 Suomi/Finland Bayer Oy, Bayer Schering Pharma Puh/Tel.: +358-20 785 21
ΚύπροςNOVAGEM Limited Τηλ: + 357 22 74 77 47 Sverige Bayer AB Tel: +46-(0)8-580 223 00
Latvija SIA Bayer Tel: +371 67 84 55 63 United Kingdom Bayer plc Tel: +44-(0)1 635-56 30 00
Lietuva UAB Bayer Tel. +37 05 23 36 868

Acest prospect a fost aprobat în

InformaŃii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul AgenŃiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

PROSPECT: INFORMAłII PENTRU UTILIZATOR

Kinzalkomb 80 mg/25 mg comprimate telmisartan/hidroclorotiazidă

CitiŃi cu atenŃie i în întregime acest prospect înainte de a începe săluaŃi acest medicament.

-PăstraŃi acest prospect. S-ar putea săfie necesar să-l recitiŃi.-DacăaveŃi întrebări suplimentare, adresaŃi-vămedicului dumneavoastrăsau farmacistului.-Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daŃi altor persoane.

Le poate face rău, chiar dacăau aceleai simptome cu ale dumneavoastră. -Dacăvreuna dintre reacŃiile adverse devine gravăsau dacăobservaŃi orice reacŃie adversănemenŃionatăîn acest prospect, vărugămsă-i spuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului.

În acest prospect găsiŃi:

  1. Ce este Kinzalkomb i pentru ce se utilizează

  2. Înainte săluaŃi Kinzalkomb

  3. CumsăluaŃi Kinzalkomb

  4. ReacŃii adverse posibile

  5. CumsepăstreazăKinzalkomb

  6. InformaŃii suplimentare

1. CE ESTE KINZALKOMB I PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Kinzalkomb este o asociere a douăsubstanŃe active, telmisartan i hidroclorotiazidă. într-un singur comprimat. Ambele substanŃe ajutăla controlul tensiunii arteriale crescute.

-Telmisartanul aparŃine unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de antagoniti ai receptorilor angiotensinei II. Angiotensina II este o substanŃăprezentăîn organism, care determinăîngustarea vaselor sanguine, ceea ce va face săcreascăpresiunea sanguină. Telmisartanul determinăblocarea acestui efect al angiotensinei II, realizând relaxarea vaselor sanguine i micorând astfel presiunea sângelui.

-Hidroclorotiazida aparŃine unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de diuretice tiazidice. care vădeterminăcreterea cantităŃii de urină, ceea ce conduce la scăderea tensiunii arteriale.

Dacănu este tratată, hipertensiunea arterialăpoate afecta vasele sanguine din câteva organe, ceea ce poate determina uneori infarct miocardic, insuficienŃăcardiacăsau renală, accident vascular cerebral sau orbire. În mod obinuit, nu apar simptome ale hipertensiunii arteriale înainte de apariŃia afecŃiunilor. De aceea, este necesarămăsurarea cu regularitate a tensiunii arteriale pentru a verifica dacăaceasta este sau nu în limite normale.

Kinzalkomb este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială) la pacienŃiacăror tensiune arterialăeste insuficient controlatădacăfie telmisartanul, fie hidroclortiazida sunt administrate separat.

2, ÎNAINTE SĂLUAłI KINZALKOMB Nu luaŃi Kinzalkomb

  • dacăsunteŃi alergic (hipersensibil) la telmisartan sau la oricare dintre celelalte componente ale comprimatelor de Kinzalkomb (vezi „InformaŃii suplimentare” pentru lista celorlalte componente).

  • dacăsunteŃi alergic (hipersensibil) la hidroclortiazidăsau la orice alte medicamente derivate de sulfonamidă.

  • dacăsunteŃi gravidăde mai mult de 3 luni. (De asemenea, este bine săevitaŃi utilizarea Kinzalkomb la începutul sarcinii – vezi secŃiunea Sarcina).

  • dacăsuferiŃi de o boalăgravăa ficatului cum ar fi colestazăsau obstrucŃie biliară(dificultate a eliminării bilei din vezica biliară)

  • boalăhepaticăseveră

  • dacăaveŃi o boalărenalăseveră.

  • dacămedicul dumneavoastrădescoperăcăaveŃi o concentraŃie scăzutăde potasiu sau o concentraŃie crescutăde calciu în sângele dumneavoastră, care nu a reacŃionat bine la tratament.

DacăsunteŃi în oricare din situaŃiile de mai sus, informaŃi medicul dumneavoastrăsau farmacistul înainte de a lua Kinzalkomb.

AveŃi grijădeosebităcând utilizaŃi Kinzalkomb

VărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrădacăsuferiŃi sau aŃi suferit de vreuna dintre următoarele afecŃiuni sau tulburări:

-tensiune arterialăscăzută(hipotensiune arterială), care apare mai ales atunci când sunteŃi deshidratat (pierdere excesivăa apei din corp) sau suferiŃi de un deficit de sare din cauza unui tratament diuretic (comprimate diuretice/de apă), diete sărace în sare, diaree, vărsături sau hemodializă.

-afecŃiuni renale sau transplant de rinichi.-stenoza arterei renale (îngustarea vaselor de sânge într-unul sau în ambii rinichi.-afecŃiuni hepatice.-probleme cardiace.-diabet.-gută.-concentraŃii crescute ale aldosteronului (retenŃie de apăi sare în organism, asociate cu

dezechilibrul diferitelor minerale din sânge). -lupus eritematos (denumit i „lupus” sau „LES”), o boalăcare apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacăorganismul.

Trebuie săvăinformaŃi medicul dacădumneavoastrăcredeŃicăaŃi putea fi (sau aŃi putea ramâne) gravidă.. Administrarea Kinzalkomb nu este recomandatăla începutul sarcinii i nu trebuie utilizat după3 luni de sarcinădeoarece poate afecta în mod grav dezvoltarea fătului dumneavoastrădacăeste administrat în acest stadiu al sarcinii..

Tratamentul cu hidroclortiazidăpoate produce un dezechilibru electrolitic în corpul dumneavoastră. Simptomele tipice ale dezechilibrului hidroelectrolitic includ uscăciunea gurii, stare de slăbiciune, letargie, somnolenŃă, nelinite, dureri sau crampe musculare, greaŃă(stare de rău), vărsaturi, obosealămuscularăi o anormalitate în ritmul bătăilor inimii (mai mult de 100 bătăi pe minut). DacăobservaŃi oricare dintre acestea, trebuie săvăinformaŃi medicul.

De asemenea, trebuie săvăinformaŃi medicul dacăaŃi manifestat o sensibilitate crescutăa pielii la soare cu simptome de arsurăsolară( cum ar fi înroire, mâncărime, inflamare, băeicare) care au apărut mai repede decât normal.

DacăveŃi suferi o operaŃie chirurgicalăsau veŃi fi anesteziat, trebuie săspuneŃi medicului dumneavoastrăcăluaŃi Kinzalkomb.

Nu se recomandăutilizarea Kinzalkomb la copii i adolescenŃi cu vârsta sub 18 ani.

Similar altor antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, telmisartanul poate fi mai puŃin eficace în scăderea tensiunii arteriale la pacienŃii de culoare.

Utilizarea altor medicamente

VărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului dacăluaŃi sau aŃi luat recent orice altemedicamente, inclusiv dintre cele eliberate fărăprescripŃie medicală.

Medicul dumneavoastrăpoate decide sămodifice doza acestor medcamente sau săia alte măsuri deprecauŃie. Aceasta se aplicăîn special medicamentelor enumerate mai jos, luate în acelai timp cuKinzalkomb:-medicamente care conŃin litiu pentru tratamentul unor forme de depresie-medicamente asociate unei concentraŃii sanguine de potasiu scăzute (hipokaliemia) cum ar fi altediuretice (comprimate diuretice/“de apă“), laxative (de exemplu ulei de ricin), corticosteroizi (de exempluprednison), ACTH (un hormon), amfotericină(un medicament antifungic/antimicotic), carbenoxolonă(folosit în tratamentul ulcerelor bucale), penicilina G sodică(un antibiotic) i acid salicilic i derivaŃii săi.-diuretice care economisesc potasiul, suplimente de potasiu, înlocuitori de sare ce conŃin potasiu,inhibitori ECA care pot crete concentraŃiile din sânge de potasiu.-medicamente pentru inimă(digoxină) sau medicamente care controleazăritmul bătăilor inimiidumneavoastră(de exemplu chinidină, disopiramidă).-medicamente utilizate pentru tulburări mentale (de exemplu tioridazină, clorpromazină,levomepromazină).-alte medicamente utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute, steroizi, medicamentecontra durerii, medicamente pentru tratarea cancerului, gutei sau artritei i suplimente de vitamina D.

Kinzalkomb poate crete efectul de scădere a tensiunii arteriale al altor medicamente i trebuie săîntrebaŃimedicul dacăeste nevoie de modificarea doza celorlalte medicamente atunci când luaŃi Kinzalkomb.

Similar altor medicamente antihipertensive, efectul Kinzalkomb poate fi redus când luaŃi AINS(medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu acid acetilsalicilic sau ibuprofen).

Utilizarea Kinzalkomb cu alimente ibăuturi

PuteŃisăluaŃi Kinzalkomb cu sau fărăalimente sau băuturi.

Sarcina i alăptarea

Sarcina Trebuie săvăinformaŃi medicul dacădumneavoastrăcredeŃicăaŃi putea fi (sau aŃi putea rămâne) gravidă. Medicul dumneavoastrăvăva sfătui în mod obinuit sănu mai luaŃi Kinzalkomb înainte de a rămâne sau de îndatăce aŃi aflat căsunteŃi gravidăisăluaŃi alt medicament în locul Kinzalkomb. Kinzalkomb nu este recomandat la începutul sarcinii i nu trebuie luat după3 luni de sarcinădeoarece poate afecta în mod grav dezvoltarea fătului dumneavoastrădacăeste administrat dupăcea de-a treia lunăde sarcină. Alăptarea Trebuie săspuneŃi medicului dumneavoastrădacăalăptaŃi sau văpregătiŃisăalăptaŃi. Kinzalkomb nu este recomandat femeilor care alăptează, iar medicul dumneavoastrăpoate alege un alt tratament pentru dumneavoastrădacăvreŃisăalăptaŃi, mai ales în care în care copilul dumneavoastrăe nou-născut sau a fost născut prematur.

Conducerea vehiculelor i folosirea utilajelor:

Nu existăinformaŃii disponibile legate de efectul Kinzalkomb asupra capacităŃii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Unele persoane se simt ameŃite sau obosite în cursul tratamentului hipertensiunii arteriale. DacăvăsimŃiŃi ameŃit sau obosit, nu conduceŃi vehicule sau nu folosŃi utilaje.

InformaŃii importante privind unele componente ale Kinzalkomb

Kinzalkomb conŃine zahăr din lapte (lactoză) i sorbitol.DacăaveŃi intoleranŃăla unele categorii de glucide, vărugămsăvăîntrebaŃi medicul înainte de a utilizaKinzalkomb.

3. CUMSĂLUAłI KINZALKOMB

LuaŃi întotdeauna Kinzalkomb exact aa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie sădiscutaŃi cumedicul dumneavoastrăsau cu farmacistul dacănu sunteŃi sigur.

Doza obinuităde Kinzalkomb este de un comprimat o datăpe zi.ÎncercaŃisăluaŃi comprimatul la aceeai orăîn fiecare zi.PuteŃi lua Kinzalkomb cu sau fărăalimente. Comprimatele trebuie luate cu cu puŃinăapăsau o băuturănealcoolică. Este important săluaŃi Kinzalkomb în fiecare zi, pânăcând medicul dumneavoastrăvăspunealtfel.

Dacăficatul dumneavoastrănu funcŃioneazăbine, doza obinuitănu trebuie sădepăească40 mg/12,5 mg

o datăpe zi.

DacăluaŃi mai mult decât trebuie din KinzalkombDacăîn mod accidental luaŃi mai multe comprimate, trebuie săluaŃi legătura cu medicul dumneavoastră,farmacistul sau săvăadresaŃi imediat serviciului de urgenŃăal celui mai apropiat spital.

DacăuitaŃisăluaŃi KinzalkombDacăaŃi uitat săluaŃi o doză, nu văîngrijoraŃi. LuaŃi doza imediat ce văamintiŃi i apoi continuaŃi ca maiînainte. Dacăîntr-o zi nu v-aŃi luat doza, atunci luaŃi doza normalăîn ziua următoare. Nu luaŃi o dozădublăpentru a compensa doza uitatăîn ziua anterioară.

DacăaveŃi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaŃi-vămedicului dumneavoastrăsau farmacistului.

4. REACłII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, MicardisPlus poate provoca reacŃii adverse, cu toate cănu apar la toate persoanele.

Aceste reacŃii adverse pot apare cu o anumite frecvenŃe, care au fost clasificate dupăcum urmează:

-foarte frecvente: afecteazămai mult de 1 utilizator din 10 -frecvente: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 100 -mai puŃin frecvente: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 1000 -rare: afectează1 pânăla 10 utilizatori din 10.000 -foarte rare : afecteazămai puŃin de 1 utilizator din 10 000 -cu frecvenŃănecunoscută: frecvenŃăcare nu poate fi estimatădin datale cunoscute ReacŃiile adverse frecvente pot include: AmeŃeală

ReacŃii adverse mai puŃin frecvente pot include:ConcentraŃii sanguine scăzute ale potasiului, senzaŃie de nelinite, lein (sincopă), senzaŃie de legănare,înŃepături (parestezie), senzaŃie de învârtire (vertij), bătăi rapide ale inimii (tahicardie), tulburări de ritmcardiac, tensiune arterialăscăzută, ameŃealăla ridicarea în picioare (hipotensiune arterialăortostatică),scurtarea respiraŃiei (dispnee), simptome ale tulburării gastrice ca: diaree, senzaŃie de uscăciune a gurii,flatulenŃă, dureri de spate, spasme musculare, dureri musculare, disfuncŃii erectile (incapacitatea de aobŃine sau de a menŃine o erecŃie), dureri toracice, concentraŃii sanguine crescute ale acidului uric.

ReacŃii adverse rare pot include:InflamaŃii ale plămînilor (bronită), senzaŃie de tristeŃe (depresie), dificultate de a adormi (insomnie),tulburări vizuale, dificultăŃi în respiraŃie, durere abdominală, constipaŃie, balonare (dispepsie), senzaŃie derău, funcŃie hepaticăanormală, inflamarea rapidăa pielii i mucoaselor (angioedem), înroirea pielii(eritem), reacŃii alergice cum ar fi mâncărimi sau erupŃii cutanate, transpiraŃie crescută, urticarie, dureriarticulare (artralgie) i durere la nivelul extremităŃilor, crampe musculare, afecŃiuni asemănătoare gripei,durere, concentraŃie crescutăîn sânge a creatininei, a enzimelor hepatice sau a creatin-fosfokinazei.

ReacŃii adverse cu frecvenŃa necunoscutăpot include:IritaŃii ale gâtului, inflamarea sinusurilor, inflamaŃii ale stomacului (gastrită).

Telmisartan

La pacienŃii care iau doar telmisartan s-au raportat următoarele reacŃii adverse suplimentare:

ReacŃii adverse cu frecvenŃa necunoscutăpot include: InfecŃii ale căilor respiratorii superioare (de exemplu iritaŃii ale gâtului, inflamarea sinusurilor, răcealăcomună) infecŃii ale tractului urinar, creterea numărului anumitor celule albe din sânge (eozinofilie), scăderea numărului de celule roii din sânge (anemie), scăderea numărului plachetelor sanguine (trombocitopenie), reacŃii alergice grave (de exemplu hipersensibilitate, reacŃii anafilactice, erupŃie cutanatăprodusăde medicament), creterea concentraŃiilor de potasiu în sânge, încetinirea ritmului bătăilor inimii (bradicardie), simptome de stomac deranjat, eczemă(o boalăa pielii), inflamaŃii ale tendoanelor, insuficienŃărenalăincluzând insuficienŃărenalăacută; slăbiciune, hemoglobinăscăzută(o proteinădin sânge), lipsa de eficacitate a telmnisartanului.

Hidroclortizidă

La pacienŃii care au luat numai hidroclorotiazidă, s-au raportat suplimentar următoarele reacŃii adverse:

ReacŃii adverse cu frecvenŃănecunoscutăpot include: InflamaŃii ale glandelor salivare; scăderea numărului celulelor sanguine, inclusiv scăderea numărului de celule roii i albe, scăderea numărului plachetelor sanguine (trombocitopenie); reacŃii alergice grave (de exemplu hipersensibilitate, reacŃii anafilactice), inflamaŃii ale vaselor de sânge (vasculitănecrozantă); scăderea sau pierderea apetitului; nelinite; slăbiciune, ameŃeală, înceŃoarea sau îngălbenirea vederii/xantopsie, inflamaŃii ale pancreasului , tulburări gastrice, îngălbenirea pielii sau a ochilor (icter); afecŃiuni ale pielii cum ar fi inflamarea vaselor de sânge din piele, sensibilitate crescutăla lumina solarăsau băicarea sau cojirea stratului superior al pielii (necrolizăepidermicătoxică); inflamaŃii ale rinichilor sau insuficienŃărenală; febră, dezechilibre electrolitice, concentraŃii crescute ale colesterolului în sânge, scăderea volumului sanguin, prezenŃa glucozei în urină(glicozurie); concentraŃie crescutăa glucozei, acidului uric sau a grăsimilor în sânge.

Dacăvreuna dintre reacŃiile adverse devine gravǎsau dacăobservaŃi orice reacŃie adversǎnemenŃionatǎîn acest prospect, vărugămsăspuneŃi medicului dumneavoastrăsau farmacistului.

5. CUMSEPĂSTREAZĂKINZALKOMB

A nu selăsa la îndemâna i vederea copiilor.

Nu utilizaŃi Kinzalkomb dupădata de expirare înscrisăpe cutiedupă„EXP”. Data de expirare se referăla ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesităcondiŃii speciale de depozitare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Ocazional s-a observat căstratul exterior al ambalajului tip blister se separăde stratul interior între comprimate. Nu trebuie săse întreprindănimic dacăse întâmplăaceasta.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. ÎntrebaŃi farmacistul cum săeliminaŃi medicamentele care nu vămai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAłII SUPLIMENTARE

Ce conŃine Kinzalkomb

SubstanŃele active sunt telmisartanul i hidroclorotiazida. Fiecare comprimat conŃine 80 mg telmisartan i 25 mg hidroclorotiazidă.

Celelalte componente sunt: lactozămonohidrat, stearat de magneziu, amidon de porumb, meglumină, celulozămicrocristalină, povidonăoxid rou de fier (E 172), hidroxid de sodiu, amidonglicolat de sodiu (tip A),sorbitol (E 420)

Cum aratăKinzalkomb i conŃinutul ambalajului

Kinzalkomb comprimate 80 mg/25 mg sunt galbene i albe, de formăovalăcu douăstaturi inscripŃionatecu codul „H9”.Kinzalkomb este disponibil în cutii cu blistere conŃinând 14, 28, 56 sau 98 comprimate sau în cutii cublistere perforate pentru eliberarea unei unităŃi dozate conŃinând 28 x 1 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj săfie comercializate.

DeŃinătorul autorizaŃiei de punere pe piaŃă

Bayer Schering Pharma AG

13342 Berlin Germania

Producătorul

Bayer Schering Pharma AG

51368 Leverkusen Germania Pentru orice informaŃii despre acest medicament, vărugămsăcontactaŃi reprezentanŃii locali ai deŃinătorului autorizaŃiei de punere pe piaŃă:

België / Belgique / Belgien Bayer S.A./N.V. Tél/Tel: +32-(0)2-535 63 11 Luxembourg / Luxemburg Bayer S.A./N.V. Tél/Tel: +32-(0)2-535 63 11
БългарияБайерБългарияЕООДТел. +359 02 81 401 01 Magyarország Bayer Hungária Kft. Tel.:+36-14 87-41 00
Česká republika Bayer s.r.o. Tel: +420 271 730 661 Malta Alfred Gera and Sons Ltd. Tel: +356-21 44 62 05
Danmark Bayer A/S Tlf: +45-45 23 50 00 Nederland Bayer B.V., Bayer Schering Pharma Tel: +31-(0)297-28 06 66
Deutschland Bayer Vital GmbH Tel: +49-(0)214-30 513 48 Norge Bayer AS Tlf. +47 24 11 18 00
Eesti Bayer OÜ Tel: +372 655 85 65 Österreich Bayer Austria Ges. m. b. H. Tel: +43-(0)1-711 46-0
ΕλλάδαBayer ΕλλάςΑΒΕΕΤηλ: +30 210 618 75 00 Polska Bayer Sp. z o.o. Tel.: +48-22-572 35 00
España Química Farmacéutica Bayer S.L. Tel: +34-93-495 65 00 Portugal Bayer Portugal S.A Tel: +351-21-416 42 00
France Bayer Santé Tél: +33-3 20 20 80 80 România SC Bayer SRL Tel.: +40 21 528 59 00
Ireland Bayer Limited Tel: +353 1 299 93 13 Slovenija Bayer d. o. o. Tel.: +386-1-58 14 400
Ísland Vistor hf. Sími: +354 535 70 00 Slovenská republika Bayer, spol. s r.o. Tel: +421 2 59 21 31 11
Italia Bayer S.p.A. Tel: +39-02-397 81 Suomi/Finland Bayer Oy, Bayer Schering Pharma Puh/Tel.: +358-20 785 21
ΚύπροςNOVAGEM Limited Τηλ: + 357 22 74 77 47 Sverige Bayer AB Tel: +46-(0)8-580 223 00
Latvija SIA Bayer Tel: +371 67 84 55 63 United Kingdom Bayer plc Tel: +44-(0)1 635-56 30 00
Lietuva UAB Bayer Tel. +37 05 23 36 868

Acest prospect a fost aprobat în

InformaŃii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul AgenŃiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Hipertensiunea arterială poate fi prevenită printr-un stil de viaţă sănătos, recomandă medicii DSP Bihor Fiecare om trebuie să fie responsabil pentru viaţa sa, a cărui sănătate depinde, în primul rând, de gradul său de informare şi educaţie, de modul cum aplică cunoştinţele în prevenirea bolilor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos, au subliniat miercuri specialiştii medicali reuniţi la o masă rotundă...
Hipertensiunea arterială, o importantă problemă de sănătate publică Hipertensiunea arterială reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, care afectează peste 40% din populaţia adultă a României, spun specialiştii.
Hipertensiunea arteriala si homeopatia Hipertensiunea arteriala poate fi generata de reducerea calibrului vaselor sanguine prin procesul de ateromatoza. Un diagnostic de certitudine privind ateromatoza nu se poate pune decat prin arteriografie .
Hipertensiunea arterială un pericol Hipertensiunea arterială de obicei nu are simptome. În realitate mulţi oameni au această boală de ani de zile fără să ştie acest lucru, a declarat pentru AGERPRES, prof.dr. Eduard Apetrei, de la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu".
Hipertensiunea arteriala Cum poate fi depistată hipertensiunea arterială şi care sunt cauzele apariţiei acestei boli, aflaţi de la prof. univ. dr. Mariana Dorobanţu, şef Clinica de Cardiologie, Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă
Hipertensiunea Arteriala Hipertensiunea Arteriala (HA) este probabil cea mai frecventa afectiune intilnita intr-un cabinet de medicina interna.