Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

EXTAVIA 250 µg/ ml
Denumire EXTAVIA 250 µg/ ml
Descriere Extavia este indicat în tratamentul : Pacienţilor cu un eveniment demielinizant unic cu un proces inflamator activ, dacă acesta este suficient de sever pentru a justifica tratamentul cu corticosteroizi pe cale intravenoasă, dacă au fost excluse diagnostice alternative şi dacă se apreciază că prezintă un risc crescut de apariţie a sclerozei multiple clinic evidente; Pacienţilor cu scleroză multiplă recurent-remisivă şi cu două sau mai multe recurenţe în ultimii doi ani; Pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă cu boală activă, manifestată prin recurenţe.
Denumire comuna internationala INTERFERONUM BETA 1b
Actiune terapeutica IMUNOSTIMULANTE INTERFERONI
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Pulbere si solvent pentru solutie injectabila
Concentratia 250µg/ml
Ambalaj Cutie x 5 flac. cu pulbere + 5 seringi preumplute cu solvent
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC L03AB08
Firma - Tara producatoare NOVARTIS PHARMACEUTICALS UK LTD. - MAREA BRITANIE
Autorizatie de punere pe piata NOVARTIS EUROPHARM LTD. - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre EXTAVIA 250 µg/ ml ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> EXTAVIA 250 µg/ ml Pulbere si solvent pentru solutie injectabila, 250µg/ml >> EXTAVIA 250 µg/ ml Pulbere si solvent pentru solutie injectabila, 250µg/ml
Prospect si alte informatii despre EXTAVIA 250 µg/ ml, pulbere si solvent pentru solutie injectabila       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Extavia 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Extavia conţine interferon beta-1b recombinant 300 micrograme (9,6 milioane UI) pe flacon. Interferon beta-1b recombinant* 250 micrograme (8,0 milioane UI) pe ml după reconstituire.

* produs prin inginerie genetică din tulpini de Escherichia coli. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă. Pulbere albă până la aproape albă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Extavia este indicat în tratamentul

· Pacienţilor cu un eveniment demielinizant unic cu un proces inflamator activ, dacă acesta este suficient de sever pentru a justifica tratamentul cu corticosteroizi pe cale intravenoasă, dacă au fost excluse diagnostice alternative şi dacă se apreciază că prezintă un risc crescut de apariţie a sclerozei multiple clinic evidente (vezi pct. 5.1).

· Pacienţilor cu scleroză multiplă recurent-remisivă şi cu două sau mai multe recurenţe în ultimii doi ani.

· Pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă cu boală activă, manifestată prin recurenţe.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Extavia trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul acestei boli.

Adulţi Doza de Extavia recomandată este de 250 micrograme (8,0 milioane UI), conţinută în 1 ml de soluţie reconstituită (vezi pct. 6.6), administrată subcutanat o dată la două zile.

Copii şi adolescenţi Nu s-au efectuat studii clinice specifice sau studii farmacocinetice la copii şi adolescenţi. Cu toate acestea, datele limitate publicate sugerează că profilul de siguranţă la adolescenţii cu vârste între 12 şi 16 ani, cărora li s-a administrat Extavia 8,0 milioane UI, pe cale subcutanată, o dată la două zile, este similar celui observat la adulţi. Nu există informaţii privind utilizarea Extavia la copii cu vârste mai mici de 12 ani şi, în consecinţă, Extavia nu trebuie utilizat la această populaţie.

În general, se recomandă ajustarea dozei la începutul tratamentului.

Pacienţii trebuie să înceapă tratamentul cu doza de 62,5 micrograme (0,25 ml), administrată subcutanat, o dată la două zile şi să crească apoi lent până la doza de 250 de micrograme (1,0 ml) o dată la două zile (vezi Tabelul A). Perioada de ajustare a dozei poate fi modificată, în cazul apariţiei oricăror reacţii adverse semnificative. Pentru obţinerea eficacităţii corespunzătoare, trebuie atinsă doza de 250 micrograme (1,0 ml) o dată la două zile.

Tabel A. Schema de ajustare a dozei*

Zi de tratament Doză Volum

1, 3, 5 62,5 micrograme 0,25 ml 7, 9, 11 125 micrograme 0,5 ml 13, 15, 17 187,5 micrograme 0,75 ml ≥19 250 micrograme 1,0 ml

* Perioada de ajustare a dozei poate fi modificată în cazul apariţiei oricăror reacţii adverse semnificative.

Doza optimă nu a fost stabilită definitiv.

În prezent, nu se cunoaşte care trebuie să fie durata tratamentului. Există date de monitorizare din studii clinice controlate de la pacienţi cu scleroză multiplă recurent-remisivă pe o durată de până la 5 ani, iar de la pacienţi cu scleroză multiplă secundar progresivă pe o durată de până la 3 ani. În cazul scleroză multiplă recurent remisivă, s-a demonstrat eficacitatea terapiei pentru primii doi ani. Datele disponibile pentru cei trei ani suplimentari sunt concordante cu eficacitate menţinută a tratamentului cu Extavia pe întreaga perioadă de timp.

La pacienţii cu un eveniment clinic unic, sugestiv pentru scleroză multiplă, s-a demonstrat eficacitatea pe o perioadă de trei ani.

Tratamentul nu este recomandat pacienţilor cu scleroză multiplă recurent-remisivă care au prezentat mai puţin de 2 recurenţe în ultimii 2 ani sau pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă care nu au prezentat semne de boală activă în ultimii 2 ani.

Dacă pacientul nu răspunde la tratament, de exemplu dacă se înregistrează o progresie constantă a rezultatelor pe Scala Extinsă de măsurare a Gradului de Dizabilitate (EDSS) timp de 6 luni sau dacă, în pofida terapiei cu Extavia, este necesar tratamentul cu cel puţin 3 cure de hormon adrenocorticotrop (ACTH) sau corticosteroizi pe parcursul unei perioade de un an, tratamentul cu Extavia trebuie oprit.

4.3 Contraindicaţii

- Iniţierea tratamentului în timpul sarcinii (vezi pct. 4.6).
- Pacienţi cu antecedente de hipersensibilitate la interferon beta natural sau recombinant,albumină umană sau la oricare dintre excipienţi.

- Pacienţi cu depresie curentă severă şi sau ideaţie suicidară (vezi pct. 4.4 şi 4.8).

- Pacienţi cu afecţiuni hepatice decompensate (vezi pct. 4.4, 4.5 şi 4.8).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Tulburări ale sistemului imunitar Administrarea citokinelor la pacienţii cu gamapatie monoclonală preexistentă a fost asociată cu apariţia sindromului de hiperpermeabilitate capilară sistemică cu simptome similare şocului şi cu evoluţie fatală.

Tulburări gastrointestinale Rareori, în cazul utilizării Extavia a fost observată apariţia pancreatitei, deseori asociată cu

hipertrigliceridemie.

Tulburări ale sistemului nervos Extavia trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu tulburări depresive în antecedente sau curente, mai ales la cei cu antecedente de ideaţie suicidară (vezi pct. 4.3). Se cunoaşte faptul că depresia şi ideaţia suicidară apar mai frecvent în rândul pacienţilor cu scleroză multiplă şi în asociere cu utilizarea interferonului. Pacienţii trataţi cu Extavia trebuie sfătuiţi să raporteze imediat medicului curant orice simptom de depresie şi/sau de ideaţie suicidară. Pacienţii care prezintă depresie trebuie monitorizaţi cu atenţie în timpul tratamentului cu Extavia şi trataţi corespunzător. Trebuie luată în considerare întreruperea terapiei cu Extavia (vezi şi pct. 4.3 şi 4.8).

Extavia trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu un istoric de convulsii, la cei care primesc tratament cu antiepileptice, în special dacă epilepsia nu este bine controlată cu medicaţia antiepileptică (vezi pct. 4.5 şi pct. 4.8).

Acest produs conţine albumină umană şi, de aceea, există riscul potenţial de transmitere a bolilor virale. Nu poate fi exclus riscul de transmitere a bolii Creutzfeld-Jacob (BCJ).

Analize de laborator

Se recomandă efectuarea periodică de teste ale funcţiei tiroidei la pacienţii cu antecedente de disfuncţie tiroidiană sau dacă este indicat clinic.

Pe lângă analizele de laborator necesare în mod normal pentru monitorizarea pacienţilor cu scleroză multiplă, se recomandă efectuarea unei hemograme complete şi a formulei leucocitare, numărului de trombocite şi analizelor biochimice sanguine, inclusiv teste ale funcţiei hepatice (de exemplu transaminaza serică aspartat-aminotransferaza glutamil oxaloacetică (SGOT), transaminaza serică alanin-aminotransferaza glutamil piruvică (SGPT) şi gama-glutamiltranferaza), înainte de începerea terapiei cu Extavia şi la intervale regulate după iniţierea terapiei, iar apoi periodic în absenţa simptomelor clinice.

Pacienţii cu anemie, trombocitopenie sau leucopenie (singure sau în asociere) este posibil să necesite o monitorizare mai intensă a hemogramei complete, cu formulă leucocitară şi numărul de trombocite. Pacienţii la care apare neutropenie trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru apariţia febrei sau infecţiilor. Au existat raportări de trombocitopenie, cu scădere marcată a numărului de trombocite.

Tulburări hepato-biliare Creşteri asimptomatice ale concentraţiilor serice de transaminaze, în majoritatea cazurilor uşoare şi tranzitorii, au apărut foarte frecvent la pacienţii trataţi cu Extavia în timpul studiilor clinice. Ca şi în cazul altor beta interferoni, la pacienţii la care s-a administrat Extavia, au fost raportate rareori leziuni hepatice severe, inclusiv cazuri de insuficienţă hepatică. Cele mai grave evenimente s-au produs la pacienţii expuşi la alte medicamente sau substanţe cunoscute ca asociindu-se cu hepatotoxicitate sau în prezenţa altor comorbidităţi (de exemplu neoplasme metastazante, infecţii severe şi sepsis, abuz de alcool).

Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru semne de leziune hepatică. Apariţia creşterilor concentraţiilor serice de transaminaze trebuie să ducă la monitorizare şi investigare atentă. Întreruperea administrării Extavia trebuie luată în considerare în cazul creşterii semnificative a concentraţiilor sau dacă acestea se asociază cu simptome clinice cum ar fi icterul. În absenţa semnelor clinice de afectare hepatică şi după normalizarea concentraţiilor enzimelor hepatice, poate fi luată în considerare reînceperea tratamentului, cu monitorizarea corespunzătoare a funcţiei hepatice.

Tulburări renale şi ale căilor urinare Este necesară precauţie şi monitorizare atentă în cazul administrării de beta interferon la pacienţii cu insuficienţă renală severă.

Tulburări cardiace
Extavia trebuie de asemenea utilizat cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente.
Pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente semnificative, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă,
boala coronariană sau aritmii, trebuie monitorizaţi pentru agravarea afecţiunii lor cardiace, mai ales la iniţierea tratamentului cu Extavia.

În timp ce Extavia nu are nici un efect toxic cardiac direct cunoscut, simptomele sindromului pseudogripal asociat cu beta interferonii pot constitui factori de stres pentru pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente semnificative. În perioada –de după punerea pe piaţă s-au primit foarte rar raportări ale agravării statusului cardiac la pacienţii cu boli cardiace preexistente semnificative asociate temporar cu iniţierea tratamentului cu Extavia.

Au fost raportate cazuri rare de cardiomiopatie: În cazul apariţiei acesteia şi dacă se suspectează olegătură cu administrarea Extavia, tratamentul trebuie întrerupt.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Pot apare reacţii de hipersensibilitate grave (reacţii acute rare, dar severe cum ar fi bronhospasmul, reacţiile anafilactice şi urticaria). Dacă reacţiile sunt severe, trebuie întreruptă administrarea Extavia şi trebuie instituite procedurile medicale corespunzătoare.

A fost raportată apariţia necrozei la locul injectării la pacienţii care utilizează Extavia (vezi pct. 4.8).
Aceasta poate fi extensivă şi poate interesa fasciile musculare precum şi ţesutul adipos şi, de aceea, poate duce la formarea de cicatrice. Ocazional, este necesară debridarea şi, mai puţin frecvent, grefa cutanată, iar vindecarea poate dura până la 6 luni.

Dacă pacientul prezintă soluţii de continuitate la nivelul pielii, care pot fi asociate cu edem sau scurgeri de la nivelul locului de administrare, pacientul trebuie sfătuit să se consulte cu medicul înainte de continuarea injecţiilor cu Extavia.

Dacă pacientul prezintă leziuni multiple, trebuie întreruptă administrarea Extavia până la apariţia vindecării. Pacienţii cu leziuni unice pot continua administrarea Extavia, cu condiţia ca necroza să nu fie prea extinsă, deoarece la unii pacienţi s-a observat vindecarea necrozei de la nivelul locului de injectare fără întreruperea tratamentului cu Extavia.

Pentru a reduce la minim riscul de necroză la nivelul locului de injectare, pacientul trebuie sfătuit să:
- utilizeze o tehnică aseptică de efectuare a injecţiei
- schimbe locurile de injectare în cazul fiecărei doze.

Incidenţa reacţiilor de la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector.
În studiul fundamental cu pacienţi cu un eveniment clinic unic sugestiv pentru scleroza multiplă, la majoritatea pacienţilor s-a utilizat un auto-injector. Reacţiile la nivelul locului de administrare, precum şi necrozele de la nivelul locului de injectare au fost observate mai puţin frecvent în cadrul acestui studiu comparativ cu alte studii importante.

Procedura de auto-administrare de către pacient trebuie controlată periodic, mai ales în cazul apariţiei reacţiilor la nivelul locului de injectare.

Imunogenicitate

Ca în cazul tuturor proteinelor terapeutice, există potenţial de imunogenicitate. În studiile clinice controlate au fost recoltate probe serice la fiecare 3 luni pentru monitorizarea producerii de anticorpi împotriva Extavia.

În diferitele studii clinice controlate, între 23% şi 41% dintre pacienţi au prezentat activitate serică neutralizantă a interferonului beta-1b, confirmată prin intermediul a cel puţin două titruri pozitive consecutive; dintre aceşti pacienţi, între 43% şi 55% s-au convertit la un status stabil de anticorpi negativi (pe baza a două titruri negative consecutive) pe parcursul perioadei observaţionale următoare a respectivului studiu.

Apariţia anticorpilor neutralizanţi este asociată cu o reducere a eficacităţii clinice doar în ceea ce priveşte recurenţele. Anumite analize sugerează faptul că acest efect poate fi mai important la pacienţii cu titruri mai mari de anticorpi neutralizanţi.

În studiul efectuat la pacienţi cu un singur eveniment clinic sugestiv pentru scleroza multiplă, activitatea neutralizantă măsurată la fiecare 6 luni a fost observată cel puţin o dată la 32% (88) dintre pacienţii trataţi imediat cu Extavia; dintre aceştia, 47% (41) au revenit la statusul negativ într-o perioadă de 3 ani. Pe durata acestei perioade, apariţia activităţii neutralizante nu a fost asociată cu reducerea eficacităţii clinice (în ceea ce priveşte durata de timp până la apariţia sclerozei multiple clinic evidente (SMCE), şi în ce priveşte durata până la confirmarea avansării EDSS).

Nu au fost asociate evenimente adverse noi cu apariţia activităţii neutralizante.

S-a demonstrat in vitro că Extaviaul prezintă reacţie încrucişată cu beta interferonul natural. Totuşi, acest lucru nu a fost investigat in vivo şi semnificaţia sa clinică este incertă.

Datele referitoare pacienţii care au prezentat activitate neutralizantă şi care au terminat tratamentul cu Extavia sunt puţine şi neconcludente.

Decizia de a continua sau de a întrerupe tratamentul trebuie să se bazeze mai degrabă pe activitatea clinică a bolii decât pe statusul activităţii neutralizante.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

Efectul administrării o dată la două zile a 250 micrograme (8,0 milioane UI) de Extavia asupra metabolizării medicamentelor la pacienţii cu scleroză multiplă este necunoscut. Tratamentul recurenţelor cu corticosteroizi sau ACTH pentru perioade de până la 28 de zile a fost bine tolerat la pacienţii la care s-a administrat Extavia.

Din cauza lipsei de experienţă clinică la pacienţii cu scleroză multiplă, nu este recomandată utilizarea Extavia împreună cu alţi imuno-modulatori în afară de corticosteroizi sau ACTH.

S-a raportat că interferonii reduc activitatea enzimelor hepatice ale citocromul P450 la om şi la animale. Este necesară precauţie în cazul administrării Extavia în combinaţie cu medicamente care prezintă un indice terapeutic îngust şi al căror clearance depinde în mare măsură de citocromul P450 hepatic, ca de exemplu antiepilepticele. Este necesară precauţie specială în cazul oricărui medicament administrat concomitent care are efecte asupra sistemului hematopoetic.

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile cu antiepileptice.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Informaţiile referitoare la utilizarea Extavia în timpul sarcinii sunt limitate. Datele disponibile indică faptul că poate exista un risc crescut de avort spontan. Este contraindicată iniţierea tratamentului în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).

Femei fertile

Femeile fertile trebuie să utilizeze măsuri contraceptive corespunzătoare. Dacă pacienta rămâne gravidă sau plănuieşte să rămână gravidă în timpul tratamentului cu Extavia, ea trebuie informată în legătură cu potenţialele riscuri şi trebuie luată în considerare întreruperea terapiei (vezi pct. 5.3). La pacienţii cu o rată mare de recurenţe înainte de începerea tratamentului, riscul de recurenţă severă după întreruperea administrării Extavia în eventualitatea unei sarcini trebuie cântărit în raport cu posibilul risc crescut de avort spontan.

Alăptare Nu se ştie dacă interferonul beta-1b se secretă în laptele uman. Din cauza potenţialului de apariţie a reacţiilor adverse grave la sugarii alăptaţi, trebuie ales între întreruperea alăptării şi întreruperea terapiei cu Extavia.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

La pacienţii predispuşi, evenimentele adverse având legătură cu sistemul nervos central asociate cu utilizarea Extavia pot influenţa capacitatea de a conduce şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

a) La începutul tratamentului, reacţiile adverse sunt frecvente, dar în general dispar cu continuarea tratamentului. Cele mai frecvent observate reacţii adverse sunt reprezentate de un complex de simptome pseudogripale (febră, frisoane, artralgii, stare de rău, hipersudoraţie, cefalee sau mialgii) şi de reacţiile de la nivelul locului de injectare, care se datorează în principal efectelor farmacologice ale medicamentului şi reacţiilor la nivelul locului de injectare. Reacţiile la locul injectării apar frecvent după administrarea Extavia. Eritemul, edemul, modificările de culoare, inflamaţia, durerea, hipersensibilitatea, necroza şi reacţiile nespecifice s-au asociat în mod semnificativ cu tratamentul cu 250 micrograme (8 milioane UI) de Extavia.

În general, se recomandă creşterea treptată a dozei la începutul tratamentului pentru a creşte toleranţa la Extavia (vezi pct. 4.2). Simptomele pseudogripale pot fi de asemenea reduse prin administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector.

b) Următoarea enumerare a reacţiilor adverse se bazează pe raportări din studiile clinice (Tabelul 1, reacţii adverse şi anomalii de laborator) şi din timpul monitorizării –după punerea pe piaţă (Tabelul 2, frecvenţe de raportare bazate pe raportările spontane de reacţii adverse medicamentoase clasificate ca foarte frecvente ≥1/10, frecvente între ≥1/100 şi <1/10, mai puţin frecvente între ≥1/1000 şi <1/100, rare între ≥1/10000 şi <1/1000, foarte rare <1/10000) a utilizării Extavia. Experienţa cu Extavia la pacienţii cu scleroză multiplă (SM) este limitată, şi, de aceea, este posibil ca acele evenimente adverse care apar foarte rar să nu fi fost încă observate.

Tabelul 1 Evenimente adverse şi anomalii de laborator cu incidenţă ≥10% şi procentajele corespondente în cazul utilizării placebo; reacţii adverse semnificative asociate <10%

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentremisivă

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Infecţii şi infestări

 

 

 

Infecţii

6% (3%)

13% (11%)

11% (10%)

14% (13%)

Abcese

0% (1%)

4% (2%)

4% (5%)

1% (6%)

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

 

Scăderea numărului de limfocite (<1.500/mm3)x Λ°

79% (45%)

53% (28%)

88% (68%)

82% (67%)

Scăderea numărului absolut de neutrofile (<1.500/mm3) x Λ * °

11% (2%)

18% (5%)

4% (10%)

18% (5%)

Scăderea numărului de leucocite (<3.000/mm3) x Λ * °

11% (2%)

13% (4%)

13% (4%)

16% (4%)

Limfadenopatie

1% (1%)

3% (1%)

11% (5%)

14% (11%)

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

 

Scăderea glicemiei (<55 mg/dl) x

3% (5%)

27% (27%)

5% (3%)

15% (13%)

Tulburări psihice

 

 

 

Depresie

10% (11%)

24% (31%)

44% (41%)

25% (24%)

Anxietate

3% (5%)

6% (5%)

10% (11%)

15% (13%)

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

 

Cefalee Λ

27% (17%)

47% (41%)

55% (46%)

84% (77%)

Ameţeli

3% (4%)

14% (14%)

28% (26%)

35% (28%)

Insomnie

8% (4%)

12% (8%)

26% (25%)

31% (33%)

Migrenă

2% (2%)

4% (3%)

5% (4%)

12% (7%)

Parestezii

16% (17%)

35% (39%)

40% (43%)

19% (21%)

Tulburări oculare

 

 

 

Conjunctivită

1% (1%)

2% (3%)

6% (6%)

12% (10%)

Tulburări de vedere Λ

3% (1%)

11% (15%)

11% (11%)

7% (4%)

Tulburări acustice şi vestibulare

 

 

 

Otalgie

0% (1%)

<1% (1%)

6% (8%)

16% (15%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentremisivă

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Tulburări cardiace

 

 

Palpitaţii *

1% (1%)

2% (3%)

5% (2%)

8% (2%)

Tulburări vasculare

 

 

Vasodilataţie

0% (0%)

6% (4%)

13% (8%)

18% (17%)

Hipertensiune °

2% (0%)

4% (2%)

9% (8%)

7% (2%)

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

Infecţii de tract respirator superior

18% (19%)

3% (2%)

 

 

Sinuzită

4% (6%)

6% (6%)

16% (18%)

36% (26%)

Intensificarea tusei

2% (2%)

5% (10%)

11% (15%)

31% (23%)

Dispnee *

0% (0%)

3% (2%)

8% (6%)

8% (2%)

Tulburări gastrointestinale

 

 

Diaree

4% (2%)

7% (10%)

21% (19%)

35% (29%)

Constipaţie

1% (1%)

12% (12%)

22% (24%)

24% (18%)

Greaţă

3% (4%)

13% (13%)

32% (30%)

48% (49%)

Vărsături Λ

5% (1%)

4% (6%)

10% (12%)

21% (19%)

Durere abdominală °

5% (3%)

11% (6%)

18% (16%)

32% (24%)

Tulburări hepato-biliare

 

 

Creşterea alanin aminotransferazei (SGPT>5 ori faţă de valoarea iniţială) x Λ * °

18% (5%)

14% (5%)

4% (2%)

19% (6%)

Creşterea aspartat aminotransferazei (SGOT>5 ori faţă de valoarea iniţială) x Λ * °

6% (1%)

4% (1%)

2% (1%)

4% (0%)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

Tulburări cutanate

1% (0%)

4% (4%)

19% (17%)

6% (8%)

Erupţii Λ °

11% (3%)

20% (12%)

26% (20%)

27% (32%)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

Hipertonie°

2% (1%)

41% (31%)

57% (57%)

26% (24%)

Mialgii * °

8% (8%)

23% (9%)

19% (29%)

44% (28%)

Miastenie

2% (2%)

39% (40%)

57% (60%)

13% (10%)

Durere lombară

10% (7%)

26% (24%)

31% (32%)

36% (37%)

Dureri la nivelul extremităţilor

6% (3%)

14% (12%)

 

0% (0%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentremisivă

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Extavia 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Retenţie urinară

1% (1%)

4% (6%)

15% (13%)

 

Pozitivarea proteinuriei (>1+)x

25% (26%)

14% (11%)

5% (5%)

5% (3%)

Micţiuni frecvente

1% (1%)

6% (5%)

12% (11%)

3% (5%)

Incontinenţă urinară

1% (1%)

8% (15%)

20% (19%)

2% (1%)

Senzaţie imperioasă de micţiune

1% (1%)

8% (7%)

21% (17%)

4% (2%)

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Dismenoree

2% (0%)

<1% (<1%)

6% (5%)

18% (11%)

Tulburări menstruale*

1% (2%)

9% (13%)

10% (8%)

17% (8%)

Metroragie

2% (0%)

12% (6%)

10% (10%)

15% (8%)

Impotenţă

1% (0%)

7% (4%)

10% (11%)

2% (1%)

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

(Diferite) reacţii la locul injectării Λ * ° §

52% (11%)

78% (20%)

89% (37%)

85% (37%)

Necroză la locul injectării* °

1% (0%)

5% (0%)

6% (0%)

5% (0%)

Simptome pseudogripale & Λ * °

44% (18%)

61% (40%)

43% (33%)

52% (48%)

Febră Λ * °

13% (5%)

40% (13%)

29% (24%)

59% (41%)

Durere

4% (4%)

31% (25%)

59% (59%)

52% (48%)

Durere toracică °

1% (0%)

5% (4%)

15% (8%)

15% (15%)

Edeme periferice

0% (0%)

7% (7%)

21% (18%)

7% (8%)

Astenie*

22% (17%)

63% (58%)

64% (58%)

49% (35%)

Frisoane Λ * °

5% (1%)

23% (7%)

22% (12%)

46% (19%)

Hipersudoraţie*

2% (1%)

6% (6%)

10% (10%)

23% (11%)

Stare de rău*

0% (1%)

8% (5%)

6% (2%)

15% (3%)

x Anomalii de laborator Λ Asociere semnificativă cu tratamentul cu Extavia la pacienţii cu un prim eveniment sugestiv de SM, p<0,05 * Asociere semnificativă cu tratamentul cu Extavia pentru SMRR, p<0,05 ° Asociere semnificativă cu tratamentul cu Extavia pentru SMSP, p<0,05 § (Diferite) reacţii la locul injectării includ toate evenimentele adverse care apar la nivelul locului de injectare, adică următorii termeni: hemoragie la locul injectării, hipersensibilitate la locul injectării, inflamaţie la nivelul locului de injectare, tumefacţie la locul injectării, necroză la locul injectării, durere la locul injectării, reacţie la locul injectării, edem la locul injectării şi atrofie la locul injectării & „Complex de simptome pseudogripale” semnifică sindrom gripal şi/sau o combinaţie de cel puţin două evenimente adverse dintre febră, frisoane, mialgie, stare de rău, hipersudoraţie.

 

Este utilizat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţie şi sinonimele şi afecţiunile înrudite cu aceasta.

Tabelul 2 Frecvenţe de raportare (foarte frecvente ≥1/10, frecvente între ≥1/100 şi <1/10, mai puţin frecvente între ≥1/1000 şi <1/100, rare între ≥1/10000 şi <1/1000, foarte rare <1/10000) bazate pe raportări spontane ale reacţiilor adverse medicamentoase

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Foarte frecvente ≥1/10

Frecvente între 1/100 şi <1/10

Mai puţin frecvente între 1/1000 şi 1/100

Rare între ≥1/10000 şi <1000

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

Anemie, Trombocitopenie, Leucopenie

Limfadenopatie

Tulburări ale sistemului imunitar

 

 

 

Reacţii anafilactice

Tulburări endocrine

 

 

 

Hipertiroidism, Hipotiroidism, Tulburări tiroidiene

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

 

Hipertrigliceridemie, Anorexie

Tulburări psihice

 

 

Depresie (vezi de asemenea pct. 4.4)

Confuzie, Anxietate, Labilitate emoţională, Tentativă de suicid (vezi de asemenea pct. 4.4)

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

 

Convulsii

Tulburări cardiace

 

 

 

Cardiomiopatie, Tahicardie, Palpitaţii

Tulburări vasculare

 

 

Hipertensiune

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

 

Bronhospasm, Dispnee

Tulburări gastrointestinale

 

 

Vărsături, Greaţă

Pancreatită

Tulburări hepato-biliare

 

 

Creşterea alanin aminotransferazei, Creşterea aspartat aminotransferazei

Creşterea bilirubinemiei, Creşterea gama glutamiltransferazei, Hepatită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

Urticarie, Erupţii, Prurit, Alopecie

Modificări de culoare ale pielii

Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

Mialgii, Hipertonie

 

 

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

 

 

 

Tulburări menstruale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Simptome pseudogripale*, Frisoane*, Febră*, Reacţie la locul injectării*, Inflamaţie la nivelul locului de injectare*, Durere la locul injectării

Necroză la locul injectării*

 

Durere toracică, Stare de rău, Hipersudoraţie

Investigaţii diagnostice

 

 

 

Scădere ponderală

* frecvenţe pe baza studiilor clinice

 

 

 

Este utilizat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţie şi sinonimele şi afecţiunile înrudite cu aceasta.

În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, efectele nedorite sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

4.9 Supradozaj

Interferonul beta-1b a fost administrat fără evenimente adverse grave care să afecteze funcţiile vitale la pacienţii adulţi cu cancer în doze individuale de până la 5.500 micrograme (176 milioane UI) intravenos, de trei ori pe săptămână.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Interferoni, Codul ATC: L03 AB 08

Interferonii aparţin familiei citokinelor, care sunt proteine naturale. Interferonii prezintă greutăţi moleculare variind între 15000 şi 21000 Daltoni. Au fost identificate trei clase majore de interferoni: alfa, beta şi gama. Interferonul alfa, interferonul beta şi interferonul gama prezintă activitate biologică superpozabilă şi totuşi diferită. Activitatea interferonului beta-1b este specifică fiecărei specii şi, de aceea, cele mai adecvate informaţii farmacologice referitoare la interferonul beta-1b provin din studiile celulelor umane în culturi sau din studiile in vivo la om.

S-a evidenţiat faptul că interferonul beta-1b prezintă atât activitate antivirală, cât şi imunomodulatoare. Mecanismul prin care interferonul beta-1b îşi exercită acţiunile în scleroza multiplă nu sunt pe deplin elucidate. Totuşi, se ştie că proprietăţile interferonului beta-1b de modificare a răspunsului biologic sunt mediate prin interacţiuni cu receptori celulari specifici de la nivelul suprafeţei celulelor umane. Legarea interferonului beta-1b de aceşti receptori induce expresia mai multor produse genetice, despre care se crede că reprezintă mediatorii acţiunilor biologice ale interferonului beta-1b. Unele dintre aceste produse au fost măsurate în serul şi în fracţiunile celulare din sângele colectat de la pacienţii trataţi cu interferon beta-1b. Interferonul beta-1b scade afinitatea de legare şi determină intensificarea procesului de internalizare şi degradare a receptorului interferonului gama. De asemenea, interferonul beta-1b determină creşterea activităţii supresoare a monocitelor din sângele periferic.

Nu au fost efectuate investigaţii separate referitoare la influenţa Extavia asupra sistemului cardiovascular, sistemului respirator şi a funcţiilor glandelor endocrine.

Studii clinice:

Scleroză Multiplă Recurent-Remisivă (SM-RR)

A fost efectuat un studiu clinic controlat cu Extavia la pacienţi cu scleroză multiplă recurent-remisivă care se pot deplasa fără ajutor (scor EDSS la momentul iniţial între 0 şi 5,5). Pacienţii la care s-a administrat Extavia au prezentat o reducere a frecvenţei (30%) şi a severităţii recurenţelor clinice, precum şi a numărului de internări din cauza bolii. În plus, s-a înregistrat o prelungire a intervalului fără recurenţe. Nu există nici o dovadă privind efectul Extavia asupra duratei recurenţelor sau asupra simptomelor dintre recurenţe şi nu a fost observat nici un efect semnificativ în ceea ce priveşte progresia bolii în cazul sclerozei multiple recurent-remisive.

Scleroză Multiplă Recurent-Remisivă (SM-SP)

Au fost efectuate două studii clinice controlate cu Extavia, incluzând un număr total de 1657 de pacienţi cu scleroză multiplă secundar progresivă (scor EDSS la momentul iniţial între 3 şi 6,5, adică pacienţii puteau să se deplaseze). Nu au fost incluşi în studiu pacienţii cu forme uşoare de boală sau cei care nu puteau să se deplaseze. Cele două studii au avut rezultate neconcordante în ceea ce priveşte criteriul principal de evaluare, reprezentat de durata până la apariţia progresiei confirmate, adică întârzierea progresiei incapacităţii.

Unul dintre cele două studii a demonstrat că există o întârziere a apariţiei progresiei incapacităţii semnificativă statistic (Rata Riscului = 0,69, interval de încredere 95% (0,55, 0,86), p=0,0010, corespunzator la o reducere a riscului de 31% datorită Extavia) şi a momentului în care pacientul devine dependent de scaunul cu rotile (Rata Riscului = 0,61, interval de încredere 95% (0,44, 0,85), p=0,0036, corespunzator la o reducere a riscului de 39% datorită Extavia) la pacienţii care au primit Extavia. Acest efect a continuat de-a lungul întregii perioade de monitorizare până la 33 de luni. Efectul tratamentului s-a înregistrat la pacienţii cu toate gradele de incapacitate investigate şi independent de numărul recurenţelor.

În cel de-al doilea studiu cu Extavia în scleroza multiplă secundar progresivă, nu s-a înregistrat întârzierea apariţiei progresiei incapacităţii. Există dovezi că pacienţii incluşi în acest studiu au prezentat în ansamblu o boală mai puţin activă comparativ cu celălalt studiu cu scleroză multiplă secundar progresivă.

În metaanalizele retrospective, incluzând datele din ambele studii, s-a observat un efect global al tratamentului care a fost semnificativ statistic (p=0,0076; 8 milioane UI de Extavia comparativ cu toţi pacienţii cu placebo).

Analizele retrospective pe subgrupuri au evidenţiat faptul că efectul tratamentului asupra progresiei incapacităţii este mai probabil să apară la pacienţii cu boală activă înainte de începerea tratamentului (Rata Riscului = 0,72, interval de încredere 95% (0,59, 0,88), p=0,0011, corespunzător la o reducere a riscului cu 28% datorită Extavia la pacienţii cu recurenţe sau cu progresie accentuată a scorului EDSS, 8 milioane UI de Extavia comparativ cu toţi pacienţii cu placebo). Aceste analize retrospective pe subgrupuri au sugerat că atât recurenţele, cât şi progresia accentuată a scorului EDSS (scor EDSS >1 punct sau >0,5 puncte pentru scor EDSS>=6 în ultimii doi ani) pot ajuta la identificarea pacienţilor cu boală activă.

În ambele studii cu scleroză multiplă secundar progresivă, pacienţii care au primit Extavia au prezentat o reducere a frecvenţei (30%) recurenţelor clinice. Nu există nici o dovadă privind efectul Extavia asupra duratei recurenţelor.

Eveniment clinic unic sugestiv de scleroză multiplă

A fost efectuat un studiu clinic controlat cu Extavia la pacienţii cu un eveniment clinic unic şi elemente de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN) sugestive pentru scleroză multiplă (cel puţin două leziuni silenţioase clinic pe RMN ponderată în T2). Pacienţii cu debut monofocal sau multifocal al bolii au fost incluşi (adică pacienţi cu dovezi clinice de una sau, respectiv, cel puţin două leziuni la nivelul sistemului nervos central). A fost obligatorie excluderea oricărei alte boli în afară de scleroza multiplă, care ar fi putut să explice semnele şi simptomele pacientului. Acest studiu a constat din două faze, o fază controlată-placebo urmată de o fază de urmărire pre-planificată. Faza controlată-placebo a durat 2 ani sau până când pacienţii au prezentat scleroză multiplă clinic evidentă (SMCE), oricare dintre cele două ar fi survenit prima. După faza controlată-placebo, pacienţii au intrat în faza de urmărire pre-planificată cu Extavia, pentru a se evalua efectele startului imediat al tratamentului cu Extavia comparativ cu startul întârziat, comparând pacienţi care au primit iniţial randomizat Extavia („lotul de tratament imediat”) sau placebo („lotul de tratament întârziat”). Pacienţii şi investigatorii nu au cunoscut alocarea iniţială a tratamentului.

În faza placebo-controlată, Extavia a întârziat progresia de la primul eveniment clinic la scleroza multiplă clinic evidentă (SMCE) având semnificaţie statistică şi clinică, corespunzând unei reduceri a riscului cu 47% (Rata Riscului = 0,53, interval de încredere 95% (0,39, 0,73), p<0,0001). Pe durata desfăşurării studiului, timp de 2 ani, SMCE a apărut la 45% dintre pacienţii din lotul placebo comparativ cu 28% dintre cei din lotul cu Extavia (estimări Kaplan-Meier). Extavia a întârziat momentul apariţiei SMCE cu 363 de zile, de la 255 de zile în lotul cu placebo la 618 zile în lotul cu Extavia (pe baza percentilelor 25). Acest efect al tratamentului era încă evident după anul suplimentar de urmărire, stadiu în care reducerea riscului a fost de 41% (Rata Riscului = 0,59, interval de încredere 95% (0,42, 0,83), p=0,0011).Pe durata desfăşurării studiului, timp de trei ani, SMCE a apărut la 51% dintre pacienţii lotului de tratament întârziat comparativ cu 37% dintre pacienţii lotului de tratament imediat (estimări Kaplan-Meier). Persistenţa efectului tratamentului a fost observată deşi majoritatea pacienţilor din lotul placebo a fost tratată cu Extavia în cel de al treilea an al studiului.

Soliditatea efectului tratamentului a fost de asemenea demonstrată prin întârzierea progresiei către scleroză multiplă conform criteriilor McDonald. În doi ani, riscul în lotul cu placebo a fost de 85% şi de 69% în lotul cu Extavia (Rata Riscului = 0,57, interval de încredere 95% (0,46, 0,71), p<0,00001).

După 3 ani, o analiză interimară pre-planificată a arătat că progresia EDSS (creştere confirmată pe EDSS mai mare sau egală cu 1,0 comparativ cu momentul iniţial) a apărut la 24% dintre pacienţii lotului de tratament întârziat comparativ cu 16% dintre pacienţii lotului de tratament imediat [Rata Riscului = 0,6, interval de încredere 95% (0,39, 0,92), p=0,022]. Nu există dovada unui beneficiu în ceeea ce priveşte progresia incapacităţii confirmată la majoritatea pacienţilor care au primit tratamentul „imediat”. Urmărirea pacienţilor continuă, pentru a furniza date suplimentare. Nu s-a observat niciun beneficiu care să poată fi atribuit Extavia în ce priveşte calitatea vieţii (măsurat prin FAMS – Evaluarea Funcţională a SM: Indicatorul Rezultatelor Tratamentului).

Analizele de subgrup în funcţie de factorii de la momentul iniţial au furnizat dovada eficacităţii în toate subgrupurile evaluate. De asemenea, au fost obţinute efecte semnificative la pacienţii cu boală mai puţin diseminată şi mai puţin activă la momentul primului eveniment, riscul de progresie la SMCE în următorii doi ani la pacienţii cu debut monofocal fiind de 47% în cazul placebo şi de 24% în cazul Extavia, fără contrast cu gadoliniu (Gd-) de 41% şi 20%, cu mai puţin de 9 leziuni T2 39% şi 18%. Analize de subgrup ulterioare au indicat un risc crescut pentru progresia către SMCE în următorii 2 ani la pacienţii cu evenimente monofocale cu cel puţin 9 leziuni T2 (55% risc în cazul lotului cu placebo, 26% în cazul lotului cu Extavia) sau cu contrast cu Gd (63% comparativ cu 33%). La pacienţii cu evenimente multifocale, riscul de apariţie a SMCE a fost independent de elementele RMN la momentul iniţial, indicând un risc crescut de SMCE din cauza diseminării bolii, stabilită pe baza manifestărilor clinice. Cu toate acestea, influenţa pe termen lung a tratamentului precoce cu Extavia nu este cunoscută nici măcar în cadrul acestor subgrupuri cu risc crescut, deoarece studiul a fost conceput în principal să evalueze durata de timp până la apariţia SMCE şi nu evoluţia pe termen lung a bolii. În plus, în momentul actual nu există o definiţie bine stabilită a pacientului cu risc crescut, deşi o abordare mai conservatoare este aceea de a accepta cel puţin nouă leziuni hiper -intense în T2 la examinarea iniţială şi cel puţin o nouă leziune T2 sau o nouă leziune la amplificarea cu Gd la o examinare din cursul monitorizării, efectuată la cel puţin 1 lună după examinarea iniţială. În plus, tratamentul trebuie luat în considerare doar la pacienţii clasificaţi ca prezentând risc crescut.

Tratamentul cu Extavia a fost bine tolerat în studiul cu pacienţi cu un eveniment clinic unic, fapt indicat şi de rata crescută de finalizare a studiului (92,8% în lotul cu Extavia). Pentru a creşte toleranţa Extavia în studiul cu pacienţi cu un prim eveniment clinic, la începutul tratamentului s-a crescut treptat doza şi au fost administrate produse medicamentoase antiinflamatoare nesteroidiene. În plus, pe parcursul studiului majoritatea pacienţilor au folosit un auto-injector.

SM-RR, SM-SP şi eveniment clinic unic sugestiv de SM

Extavia a fost eficient în toate studiile cu scleroză multiplă în ceea ce priveşte scăderea activităţii bolii (inflamaţie acută la nivelul sistemului nervos central şi modificări tisulare permanente) măsurată prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN). În cazul sclerozei multiple, legătura dintre activitatea bolii măsurată prin RMN şi evoluţia clinică nu este în prezent pe deplin înţeleasă.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Au fost monitorizate concentraţiile serice de Extavia la pacienţi şi voluntari printr-un test biologic care nu a fost complet specific. Au fost observate concentraţii serice maxime de aproximativ 40 UI/ml la 1-8 ore după injectarea subcutanată a 500 micrograme (16,0 milioane UI) de interferon beta-1b. În urma diferitelor studii, rata medie de clearance şi timpul de înjumătăţire al fazei de distribuţie au fost estimate a fi de cel mult 30 ml·min-1·kg-1 şi, respectiv, 5 ore.

Administrarea o dată la două zile a injecţiilor cu Extavia nu duce la creşteri ale concentraţiei serice, iar farmacocinetica nu pare să se modifice în timpul tratamentului.

Biodisponibilitatea absolută a interferonului beta-1b administrat subcutanat a fost de aproximativ 50%.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu s-au efectuat studii de toxicitate acută. Deoarece rozătoarele nu reacţionează la interferonul beta uman, studiile cu doze repetate au fost efectuate pe maimuţe rhesus. A fost observată hipertermie tranzitorie, precum şi o creştere semnificativă a numărului de limfocite şi o scădere semnificativă a numărului de trombocite şi de neutrofile segmentate.

Nu au fost efectuate studii pe termen lung. Studiile referitoare la funcţia de reproducere la maimuţele rhesus au evidenţiat toxicitate maternă şi o rată crescută de avort, ducând la mortalitate prenatală. La animalele care au supravieţuit nu au fost observate malformaţii.

Nu au fost efectuate studii referitoare la fertilitate. Nu s-a observat nici o influenţă asupra ciclului estral la maimuţe. Experienţa cu alţi interferoni sugerează că există posibilitatea de afectare a fertilităţii masculine şi feminine.

Într-un singur studiu de genotoxicitate (testul Ames) nu au fost observate efecte mutagene. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate. Un test de transformare celulară in vitro nu a furnizat nici o indicaţie de potenţial tumorigen.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

·        Pulbere

·        Albumină umană

·        Manitol (E421)

·        Solvent

·        Clorură de sodiu Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia solventului furnizat menţionat la punctul 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

Se recomandă utilizarea imediată după reconstituire. Totuşi, stabilitatea în timpul folosirii a fost demonstrată pentru 3 ore la 2-8°C.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C. A nu se congela.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului reconstituit vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Pulbere
Flacon de 3 ml (sticlă transparentă de tip I) cu un dop din cauciuc butilic (tip I) şi sigiliu de aluminiu.

Solvent
Seringă preumplută de 1,2 ml (sticlă de tip I) cu 1,2 ml solvent.

Mărimile ambalajului
-Unitate comercială care conţine 5 flacoane cu pulbere şi 5 seringi preumplute cu solvent
-Unitate comercială care conţine 14 flacoane cu pulbere şi 14 seringi preumplute cu solvent
-Unitate comercială care conţine 15 flacoane cu pulbere şi 15 seringi preumplute cu solvent
-Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 42 (3x14) flacoane cu pulbere şi 42 (3x14) seringi preumplute cu solvent

-Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 45 (3x15) flacoane cu pulbere şi 45 (3x15) seringi preumplute cu solvent

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Reconstituire Pentru reconstituirea liofilizatului injectabil de interferon beta-1b, se va utiliza seringa preumplută cu solvent cu un ac sau un adaptor pentru flacon pentru injectarea celor 1,2 ml de solvent (soluţie injectabilă de clorură de sodiu, 5,4 mg/ml (0,54% m/v)) în flaconul cu Extavia. Pulberea trebuie dizolvată complet, fără a agita. După reconstituire, trebuie extras 1,0 ml din flacon în seringă pentru administrarea a 250 micrograme de Extavia.

Examinarea vizuală înainte de utilizare Soluţia preparată trebuie examinată vizual înainte de utilizare. Soluţia preparată este incoloră până la galben pal şi uşor opalescentă până la opalescentă.

Produsul trebuie aruncat înainte de utilizare dacă conţine precipitate sau prezintă modificări de culoare.

Eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/454/001 EU/1/08/454/002 EU/1/08/454/005 EU/1/08/454/006 EU/1/08/454/007

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

20.05.2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

 

ANEXA II

A. PRODUCĂTORII SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU

ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. PRODUCĂTORII SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorilor substanţei biologic active

Boehringer Ingelheim RCV GmbH & Co KG
Dr.-Boehringer-Gasse 5-11
A-1121 Viena
Austria

Bayer Healthcare Pharmaceuticals Inc.
5650 Hollis Street,
Emeryville, CA 94608
SUA

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Novartis Pharmaceuticals UK Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

· CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul

caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

· CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

· ALTE CONDIŢII

RPAS: Ciclul RPAS al Extavia este similar cu cel al medicamentului la care face referire, Betaferon, până în momentul în care se specifică altfel.

Sistemul de farmacovigilenţă: DAPP trebuie să asigure că sistemul de farmacovigilenţă, în forma inclusă în modulul 1.8.1 al Autorizării de punere pe piaţă, este implementat şi funcţional înaintea şi în timpul existenţei medicamentului pe piaţă.

Planul de management al riscului: Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă se angajează să realizeze studiile şi activităţile de farmacovigilenţă suplimentare descrise în Planul de farmacovigilenţă, aşa cum a fost stabilit în versiunea 1.0 a Planului de management al riscului (PMR) prezentat în Modulul 1.8.2 al Cererii de autorizare de punere pe piaţă, precum şi orice actualizări ulterioare ale PMR, stabilite de către CHMP.

Conform recomandărilor CHMP privind sistemele de management al riscului pentru medicamentele de uz uman, un PMR actualizat trebuie depus în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

În plus, trebuie furnizat un PMR actualizat:

· când sunt primite noi informaţii care pot avea impact asupra Specificaţiei de siguranţă actuale, Planului de farmacovigilenţă sau activităţii de reducere la minimum a riscului

· în decurs de 60 de zile de la atingerea unui reper important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a riscului)

· la cererea EMEA

ANEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A.ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE PENTRU PREZENTARE UNITARĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Extavia 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de interferon beta-1b după reconstituire. 1 flacon conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI) interferon beta-1b

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi:
Pulbere: Albumină umană, manitol.
Solvent: Clorură de sodiu, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.

5 flacoane cu pulbere şi 5 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent 14 flacoane cu pulbere şi 14 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent 15 flacoane cu pulbere şi 15 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Pentru administrare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent. De unică folosinţă

A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Totuşi, a fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8°C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL

DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/454/001 5 flacoane cu pulbere şi 5 seringi preumplute cu solvent. EU/1/08/454/002 15 flacoane cu pulbere şi 15 seringi preumplute cu solvent EU/1/08/454/006 14 flacoane cu pulbere şi 14 seringi preumplute cu solvent

13. SERIA DE FABRICAŢIE

LOT

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Extavia

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE EXTERIOARĂ A AMBALAJULUI MULTIPLU (INCLUSIV CHENARUL ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Extavia 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de interferon beta-1b după reconstituire. 1 flacon conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI) interferon beta-1b

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi:
Pulbere: Albumină umană, manitol.
Solvent: Clorură de sodiu, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

42 flacoane cu pulbere şi 42 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent
Ambalaj multiplu pentru 3 luni care include 3 cutii, fiecare conţinând 14 flacoane cu pulbere şi
14 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent.
45 flacoane cu pulbere şi 45 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent.
Ambalaj multiplu pentru 3 luni care include 3 cutii, fiecare conţinând 15 flacoane cu pulbere şi
15 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Pentru administrare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent. De unică folosinţă

A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Totuşi, a fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8°C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/454/005 Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 45 flacoane cu pulbere şi 45 seringi preumplute cu solvent

EU/1/08/454/007 Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 42 flacoane cu pulbere şi 42 seringi preumplute cu solvent

13. SERIA DE FABRICAŢIE

LOT

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Extavia

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR
CUTIE INTERMEDIARĂ A AMBALAJULUI MULTIPLU (FĂRĂ CHENARUL ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Extavia 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de interferon beta-1b după reconstituire. 1 flacon conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI) interferon beta-1b

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi:
Pulbere: Albumină umană, manitol.
Solvent: Clorură de sodiu, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

14 flacoane cu pulbere şi 14 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent.
Componentă a unui ambalaj multiplu pentru 3 luni care include 3 cutii, fiecare conţinând 14 flacoane cu pulbere şi 14 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent.
15 flacoane cu pulbere şi 15 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent.
Componentă a unui ambalaj multiplu pentru 3 luni care include 3 cutii, fiecare conţinând 15 flacoane cu pulbere şi 15 seringi preumplute cu 1,2 ml solvent.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Pentru administrare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent. De unică folosinţă

A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Totuşi, a fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8°C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL

DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/454/005 Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 45 flacoane cu pulbere şi 45 seringi preumplute cu solvent

EU/1/08/454/007 Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 42 flacoane cu pulbere şi 42 seringi preumplute cu solvent

13. SERIA DE FABRICAŢIE

LOT

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Extavia

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

BLISTER PENTRU SERINGA PREUMPLUTĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Solvent de reconstituire pentru Extavia 1,2 ml soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

LOT

5. ALTE INFORMAŢII

A se citi prospectul înainte de utilizare.

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE

MICI

ETICHETĂ PENTRU SERINGA PREUMPLUTĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Solvent de reconstituire pentru Extavia 1,2 ml soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

LOT

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

1,2 ml

6. ALTE INFORMAŢII

0,25 / 0,5 / 0,75 / 1,0 / 1,2

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE

MICI ETICHETA FLACONULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Extavia 250 micrograme/ml, pulbere pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

Administrare subcutanată.

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

EXP

După reconstituire, se recomandă utilizarea imediată. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8°C.

4. SERIA DE FABRICAŢIE

LOT

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

250 mcg (8 milioane UI) pe ml după reconstituire.

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Extavia 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

Interferon beta-1b

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi

Ce este Extavia şi pentru ce se utilizează

Înainte să utilizaţi Extavia

Cum să utilizaţi Extavia

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează Extavia

Informaţii suplimentare Anexă -procedură pentru auto-administrare

1. CE ESTE EXTAVIA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Ce este Extavia

Extavia este un tip de medicament cunoscut drept interferon, utilizat pentru tratamentul sclerozei multiple. Interferonii sunt proteine produse de organism, care contribuie la combaterea atacurilor asupra sistemului imunitar, cum ar fi infecţiile virale.

Cum funcţionează Extavia Scleroza multiplă (SM) este o boală cu evoluţie îndelungată, care afectează sistemul nervos central (SNC), în special funcţionarea creierului şi a măduvei spinării. În SM, inflamaţia distruge teaca protectoare (numită mielină) din jurul nervilor SNC şi împiedică nervii să funcţioneze corespunzător. Aceasta se numeşte demielinizare.

Cauza exactă a SM nu se cunoaşte. Se consideră că un răspuns anormal al sistemului imun joacă un rol important în procesul care determină lezarea SNC.

Lezarea SNC poate apărea în cadrul unui atac de SM (recurenţă). Poate provoca temporar incapacitate, cum sunt dificultăţile de deplasare. Simptomele pot dispărea complet sau parţial.

S-a demonstrat că Interferonul beta-1b modifică răspunsul sistemului imun şi ajută astfel la reducerea activităţii bolii.

Cum contribuie Extavia la combaterea bolii

Un singur eveniment clinic care indică un risc crescut de dezvoltare a sclerozei multiple: s-a demonstrat că Extavia întârzie progresia spre scleroza multiplă diagnosticată.

Scleroza multiplă recurent remisivă: Persoanele cu SM recurent remisivă prezintă atacuri ocazionale sau recurenţe în timpul cărora simptomele devin în mod evident mai severe. S-a demonstrat că Extavia reduce numărul de atacuri şi le diminuează severitatea. Reduce numărul zilelor de internare în spital datorită bolii şi prelungeşte intervalul de timp fără recurenţe.

Scleroza multiplă secundar progresivă: În unele cazuri, persoanele cu SM recurent-remisivă constată că simptomele lor se înmulţesc şi progresează spre o altă formă de SM, numită SM secundar progresivă. În cazul acesteia, persoanele constată că starea lor se agravează din ce în ce mai mult, indiferent dacă prezintă sau nu recurenţe. Extavia poate reduce numărul şi severitatea atacurilor şi poate încetini progresia incapacităţii.

Pentru ce se utilizează Extavia Extavia se utilizează la pacienţii

·        care prezintă pentru prima oară simptome care indică un risc crescut de dezvoltare a sclerozei multiple. Medicul dumneavoastră va exclude alte cauze care ar putea explica aceste simptome înainte ca dumneavoastră să primiţi tratamentul.

·        care suferă de scleroză multiplă recurent remisivă caracterizată prin cel puţin 2 recurenţe în ultimii doi ani, urmate de recuperare totală sau parţială.

·        care suferă de scleroză multiplă secundar progresivă cu boală activă, manifestată prin recurenţe.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI EXTAVIA

Nu utilizaţi Extavia -dacă sunteţi gravidă. Nu trebuie să începeţi tratamentul cu Extavia (vezi „Sarcina”) -dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la interferon beta, natural sau recombinant, albumină umană sau la oricare dintre celelalte componente ale Extavia. -dacă aveţi în prezent depresie severă şi/sau ideaţie suicidară (vezi „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Extavia” şi punctul 4, „Reacţii adverse posibile”). -dacă aveţi o afecţiune severă a ficatului (vezi „Aveţi grijă deosebită” „Utilizarea altor medicamente” şi punctul 4. „Reacţii adverse posibile”).

► Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă aflaţi într-una dintre situaţiile de mai sus.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Extavia

De asemenea, înainte de a vi se administra Extavia, doctorul dumneavoastră trebuie să ştie următoarele:

-Dacă aveţi gamapatie monoclonală. Aceasta este o boală a sistemului imun în care în sânge se găseşte o proteină anormală. Pot apărea probleme ale vaselor dumneavoastră mici de sânge (capilare) dacă se utilizează medicamente precum Extavia (sindrom de permeabilizare capilară sistemică). Acestea pot produce şoc (colaps) şi pot chiar să fie fatale.

- Dacă aţi avut depresie sau sunteţi deprimat sau aţi avut anterior idei suicidare. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza atent pe parcursul tratamentului. Dacă depresia şi/sau ideile suicidare sunt severe, nu vi se va prescrie Extavia (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Extavia”).

-Dacă aţi avut vreodată convulsii sau dacă luaţi medicamente pentru tratamentul epilepsiei (anti-epileptice) (vezi, de asemenea, „Utilizarea altor medicamente” şi punctul 4 „Reacţii adverse posibile”), medicul dumneavoastră vă va monitoriza tratamentul cu atenţie.

- Dacă aveţi probleme renale grave, medicul dumneavoastră poate monitoriza funcţia renală pe parcursul tratamentului.

► Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă aflaţi într-una dintre situaţiile de mai sus.

De asemenea, în timp ce utilizaţi Extavia, medicul dumneavoastră trebuie să ştie următoarele:

-Dacă prezentaţi simptome cum sunt mâncărimi pe toată suprafaţa corpului, umflarea feţei şi/sau a limbii sau scurtarea bruscă a respiraţiei. Acestea pot fi simptome ale unei reacţii alergice severe (hipersensibilitate) care pot pune viaţa în pericol.

-Dacă vă simţiţi mult mai trist(ă) sau fără speranţă decât înaintea tratamentului cu Extavia sau dacă apar idei suicidare. Dacă deveniţi deprimat(ă) pe parcursul administrării Extavia, este posibil să aveţi nevoie de tratament special, iar medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie şi poate lua în considerare, de asemenea, oprirea tratamentului. Dacă suferiţi de depresie severă şi/sau idei suicidare, nu veţi fi tratat(ă) cu Extavia (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Extavia”).

-Dacă observaţi orice învineţire neobişnuită, sângerare excesivă după vătămări sau dacă vi se pare că apar multe infecţii. Acestea pot fi simptome de scădere a numărului de celule sanguine sau a numărului de trombocite în sânge (celule care contribuie la coagularea sângelui). Este posibil să fie necesară o monitorizare suplimentară din partea medicului dumneavoastră.

-Dacă prezentaţi scăderea poftei de mâncare, oboseală, senzaţie de rău (greaţă), vărsături repetate, în special dacă observaţi mâncărime extinsă, îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, sau învineţire rapidă. Aceste simptome pot sugera probleme cu ficatul. În timpul studiilor clinice, la pacienţii trataţi cu Extavia au apărut modificări ale valorilor funcţiei hepatice. Ca în cazul altor interferoni beta, la pacienţii cărora li s-a administrat Extavia s-au raportat rar deteriorări hepatice grave, inclusiv cazuri de insuficienţă hepatică. Cele mai grave cazuri s-au raportat la pacienţii care luau alte medicamente sau care sufereau de boli care pot afecta ficatul (cum sunt excesul de alcool, infecţii severe).

-Dacă prezentaţi simptome cum sunt bătăi neregulate ale inimii, umflături ale gleznelor sau picioarelor sau scurtarea respiraţiei. Acestea pot sugera o boală a muşchiului cardiac (cardiomiopatie) care a fost raportată rar la pacienţii care utilizează Extavia.

-Dacă prezentaţi dureri de burtă care radiază înspre spate şi/sau vă simţiţi rău sau aveţi febră. Aceasta poate sugera o inflamaţie a pancreasului (pancreatită), care a fost raportată la utilizarea Extavia. Aceasta este asociată frecvent cu creşterea concentraţiei anumitor grăsimi în sânge (trigliceride).

► Opriţi utilizarea Extavia şi spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi vreunul din aceste simptome.

Alte aspecte de luat în considerare la utilizarea Extavia:

-Vor fi necesare analize de sânge pentru a determina numărul celulelor sanguine, parametrii chimici sanguini şi enzimele hepatice. Acestea vor fi efectuate înainte de începerea utilizării Extavia, în mod regulat după ce s-a început tratamentul cu Extavia şi periodic în timpul acestuia, chiar dacă nu prezentaţi simptome particulare. Aceste analize de sânge se vor efectua suplimentar faţă de cele efectuate în mod normal pentru monitorizarea SM.

-Dacă prezentaţi o boală de inimă, simptomele de sindrom pseudogripal, care apar adesea la iniţierea tratamentului, se pot dovedi neplăcute pentru dumneavoastră. Extavia trebuie utilizat cu precauţie, iar medicul dumneavoastră vă va monitoriza pentru a depista înrăutăţirea afecţiunii cardiace, în special la începutul tratamentului. Extavia nu afectează inima în mod direct.

-Se va verifica funcţionarea glandei tiroide, în mod periodic sau de câte ori se consideră necesar de către medicul dumneavoastră din alte motive.

-Extavia conţine albumină umană şi, prin urmare, există riscul potenţial de transmitere a unor boli virale. Nu poate fi exclus riscul de transmitere a bolii Creutzfeld-Jacob (BCJ).

-Pe parcursul tratamentului cu Extavia, organismul dumneavoastră poate produce substanţe numite anticorpi neutralizanţi, care pot interacţiona cu Extavia (activitate de neutralizare). Nu este clar încă dacă aceşti anticorpi neutralizanţi reduc eficacitatea tratamentului. Anticorpii neutralizanţi nu sunt produşi la toţi pacienţii. În prezent nu este posibil să se prevadă care pacienţi aparţin acestei categorii.

Reacţii la nivelul locului de injectare:

Pe durata tratamentului cu Extavia este posibil să prezentaţi reacţii la nivelul locului de injectare. Simptomele includ: înroşire, umflătură, modificări de culoare ale pielii, inflamaţie durere şi hipersensibilitate. Leziuni ale pielii şi distrugeri tisulare în jurul locului de injectare (necroză) au fost raporta, te mai puţin frecvent. Frecvenţa de apariţie a reacţiilor la nivelul locului de administrare scade de obicei cu timpul.

Leziunile pielii şi distrugerile tisulare la locul injectării pot duce la formarea de cicatrice. Dacă aceasta este severă, poate fi necesar ca medicul să efectueze îndepărtarea corpilor străini şi a ţesutului mort (debridare) şi, mai puţin frecvent poate fi necesară grefa cutanată, iar vindecarea poate dura până la

6 luni.

Pentru a reduce riscul de reacţii la nivelul locului de injectare, trebuie să:

- utilizaţi o tehnică sterilă (aseptică) de efectuare a injecţiei,
- schimbaţi locurile de injectare la fiecare doză (vezi Anexa Procedura pentru auto-administrare).

Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui dispozitiv auto-injector. Medicul dumneavoastră vă poate spune mai multe despre acest lucru.

Dacă prezentaţi soluţii de continuitate la nivelul pielii, care pot fi asociate cu edem sau scurgeri de lichid la nivelul locului de administrare, trebuie să:

► Opriţi injecţiile cu Extavia şi discutaţi cu medicul dumneavoastră.

► Dacă aveţi numai un loc de injectare inflamat (leziune) iar deteriorarea tisulară (necroza) nu este prea extinsă, puteţi continua utilizarea Extavia.

► Dacă aveţi mai mult de un loc de injectare inflamat (leziuni multiple) trebuie să opriţi utilizarea Extavia până la vindecarea pielii.

Medicul dumneavoastră va verifica periodic modul în care vă administraţi injecţia, mai ales în cazul apariţiei reacţiilor la nivelul locului de injectare.

Copii şi adolescenţi

Nu s-au efectuat studii clinice specifice la copii şi adolescenţi.

Cu toate acestea, există unele date disponibile privind adolescenţii cu vârste între 12 şi 16 ani Aceste date sugerează că la aceste vârste profilul de siguranţă privind utilizarea Extavia 8 milioane UI, sub piele (subcutanat), o dată la două zile, este similar cu cel al adulţilor. Extavia nu trebuie utilizat la copii cu vârste mai mici de 12 ani, deoarece nu există informaţii disponibile privind această utilizare.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele obţinute fără prescripţie medicală.

Nu s-au efectuat studii oficiale privind interacţiunile pentru a se determina dacă Extavia influenţează alte medicamente sau este influenţat de acestea.

Nu se recomandă utilizarea Extavia împreună cu alte medicamente care modifică răspunsul sistemului imun, cu excepţia medicamentelor antiinflamatoare numite corticosteroizi sau a hormonului adrenocorticotropic (ACTH).

Extavia trebuie utilizat cu precauţie în combinaţie cu:

- medicamente care au nevoie de un anumit sistem enzimatic hepatic (cunoscut ca sistemul citocromului P450) pentru eliminarea din organism, de exemplu medicamentele utilizate pentru tratamentul epilepsiei (cum este fenitoina).

-medicamente care influenţează producerea celulelor sanguine.

Utilizarea Extavia cu alimente şi băuturi

Extavia se injectează sub piele, astfel încât este de aşteptat ca alimentele şi băuturile să nu aibă niciun

efect asupra Extavia.

Sarcina

Femeile care pot rămâne gravide trebuie să utilizeze măsuri contraceptive pe durata tratamentului cu Extavia.

► Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că aţi putea fi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Tratamentul cu Extavia nu trebuie început dacă sunteţi gravidă (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Extavia”).

► Dacă doriţi să rămâneţi gravidă, discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră despre acest lucru.

► Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Extavia, opriţi tratamentul şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră. Medicul va decide împreună cu dumneavoastră, dacă veţi continua sau nu tratamentul cu Extavia.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Alăptarea

Nu se ştie dacă interferon beta-1b se elimină în laptele matern la om. Totuşi, deoarece teoretic este posibil să apară reacţii adverse grave la copii alăptaţi ca reacţie la Extavia.

► Discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră pentru a decide dacă veţi opri alăptarea sau utilizarea de Extavia.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor

Extavia poate provoca reacţii adverse la nivelul sistemului nervos central (vezi punctul 4. Reacţii adverse posibile). Dacă sunteţi deosebit de sensibil(ă), aceasta poate influenţa capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI EXTAVIA

Tratamentul cu Extavia trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul sclerozei multiple.

Utilizaţi întotdeauna Extavia exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza

Doza uzuală este de:

O dată la două zile (o dată la fiecare a doua zi), 1,0 ml din soluţia de Extavia preparată (vezi Anexa), trebuie injectată sub piele (subcutanat). Această doză este echivalentă cu 250 micrograme (8 milioane UI) de interferon beta-1b.

În general, tratamentul trebuie început cu o doză mică de 0,25 ml (62,5 micrograme). Doza dumneavoastră va fi apoi crescută treptat până la o doză totală de 1,0 ml (250 micrograme). Doza trebuie crescută la fiecare a patra injecţie în patru etape (0,25 ml, 0,5 ml, 0,75 ml şi 1,0 ml). Medicul poate decide împreună cu dumneavoastră intervalele de timp pentru creşterea dozei, în funcţie de reacţiile adverse pe care le puteţi avea la începutul tratamentului.

Prepararea injecţiei

Înainte de injectare, soluţia injectabilă de Extavia trebuie preparată dintr-un flacon de Extavia pulbere şi 1,2 ml de lichid din seringa preumplută cu solvent. Acest lucru va fi făcut fie de medicul dumneavoastră sau asistenta sa, fie de dumneavoastră după ce aţi fost bine instruit şi pregătit suficient.

În anexa de la finalul prospectului sunt furnizate instrucţiuni detaliate pentru auto-administrarea Extavia subcutanat. Aceste instrucţiuni vă informează, de asemenea, cum se prepară soluţia injectabilă de Extavia.

Locul de injectare trebuie schimbat în mod regulat. Vezi „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Extavia” şi respectaţi instrucţiunile de la „Schimbarea locurilor de injectare” din Anexa de la finalul acestui prospect.

În prezent, nu se cunoaşte care trebuie să fie durata tratamentului cu Extavia. Durata tratamentului va fi decisă de medic împreună cu dumneavoastră.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Extavia

Administrarea unei doze mult mai mari decât cea recomandată de Extavia pentru tratamentul sclerozei multiple nu a dus la situaţii care să pună viaţa în pericol.

Dacă uitaţi să utilizaţi Extavia

Dacă uitaţi să vă faceţi injecţia la momentul potrivit, trebuie să o faceţi imediat ce vă aduceţi aminte şi apoi să continuaţi cu următoarea injecţie, după 48 de ore.

Nu injectaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Extavia

Dacă opriţi sau doriţi să opriţi tratamentul, trebuie să discutaţi despre acest lucru cu medicul dumneavoastră. Nu se cunoaşte dacă oprirea Extavia provoacă simptome acute de sevraj.

► Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Extavia poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

La începutul tratamentului, reacţiile adverse sunt frecvente, dar în general se reduc la continuarea tratamentului.

Cele mai frecvente reacţii adverse sunt:

► Simptomele pseudogripale cum sunt febră, frisoane, dureri articulare, stare de rău, transpiraţii, cefalee sau dureri musculare. Aceste simptome pot fi reduse dacă luaţi paracetamol sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum este ibuprofen.

► Reacţii de la nivelul locului de injectare. Simptomele pot fi roşeaţă, umflare, modificări ale culorii pielii, inflamaţie, durere, hipersensibilitate, necroză. Vezi „Aveţi grijă deosebită” de la punctual 2 pentru mai multe informaţii şi ce puteţi face dacă aveţi reacţii la nivelul locului de injectare. Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector. Vă rugăm să vă adresaţi medicului pentru informaţii suplimentare.

Pentru a reduce reacţiile adverse la începutul tratamentului, medicul dumneavoastră trebuie să înceapă cu o doză mică de Extavia, pe care să o crească treptat (vezi pct. 3 „Cum să utilizaţi Extavia”).

Extavia poate provoca, de asemenea, reacţii adverse grave. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

► Adresaţi-vă imediat medicului şi opriţi utilizarea Extavia:

-dacă prezentaţi simptome cum sunt mâncărime pe întreaga suprafaţă a corpului, umflarea feţei şi/sau a limbii sau scurtarea bruscă a respiraţiei.

-dacă vă simţiţi mult mai trist(ă) sau fără speranţă decât înaintea tratamentului cu Extavia sau dacă apar idei suicidare.

-dacă observaţi orice învineţire neobişnuită, sângerare excesivă după vătămări sau dacă se pare că apar multe infecţii.

- dacă prezentaţi scăderea poftei de mâncare, oboseală, senzaţie de rău (greaţă), vărsături repetate, în special dacă observaţi mâncărime extinsă, îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, sau învineţire rapidă.

-dacă prezentaţi simptome cum sunt bătăi neregulate ale inimii, umflături ale gleznelor sau picioarelor sau scurtarea respiraţiei.

-dacă prezentaţi dureri de burtă, care radiază înspre spate şi/sau vă simţiţi rău sau aveţi febră.

Următoarea enumerare a reacţiilor adverse se bazează pe raportări din studiile clinice cu Extavia (Lista 1) şi pe reacţiile adverse raportate după punerea pe piaţă a medicamentului (Lista 2).

Lista 1: Reacţii adverse care au apărut foarte frecvent în studiile clinice cu Extavia (afectează unul sau mai mulţi pacienţi din 10 pacienţi) şi la un procent mai mare decât în lotul cu placebo. De asemenea, lista include reacţii adverse care au apărut la mai puţin de 1 pacient din 10, dar care au fost asociate în mod semnificativ cu tratamentul:

-infecţie, abcesscăderea numărului de celule albe din sânge, ganglioni limfatici măriţi ,scăderea zahărului în sânge (glicemiei) -depresie, anxietate ,dureri de cap, ameţeli, insomnie, migrenă, amorţeli sau furnicături (parestezii),conjunctivită, tulburări de vedere,durere la nivelul urechii,bătăi rapide, neregulate sau pulsaţii ale inimii (palpitaţii),roşeaţă şi/sau înroşirea feţei datorită dilatării vaselor de sânge, creşterea presiunii arteriale,secreţii nazale, tuse, răguşeală datorate unor infecţii ale tractului respirator superior, sinuzită, tuse intensificată, scurtarea respiraţiei -diaree, constipaţie, greaţă, vărsături, durere abdominală ,creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale enzimelor hepatice (vor apare la analize de sânge) -afectări ale pielii, erupţii ale pielii ,rigiditate musculară (hipertonie), dureri musculare (mialgie), slăbiciune musculară (miastenie), durere de spate, dureri la nivelul extremităţilor, cum sunt degetele de la mâini şi de la picioare ,reţinerea urinei (retenţie urinară), proteine în urină (vor apare la analize de urină), urinare frecventă, incontinenţă urinară, senzaţie de micţiune imperioasă -cicluri menstruale (menstruaţii) dureroase, tulburări menstruale, sângerări uterine abundente în special între menstruaţii, impotenţă sexuală

-reacţii la nivelul locului de administrare (inclusiv înroşire, edem, modificări de culoare, inflamaţie, durere, reacţii alergice (hipersensibilitate), vezi „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Extavia”), leziuni ale pielii şi distrugeri tisulare (necroză) la locul injectării (vezi „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Extavia”), simptome pseudogripale, febră, durere, durere toracică, acumulare de lichid la nivelul braţului, piciorului sau feţei, lipsa sau scăderea forţei fizice, frisoane, transpiraţii, stare de rău

Lista 2: Reacţii adverse raportate după punerea pe piaţă a medicamentului (raportări spontane):

► Reacţii adverse foarte frecvente (afectează unul sau mai mulţi pacienţi din 10 pacienţi):

-simptome ale sindromului pseudogripal*,
-frisoane*,
-febră*,
-reacţii la nivelul locului de injectare*,
-inflamaţie la nivelul locului de injectare*,
-durere la nivelul locului de injectare*.

(* frecvenţe care au la bază studii clinice)

► Reacţii adverse: frecvente (afectează 1 până la 10 pacienţi din 100 de pacienţi):

-leziuni ale pielii şi distrugeri tisulare (necroză) la locul injectării* (* frecvenţe care au la bază studii clinice)

► Reacţii adverse mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 pacienţi din 1000 de pacienţi):

-numărul de celule albe şi roşii din sânge poate scădea, numărul de trombocite (care participă la coagularea sângelui) poate scădea

- depresie

- creşterea presiunii arteriale,

- greaţă,

- vărsături,

-modificări ale rezultatelor testelor hepatice (creşterea concentraţiilor plasmatice ale enzimelor pe care le produce ficatul)

- zone de piele sau mucoase umflate şi care prezintă de obicei mâncărime (urticarie),

- erupţii ale, pielii

- mâncărime (prurit),

- căderea părului,

- dureri musculare,

- rigiditate musculară.

► Reacţii adverse rare (afectează 1 până la 10 pacienţi din 10000 de pacienţi):

- umflarea ganglionilor limfatici,

- reacţii alergice grave (hipersensibilitate),

- tulburări în funcţionarea glandei tiroide (produce prea mult sau prea puţin hormon),

-pot apare creşteri ale concentraţiilor anumitor grăsimi în sânge (trigliceride), vezi „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Extavia” (vor apare la analizele de sânge),

- scăderea intensă a poftei de mâncare care duce la scădere în greutate (anorexie),

- confuzie,

- anxietate,

- modificări ale dispoziţiei,

- tentative de suicid,

- convulsii,

- afectarea muşchiului cardiac (cardiomiopatie),

- bătăi mai rapide ale inimii,

- bătăi ale inimii rapide, neregulate, sau pulsaţii (palpitaţii),

- scurtarea bruscă a respiraţiei (bronhospasm),

- scurtarea respiraţiei (dispnee),

- pancreatită (vezi „Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Extavia”),

-pot apare creşteri ale concentraţiilor unei enzime hepatice specifice (gama GT) şi ale unui pigment galben roşcat (bilirubina), care este produs de către ficat (aceasta va apare la testele de sânge),

- hepatită,

- modificări ale culorii pielii,

- tulburări menstruale,

- durere toracică,

- stare de rău,

- transpiraţii,

- scădere în greutate.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EXTAVIA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe cutie.

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

După preparare soluţiei trebuie să o utilizaţi imediat. Totuşi, dacă nu puteţi face acest lucru, aceasta va rămâne utilizabilă timp de 3 ore dacă este păstrată la temperaturi de 2-8°C (în frigider).

Nu utilizaţi Extavia dacă observaţi că acesta conţine particule sau prezintă modificări de culoare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Extavia

- Substanţa activă este interferon beta-1b. Fiecare flacon conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI) interferon beta-1b pe flacon.După reconstituire, fiecare mililitru conţine 250 micrograme (8 milioane UI) interferon beta-1b.

- Celelalte componente sunt - în pulbere: manitol şi albumină umană. - în solvent: clorură de sodiu, apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Extavia şi conţinutul ambalajului

Extavia este o pulbere şi un solvent pentru soluţie injectabilă.

Pulberea este albă până la aproape albă.
Pulberea Extavia este ambalată într-un flacon de 3 mililitri.
Solventul pentru Extavia este ambalat într-o seringă preumplută.de 1,2 ml şi conţine 1,2 ml de soluţie injectabilă de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54% (m/v).

Extavia este disponibil în ambalaje care conţin:
- 5 flacoane de interferon beta-1b şi 5 seringi preumplute cu solvent.
- 14 flacoane de interferon beta-1b şi 14 seringi preumplute cu solvent.
- 15 flacoane de interferon beta-1b şi 15 seringi preumplute cu solvent.
- Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 42 (3x14) flacoane de interferon beta-1b şi 42 (3x14) seringi preumplute cu solvent.

- Ambalaj multiplu pentru 3 luni care conţine 45 (3x15) flacoane de interferon beta-1b şi 45 (3x15) seringi preumplute cu solvent.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

Producătorul

Novartis Pharmaceuticals UK, Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

Pentru orice informaţii despre acest medicament, rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

 

België/Belgique/Belgien

Luxembourg/Luxemburg

Novartis Pharma N.V.

Novartis Pharma GmbH

Tél/Tel: +32 2 246 16 11

Tél/Tel: +49 911 273 0

България

Magyarország

Novartis Pharma Services Inc.

Novartis Hungária Kft. Pharma

Тел.: +359 2 489 98 28

Tel.: +36 1 457 65 00

Česká republika

Malta

Novartis s.r.o.

Novartis Pharma Services Inc.

Tel: +420 225 775 111

Tel: +356 2298 3217

Danmark

Nederland

Novartis Healthcare A/S

Novartis Pharma B.V.

Tlf: +45 39 16 84 00

Tel: +31 26 37 82 111

Deutschland

Norge

Novartis Pharma GmbH

Novartis Norge AS

Tel: +49 911 273 0

Tlf: +47 23 05 20 00

Eesti

Österreich

Novartis Pharma Services Inc.

Novartis Pharma GmbH

Tel: +372 66 30 810

Tel: +43 1 86 6570

Ελλάδα

Polska

Novartis (Hellas) A.E.B.E.

Novartis Poland Sp. z o.o.

Τηλ: +30 210 281 17 12

Tel.: +48 22 550 8888

España

Portugal

Novartis Farmacéutica, S.A.

Novartis Farma -Produtos Farmacêuticos, S.A.

Tel: +34 93 306 42 00

Tel: +351 21 000 8600

France

România

Novartis Pharma S.A.S.

Novartis Pharma Services Inc.

Tél: +33 1 55 47 66 00

Tel: +40 21 31299 01

Ireland

Slovenija

Novartis Ireland Limited

Novartis Pharma Services Inc.

Tel: +353 1 260 12 55

Tel: +386 1 300 75 50

Ísland

Slovenská republika

Vistor hf.

Novartis Slovakia s.r.o.

Sími: +354 535 7000

Tel: +421 2 5542 5439

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Novartis Pharma Services Inc

Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +371 67 887 070

Lietuva

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +370 5 269 16 50

Acest prospect a fost aprobat în Suomi/Finland

Novartis Finland Oy Puh/Tel: +358 (0)10 6133 200

Sverige

Novartis Sverige AB Tel: +46 8 732 32 00

United Kingdom

Novartis Pharmaceuticals UK Ltd. Tel: +44 1276 698370

Anexă: PROCEDURA DE AUTO-ADMINISTRARE

Următoarele instrucţiuni urmăresc să vă explice cum se prepară Extavia pentru administrare şi cum să vă injectaţi singur Extavia. Vă rugăm să citiţi instrucţiunile cu atenţie şi să respectaţi fiecare etapă. Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vor ajuta să învăţaţi procesul de auto-administrare. Nu încercaţi să vă injectaţi singur medicamentul până când nu sunteţi sigur că înţelegeţi cum se prepară soluţia injectabilă şi cum să vă administraţi singur injecţia.

PARTEA I: INSTRUCŢIUNI PAS CU PAS

Instrucţiunile cuprind următoarele etape principale:

 

A)

Indicaţii generale

B)

Pregătindu-vă pentru injecţie

C)

Procesul de reconstituire a soluţiei, pas cu pas

D)

Pregătirea injecţiei

E)

Administrarea manuală a injecţiei (pentru administrarea injecţiei cu ajutorul unui

 

dispozitiv pentru injectare automată, citiţi instrucţiunile de utilizare care însoţesc

 

dispozitivul pentru injectare automată)

F)

Scurtă trecere în revistă a procesului

 

A) Indicaţii generale

· Începeţi în mod corect!

Veţi descoperi că în decurs de câteva săptămâni, tratamentul dumneavoastră va deveni o componentă firească a rutinei de zi cu zi. Pentru că sunteţi la început, următoarele sfaturi pot fi utile:

-Stabiliţi un spaţiu permanent de păstrare, într-un loc convenabil care să nu fie la îndemâna copiilor, astfel încât Extavia dumneavoastră şi celelalte materiale consumabile să fie uşor de găsit. Pentru detalii privind condiţiile de păstrare, vezi secţiunea 5 din prospect, „Cum se păstrează Extavia”.

-Încercaţi să faceţi injecţia în acelaşi moment al zilei. Astfel va fi mai uşor să vă amintiţi şi să vă programaţi un interval de timp în care să nu fiţi întrerupt. Pentru mai multe detalii despre cum să utilizaţi Extavia, vă rugăm să consultaţi punctul 3 din prospect: „Cum să utilizaţi Extavia”.

-Pregătiţi fiecare doză numai în momentul în care sunteţi gata pentru injecţie. După crearea amestecului de Extavia, trebuie să vă administraţi imediat injecţia (dacă Extavia nu este utilizat imediat, vezi punctul 5 „Cum se păstrează Extavia”.)

· Sfaturi importante de ţinut minte

-Fiţi consecvent – utilizaţi Extavia aşa cum este descris la punctul 3 din prospect „Cum să utilizaţi Extavia”. Verificaţi întotdeauna dozajul de două ori. -Nu lăsaţi seringile dumneavoastră şi cutia pentru eliminarea seringilor la îndemâna copiilor; dacă este posibil, ţineţi aceste produse încuiate. -Seringile sau acele nu trebuie niciodată refolosite. -Utilizaţi întotdeauna o tehnică de lucru sterilă (aseptică) precum cea descrisă aici. -Eliminaţi întotdeauna seringile utilizate numai în cutia special destinată pentru reziduuri.

B) Pregătindu-vă pentru injecţie

· Alegerea unui loc de injecţie

Înainte de a vă pregăti pentru injecţie, trebuie să decideţi locul unde urmează să vă injectaţi. Extavia trebuie injectat în stratul de ţesut gras dintre piele şi muşchi (adică subcutanat, la aproximativ 8 până la 12 mm sub piele). Cele mai bune zone pentru injecţie sunt cele laxe şi moi, la distanţă de articulaţii, nervi, oase, de exemplu abdomenul, braţul, coapsa şi fesele.

Important: Nu utilizaţi nicio zonă în care simţiţi noduri, umflături, noduli tari, durere sau nicio zonă decolorată, crestată, în care pielea arată ca o crustă sau în care este lezată. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu personalul medical despre acestea sau despre orice alte stări neobişnuite pe care le descoperiţi.

Trebuie să schimbaţi locul injecţiei la fiecare injecţie. Dacă există unele zone care vi se par greu accesibile, veţi avea probabil nevoie de un membru al familiei sau de un prieten care să vă ajute cu aceste injecţii. Urmaţi succesiunea descrisă în graficul de la finalul anexei (vezi II), Schimbarea locurilor de injectare) şi veţi reveni la zona primei injecţii după 8 injecţii (16 zile). În acest mod, fiecare zonă are posibilitatea de a se vindeca complet înaintea unei noi injecţii.

Vă rugăm să consultaţi graficul de schimbare a locului injecţiei de la sfârşitul acestei anexe, pentru a învăţa cum să alegeţi locul injecţiei. De asemenea este inclus un model de fişă de înregistrare a medicaţiei. Acesta are scopul de a oferi o idee privind modul în care puteţi ţine o evidenţă a locurilor de injecţie şi respectiv a datelor.

· Medicament

Veţi avea nevoie de medicament:

· 1 flacon de Extavia (cu pulbere pentru soluţie injectabilă)

· 1 seringă preumplută cu solvent pentru Extavia (soluţie de clorură de sodiu (0,54% (m/v))

Pentru reconstituirea şi injectarea medicamentului dumneavoastră, veţi avea nevoie de următoarele componente:

· Un ac adecvat pentru reconstituire

· Ac de calibrul 30 pentru injectare

· Tampoane cu alcool

Veţi mai avea nevoie de o cutie specială pentru eliminarea seringilor şi acelor folosite.

Alternativ, puteţi utiliza un kit de aplicare pentru administrarea Extavia (furnizat separat de medicamentul dumneavoastră), care conţine adaptoare pentru flacon pentru reconstituirea medicamentului dumneavoastră, ace de calibrul 30 pentru injectarea medicamentului dumneavoastră şi tampoane cu alcool, precum şi instrucţiuni de utilizare a acestor componente.

Acele de calibrul 30 furnizate cu kit-ul de aplicare pentru administrarea Extavia pot fi utilizate pentru injectare manuală SAU cu dispozitivul pentru injectare automată ExtaviJect 30G.

Pentru dezinfecţia pielii folosiţi un dezinfectant corespunzător.

C) Procesul de reconstituire a soluţiei, pas cu pas

1 -Spălaţi-vă bine mâinile cu apă şi săpun înainte de a începe acest proces.

2 -Deschideţi flaconul de Extavia şi puneţi-l pe masă. Este mai bine să utilizaţi degetul mare al mâinii, nu utilizaţi unghia pentru că se poate rupe.

3 -Curăţaţi dopul flaconului cu un tampon cu alcool, mişcând tamponul numai într-o singură direcţie. Lăsaţi tamponul pe dopul flaconului.

4 -Scoateţi seringa preumplută cu solvent din ambalajul acesteia. Îndepărtaţi capacul fără filet dinvârful seringii preumplute, prin răsucire. Aveţi grijă să nu atingeţi vârful expus al seringii. A nu se împinge tija pistonului.

5 -Scoateţi acul adecvat pentru reconstituire din ambalajul său şi montaţi-l cu putere pe capătul (vârful) seringii. Desfaceţi capacul acului. Nu atingeţi acul.

6-Introduceţi încet acul seringii (care conţine 1,2ml de lichid) în dopul flaconului până la capăt, ţinând flaconul de Extavia pe o suprafaţă stabilă.

7 -Împingeţi uşor tija pistonului, direcţionând acul spre partea laterală a flaconului pentru a permite lichidului să curgă în flacon.

Injectarea solventului direct în pulbere produce spumă în exces. Transferaţi tot solventul în flacon. Eliberaţi tija pistonului.

8 -După ce tot solventul din seringă a fost injectat în flaconul de Extavia, ţineţi flaconul între degetul mare, arătător şi degetul mijlociu, în timp ce acul şi seringa sunt susţinute de mâna dumneavoastră, şi învârtiţi uşor flaconul pentru a dizolva complet pulberea de Extavia.

Nu agitaţi flaconul.

9 -Examinaţi soluţia cu atenţie. Aceasta trebuie să fie clară şi să nu conţină particule. Dacă soluţia este decolorată sau conţine particule, aruncaţi-o şi începeţi de la capăt cu o nouă seringă şi un nou flacon din cutia dumneavoastră.

Dacă apare spumă -ceea ce se poate întâmpla în cazul în care flaconul este agitat şi răsucit prea puternic – lăsaţi flaconul în repaos până când spuma dispare.

D) Pregătirea soluţiei pentru injecţie

10 -Pentru a aspira soluţia înapoi în seringă întoarceţi montajul seringă-flacon, cu acul în sus. Retrageţi puţin acul din flacon astfel încât vârful acului să rămână în punctul cel mai de jos al flaconului.

Ţineţi vârful acului în lichid şi trageţi uşor tija pistonului până la capăt pentru a aspira soluţia în seringă.

11 -Eventualele bule de aer în exces se vor ridica la suprafaţa soluţiei. Eliminaţi orice bulă de aer lovind uşor seringa cu degetul şi împingând pistonul până la reperul de 1-ml, sau până la volumul prescris de medicul dumneavoastră.

Dacă intră în flacon prea multă soluţie împreună cu bulele de aer, împingeţi puţin pistonul înapoi, pentru a aspira soluţia din flacon înapoi în seringă Faceţi acest lucru până când a ieşit tot aerul iar în seringă se află 1 ml de soluţie reconstituită.

12 -Scoateţi acul din seringă. Lăsaţi acul în flacon.

13 -Scoateţi acul de calibru 30 din ambalajul său şi montaţi-l cu putere pe capătul (vârful) seringii.

14 -Aruncaţi flaconul şi porţiunea neutilizată de soluţie în cutia pentru reziduuri.

15 -Acum sunteţi pregătit pentru injecţie.

Dacă, din anumite motive, nu puteţi să vă injectaţi imediat Extavia, puteţi păstra în frigider soluţia reconstituită, în seringă, pentru cel mult 3 ore înaintea utilizării. Asiguraţi-vă că, în timpul in care seringa este în frigider, capacul acului este fixat în mod adecvat. Nu congelaţi soluţia şi nu lăsaţi să treacă mai mult de 3 ore fără să o injectaţi. Dacă au trecut mai mult de 3 ore, aruncaţi medicamentul şi pregătiţi o nouă injecţie. Înainte de a vă injecta soluţia, încălziţi-o uşor în mâini, pentru a evita durerea.

E) Administrarea manuală a injecţiei (pentru administrarea injecţiei cu ajutorul unui dispozitiv pentru injectare automată, citiţi instrucţiunile de utilizare care însoţesc dispozitivul pentru injectare automată)

1 -Alegeţi o zonă pentru injectare (vezi indicaţiile de la început şi diagramele de la sfârşitul acestei anexe) şi notaţi-o în fişa de înregistrare medicaţiei dumneavoastră.

2 -Utilizaţi un tampon cu alcool pentru curăţarea locului de injectare; lăsaţi pielea să se usuce la aer. Aruncaţi tamponul.Pentru dezinfecţia pielii folosiţi un dezinfectant corespunzător.

3 -Îndepărtaţi capacul acului prin tragere, şi nu prin răsucire.

4 -Strângeţi uşor pielea în jurul zonei dezinfectate de injectare (pentru a o ridica puţin).

5 -Ţinând seringa ca pe un creion sau o săgeată de aruncat la ţintă, introduceţi acul direct în piele, la un unghi de 90º, cu o mişcare rapidă şi fermă.

6 -Injectaţi medicamentul printr-o apăsare lentă, continuă, a pistonului. (Apăsaţi pistonul până la capăt până când se goleşte seringa.)

7 -Aruncaţi seringa în cutia pentru reziduuri.

F) Scurtă trecere în revistă a procesului

Scoateţi componentele necesare (1 flacon, 1 seringă preumplută, 2 tampoane cu alcool, ac adecvat pentru reconstituire, ac de calibru 30 pentru injectare.

Scoateţi capacul flaconului şi curăţaţi dopul de cauciuc cu un tampon cu alcool.

Desfaceţi acul adecvat pentru reconstituire şi fixaţi-l în seringa al cărui capac fără filet l-aţi îndepărtat mai devreme.

Transferaţi solventul din seringă în flacon împingând pistonul până la capăt.

Întoarceţi invers montajul seringă-flacon, apoi retrageţi pistonul pentru a aspira soluţia.

Scoateţi acul din seringă, lăsaţi acul în flacon şi aruncaţi-le.

Desfaceţi acul de calibru 30 şi conectaţi-l la seringă.

Îndepărtaţi capacul acului chiar înainte de injecţie -acum sunteţi pregătit pentru injectare.

NOTĂ: Injecţia trebuie administrată imediat după amestecare (dacă injecţia este amânată, puneţi soluţia în frigider şi injectaţi-o în cel mult 3 ore). A nu se congela.

PARTEA II: SCHIMBAREA LOCURILOR DE INJECTARE

Trebuie să alegeţi un loc nou pentru fiecare injecţie pentru a oferi zonei respective, timpul necesar pentru vindecare şi pentru a preveni infectarea. În prima parte a acestei anexe vă sunt oferite indicaţii privind zonele pe care le puteţi alege. Este o idee bună să ştiţi unde va fi făcută injecţia înainte de a vă pregăti seringa. Schema prezentată în diagramă vă va ajuta să schimbaţi corespunzător locurile. De exemplu, dacă vă administraţi prima injecţie în partea dreaptă a abdomenului, alegeţi partea stângă pentru cea de-a doua injecţie, apoi mutaţi-vă pe coapsa dreaptă pentru a treia şi tot aşa conform diagramei, până când au fost utilizate toate zonele adecvate posibile. Notaţi-vă unde şi când v-aţi făcut ultima oară o injecţie. O alternativă este reprezentată de notarea locului de injectare pe carnetul de înregistrare a medicaţiei ataşat.

Respectând această schemă, veţi reveni la prima zonă (de exemplu în partea dreaptă a abdomenului) după 8 injecţii (16 zile). Acesta este un Ciclu de Schimbare. În modelul nostru de schemă, fiecare zonă este din nou împărţită din nou în şase locuri de injectare (ceea ce înseamnă că în total sunt cel mult 48 de locuri de injectare), stânga, dreapta, partea superioară, mediană şi inferioară a fiecărei zone. Dacă reveniţi la o zonă după un Ciclu de Schimbare, alegeţi locul de injectare cel mai îndepărtat din cadrul zonei respective Dacă o zonă devine dureroasă, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta în legătură cu alegerea altor locuri pentru injectare.

Graficul de Schimbare

Pentru a vă ajuta în schimbarea adecvată a locurilor de injectare, vă recomandăm să ţineţi o evidenţă a datelor şi locurilor de injectare. Puteţi folosi următorul grafic de schimbare.

Treceţi pe rând prin fiecare ciclu de schimbare. Fiecare ciclu va fi de 8 injecţii (16 zile), plecând de la zona 1 până la zona 8, pe rând. Urmărind această succesiune, fiecare zonă se va putea vindeca complet înainte de a se administra o nouă injecţie în acelaşi loc.

Ciclul de Schimbare 1:

Partea stângă superioară a fiecărei zone

Ciclul de Schimbare 2:

Partea dreaptă inferioară a fiecărei zone

Ciclul de Schimbare 3:

Partea stângă mediană a fiecărei zone

Ciclul de Schimbare 4:

Partea dreaptă superioară a fiecărei zone

Ciclul de Schimbare 5:

Partea stângă inferioară a fiecărei zone

Ciclul de Schimbare 6:

Partea dreaptă mediană a fiecărei zone

 

PARTEA III: EXTAVIA Fişă de medicaţie Instrucţiuni pentru păstrarea evidenţei locurilor şi datelor injecţiilor

- Începeţi cu prima dumneavoastră injecţie (sau cu ultima dumneavoastră injecţie, dacă nu sunteţi un utilizator nou de Extavia).

- Alegeţi un loc de injectare. Dacă aţi utilizat deja Extavia, începeţi cu zona care nu a fost folosită în timpul ultimului ciclu de schimbare, adică în ultimele 16 zile).

- După efectuarea injecţiei, notaţi locul de injectare şi data în tabelul din fişa dumneavoastră de înregistrare a injecţiei (vezi modelul: Evidenţa locurilor şi a datelor de injectare).

 

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.