Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

PREZISTA 600mg
Denumire PREZISTA 600mg
Descriere PREZISTA, administrat concomitent cu 100 mg ritonavir, este indicat în asociere cu alte medicamente antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane (HIV-1) la pacienţii adulţi trataţi anterior, inclusiv cei multiexperimentaţi. În luarea deciziei de a începe tratamentul cu PREZISTA administrată concomitent cu 100 mg ritonavir, trebuie avute în vedere istoricul tratamentului dat fiecărui pacient şi modelul mutaţiilor asociate cu medicamente diferite. Utilizarea PREZISTA trebuie să fie ghidată de testarea genotipică sau fenotipică (când sunt disponibile) şi istoricul tratamentului.
Denumire comuna internationala DARUNAVIRUM
Actiune terapeutica ANTIVIRALE CU ACTIUNE DIRECTA INHIBITORI DE PROTEAZA
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 600mg
Ambalaj Cutie x 1 flac. din PEID x 60 compr. film.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC J05AE10
Firma - Tara producatoare JANSSEN-CILAG SPA - ITALIA
Autorizatie de punere pe piata JANSSEN-CILAG INTERNATIONAL NV - BELGIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre PREZISTA 600mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> anonim (vizitator) : cumpar prezista 400mg sau 600 mg. 0799022485
>> Dr. Vladoiu Mirela : incercati la farmacia Tei sau Academiei Bucuresti
>> PREZISTA 300mg Comprimate filmate, 300mg >> PREZISTA 400mg Comprimate filmate, 400mg
Prospect si alte informatii despre PREZISTA 600mg, comprimate filmate       

ANEXA I

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

PREZISTA 600 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat conţine 600 mg darunavir (sub formă de etanolat).

Excipient: fiecare comprimat conţine galben sunset FCF (E110) 2,750 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

Comprimat portocaliu de formă ovală, de 21,1 mm, gravat cu “600MG” pe o parte şi cu “TMC” pe cealaltă parte.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

PREZISTA, administrat concomitent cu o doză mică de ritonavir, este indicat în asociere cu alte medicamente antiretrovirale pentru tratamentul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane (HIV-1) în tratamentul antiretroviral (TAR) la pacienţii adulţi trataţi anterior, inclusiv cei multiexperimentaţi, şi pentru tratamentul infecţiei cu virusul HIV-1 la copii şi adolescenţi trataţi anterior cu TAR, cu vârsta de cel puţin 6 ani şi cu greutatea corporală de cel puţin 20 kg.

În luarea deciziei de a începe tratamentul cu PREZISTA administrată concomitent cu o doză mică de ritonavir, trebuie avute în vedere istoricul tratamentului dat fiecărui pacient şi modelul mutaţiilor asociate cu medicamente diferite. Utilizarea PREZISTA trebuie să fie ghidată de testarea genotipică sau fenotipică (când sunt disponibile) şi istoricul tratamentului.

4.2 Doze şi mod de administrare

Terapia trebuie iniţiată de un medic cu experienţă în abordarea terapeutică a infecţiei cu HIV.

PREZISTA trebuie administrată întotdeauna pe cale orală cu o doză mică de ritonavir, ca potenţator farmacocinetic, şi în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. De aceea, înainte de iniţierea tratamentului cu PREZISTA, trebuie consultat Rezumatul caracteristicilor produsului pentru ritonavir.

Adulţi

Pacienţi trataţi anterior cu TAR

Doza recomandată de PREZISTA este de 600 mg de două ori pe zi (b.i.d.) administrată cu 100 mg ritonavir b.i.d. şi cu alimente. Expunerea la darunavir nu este influenţată de felul alimentelor (vezi pct. 4.4, 4.5, şi 5.2).

Utilizarea numai a comprimatelor de 75 mg şi 150 mg pentru a obţine doza recomandată de PREZISTA la adulţi este considerată adecvată când există posibilitatea hipersensibilităţii la coloranţii specifici sau din cauza dificultăţilor de înghiţire a comprimatelor de 300 mg sau de 600 mg.

Pacienţi netrataţi anterior cu TAR

Comprimatele de PREZISTA 600 mg nu sunt indicate pentru pacienţi netrataţi anterior cu TAR. Pentru recomandările de dozaj la pacienţii netrataţi anterior cu TAR consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru PREZISTA 400 mg comprimate.

După iniţierea terapiei cu PREZISTA, pacienţii trebuie informaţi să nu modifice doza sau să întrerupă tratamentul fără recomandarea medicului.

Copii şi adolescenţi

Copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani şi cântărind cel puţin 20 kg) trataţi anterior cu TAR

Doza recomandată de PREZISTA cu doză mică de ritonavir pentru copii şi adolescenţi este calculată în funcţie de greutatea corporală şi nu trebuie să depăşească doza pentru adulţi (600/100 mg b.i.d.). Doza de PREZISTA/ritonavir pentru adulţi (600/100 mg b.i.d.) poate fi utilizată la copii cu greutatea de cel puţin 40 kg. Pentru copiii care cântăresc mai puţin de 40 kg, rugăm să consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului PREZISTA 75 mg comprimate şi 150 mg comprimate.

Comprimatele de PREZISTA cu ritonavir trebuie luate de două ori pe zi, împreună cu alimente. Felul alimentelor nu influenţează expunerea la darunavir.

Copii trataţi anterior cu TAR, cu vârsta sub 6 ani sau cu greutatea corporală sub 20 kg, şi copii şi adolescenţi netrataţi anterior cu TAR

Datele disponibile sunt insuficiente pentru utilizarea PREZISTA cu ritonavir în doză mică la copii cu vârsta sub 6 ani sau cu greutatea corporală sub 20 kg. În consecinţă, utilizarea PREZISTA nu este recomandată la acest grup (vezi pct. 4.4 şi 5.3).

Vârstnici

La acestă populaţie, informaţia disponibilă este limitată şi, de aceea, PREZISTA trebuie utilizată cu precauţie la acest grup de vârstă (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Insuficienţă hepatică

Darunavir este metabolizat de sistemul hepatic. Nu este necesară nici o ajustare a dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară (Clasa A în clasificarea Child-Pugh) sau moderată (Clasa B în clasificarea Child-Pugh), totuşi, PREZISTA trebuie utilizată cu precauţie la aceşti pacienţi. Nu sunt disponibile niciun fel de date de farmacocinetică la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Insuficienţa hepatică severă ar putea determina creşterea expunerii la darunavir şi o alterare a profilului de siguranţă al acestuia. Din această cauză, PREZISTA nu trebuie utilizat la bolnavii cu insuficienţă hepatică severă (Clasa C în clasificarea Child-Pugh) (vezi pct. 4.3, 4.4, şi 5.2).

Insuficienţă renală

Nu este necesară nici o ajustare la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.4. şi 5.2.).

Dacă a fost omisă o doză de PREZISTA şi/sau de ritonavir în decurs de 6 ore faţă de momentul când este administrată de obicei, pacienţii trebuie instruiţi să ia, cu alimente, doza prescrisă de PREZISTA şi de ritonavir, imediat ce este posibil. Dacă omisiunea a fost remarcată mai târziu de 6 ore faţă de momentul administrării obişnuite, doza omisă nu trebuie luată şi pacientul trebuie să se rezume la schema de tratament obişnuită.

Această recomandare are la bază timpul de înjumătăţire de 15 ore al darunavirului în prezenţa ritonavirului şi intervalul recomandat între doze, de aproximativ 12 ore.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (Clasa C în clasificarea Child-Pugh).

Administrarea concomitentă de rifampicină cu PREZISTA asociată cu ritonavir în doză mică este contraindicată (vezi pct. 4.5).

Asocierea medicamentoasă lopinavir/ritonavir nu trebuie utilizată concomitent cu PREZISTA, deoarece administrarea concomitentă determină o scădere marcată a concentraţiilor de darunavir, care la rândul lor scad semnificativ efectul terapeutic al darunavirului (vezi pct. 4.5).

Preparatele din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum) nu trebuie utilizate în timp ce luaţi PREZISTA din cauza riscului de scădere a concentraţiilor plasmatice şi de reducere a efectelor terapeutice ale darunavirului (vezi pct. 4.5).

Este contraindicată administrarea concomitentă de PREZISTA, cu o doză mică de ritonavir, împreună cu substanţe active al căror clearance depinde în foarte mare măsură de CYP3A şi la care concentraţiile plasmatice crescute sunt asociate cu evenimente grave şi/sau care pot pune viaţa în pericol. Aceste substanţe active includ, de exemplu: antiaritmice (amiodaronă, bepridil, chinidină, lidocaină administrată sistemic), alfuzosin, antihistaminice (astemizol, terfenadină), derivaţi de ergot (de exemplu: dihidroergotamină, ergonovină, ergotamină şi metilergonovină), prokineticele gastro-intestinale (cisapridă), neuroleptice (pimozidă, sertindol), sedative/hipnotice [triazolam, midazolam administrat oral (pentru precauţii referitoare la midalozamul administrat parenteral, vezi pct. 4.5)] şi inhibitori ai HMG-CoA reductazei (simvastatină şi lovastatină) (vezi pct. 4.5).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Pacienţii trebuie avertizaţi că terapia antiretrovirală actuală nu vindecă infecţia cu HIV şi nu s-a demonstrat că previne transmiterea HIV la alţi subiecţi, prin sânge sau prin contact sexual. Trebuie utilizate în continuare măsurile adecvate de prevenire a transmiterii.

PREZISTA trebuie să fie utilizată numai în asociere cu o doză mică de ritonavir, ca potenţator farmacocinetic (vezi pct. 5.2).

Creşterea dozei de ritonavir faţă de cea recomandată la pct. 4.2 nu a influenţat semnificativ concentraţiile de darunavir şi nu este recomandată.

Darunavirul se leagă predominant de α1-glicoproteina acidă. Această legare de proteine este dependentă de concentraţie şi este indicator pentru saturarea legăturii. Prin urmare, nu poate fi exclusă dislocarea medicamentelor care sunt legate în proporţie mare de α1-glicoproteina acidă (vezi pct. 4.5).

Copii şi adolescenţi

PREZISTA nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 6 ani sau cântărind mai puţin de 20 kg (vezi pct. 4.2 şi 5.3)

Vârstnici

Deoarece la pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste sunt disponibile informaţii limitate privind utilizarea PREZISTA, administrarea PREZISTA la pacienţii vârstnici trebuie efectuată cu precauţie, reflectând frecvenţa mai mare a funcţiilor hepatice reduse, precum şi a bolilor asociate ori a unei terapii concomitente (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

Reacţii cutanate severe

Pe parcursul programului de dezvoltare clinică (N=3.063), s-au raportat reacţii cutanate severe, care pot fi însoţite de febră şi/sau creşterea valorilor serice ale transaminazelor la 0,4% dintre pacienţi. Sindromul Stevens-Johnson a fost raportat rar (<0,1%) şi pe parcursul experienţei de după punerea pe piaţă s-a raportat necroliza epidermică toxică. Dacă apar simptome sau semne de reacţii cutanate severe, întrerupeţi imediat tratamentul cu PREZISTA/rtv. Acestea pot include, dar nu se limitează la erupţie cutanată tranzitorie severă sau erupţie cutanată tranzitorie însoţită de febră, stare generală de rău, fatigabilitate, dureri musculare sau articulare, pustule, leziuni la nivelul cavităţii bucale, conjunctivită, hepatită şi/sau eozinofilie.

Erupţia cutanată tranzitorie a apărut mai frecvent în tratamentul pacienţilor experimentaţi cărora li s-a administrat PREZISTA + raltegravir, comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat PREZISTA fără raltegravir sau raltegravir fără PREZISTA (vezi pct. 4.8).

Darunavirul conţine o grupare sulfonamidică. PREZISTA trebuie folosită cu precauţie la pacienţii cu alergie cunoscută la sulfonamidă.

Hepatotoxicitate

În cazul tratamentului cu PREZISTA/rtv s-a raportat hepatita medicamentoasă (de exemplu hepatită acută, hepatită citolitică). Pe parcursul programului de dezvoltare clinică (N=3063) la 0,5% dintre pacienţii cărora li s-a administrat terapia antiretrovirală combinată cu PREZISTA/rtv a fost raportată hepatită . Pacienţii cu disfuncţie hepatică pre-existentă, inclusiv cei cu hepatită cronică activă B sau C, prezintă un risc crescut pentru anomalii ale funcţiei hepatice, inclusiv evenimente adverse hepatice severe şi potenţial letale. În cazul terapiei antivirale administrată concomitent pentru hepatita B sau C, rugăm să consultaţi prospectul corespunzător acestor medicamente.

Înainte iniţierii terapiei cu PREZISTA/rtv trebuie efectuate teste de laborator corespunzătoare, iar pacienţii trebuie monitorizaţi pe parcursul tratamentului. Trebuie luată în considerare monitorizarea creşterii valorilor AST/ALT în special în timpul primelor luni de tratament cu PREZISTA/rtv, la pacienţii cu afecţiuni subiacente cum sunt hepatita cronică, ciroza, sau la pacienţii care prezintă valori crescute ale transminazelor înainte de iniţierea tratamentului.

Dacă la pacienţii care utilizează PREZISTA/rtv se dovedeşte apariţia unei disfuncţii hepatice noi sau agravarea celei existente (inclusiv o creştere semnificativă clinic a valorii serice a enzimelor hepatice şi/sau simptome cum sunt fatigabilitate, anorexie, greaţă, icter, urină închisă la culoare, sensibilitate hepatică, hepatomegalie) trebuie luată în considerare întreruperea sau oprirea imediată a tratamentului.

Pacienţi cu boli coexistente

Insuficienţă hepatică

Deoarece siguranţa şi eficacitatea PREZISTA nu au fost stabilite la pacienţii cu tulburări hepatice severe subiacente, administrarea PREZISTA este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. PREZISTA trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau medie, datorită creşterii concentratiilor plasmatice de darunavir liber (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 5.2).

Insuficienţă renală

Nu sunt necesare precauţii speciale sau ajustări ale dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală. Pentru că darunavir şi ritonavir se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, este puţin probabil că aceştia vor fi îndepărtaţi în mod semnificativ prin hemodializă sau dializă peritoneală. De aceea, nu sunt necesare precauţii speciale sau ajustări ale dozei la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

Pacienţi hemofilici

S-au înregistrat raportări despre sângerări cu frecvenţă crescută, inclusiv despre hematoame cutanate spontane şi hemartroze la pacienţii cu hemofilie de tip A şi B trataţi cu IP. La unii pacienţi s-a administrat suplimentar factor VIII. În mai mult de jumătate din numărul cazurilor raportate, tratamentul cu IP a fost continuat sau reintrodus, dacă terapia a fost întreruptă. S-a sugerat existenţa unei relaţii de tip cauză-efect, cu toate că mecanismul de acţiune nu a fost elucidat. De aceea, pacienţii hemofilici trebuie atenţionaţi despre posibilitatea apariţiei sângerărilor frecvente.

Diabet zaharat/Hiperglicemie

La pacienţii cărora li se administrează terapie antiretrovirală, inclusiv IP, au fost raportate diabet zaharat cu debut recent, hiperglicemie sau exacerbarea unui diabet zaharat pre-existent. La unii din aceşti pacienţi hiperglicemia a fost severă şi în unele cazuri asociată, de asemenea, cu cetoacidoza. Mulţi pacienţi au avut stări clinice intricate; unele dintre acestea necesitând tratament cu medicamente care au fost asociate cu apariţia diabetului zaharat sau hiperglicemiei.

Redistribuirea ţesutului adipos şi tulburări metabolice

La pacienţii infectaţi cu HIV, tratamentul antiretroviral combinat a fost asociat cu redistribuirea ţesutului adipos în organism (lipodistrofie). În prezent, nu se cunosc consecinţele pe termen lung ale acestor evenimente. Cunoştinţele despre mecanismul de producere sunt incomplete. S-a emis ipoteza unei legături între lipomatoza viscerală şi IP, precum şi între lipoatrofie şi INRT. Un risc crescut de lipodistrofie a fost asociat cu factori individuali, cum ar fi vârsta înaintată, şi cu factori care ţin de medicamente, ca durata mai lungă a tratamentului antiretroviral şi tulburările metabolice asociate. Examenul clinic trebuie să cuprindă evaluarea semnelor clinice de redistribuire a ţesutului adipos. Se va avea în vedere determinarea valorii lipidelor serice şi glicemiei în condiţii de repaus alimentar. Tulburările lipidice trebuie tratate după cum este adecvat din punct de vedere clinic (vezi pct. 4.8).

Osteonecroză

Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de corticosteroizi, consumul de alcool, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s-au raportat cazuri de osteonecroză mai ales la pacienţii cu boală HIV în stadiu avansat şi/sau expunere îndelungată la terapie antiretrovirală combinată (TARC). Pacienţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii, rigiditate articulară sau dificultate la mişcare.

Sindromul de reactivare imună

La pacienţii infectaţi cu HIV şi cu deficit imun sever la instituirea terapiei antiretrovirale combinate (TARC), poate apărea o reacţie inflamatorie la germeni asimptomatici sau oportunişti reziduali şi poate determina stări clinice grave sau agravarea simptomelor. În mod caracteristic, astfel de reacţii au fost observate în cursul primelor săptămâni sau luni de la iniţierea TARC. Exemple relevante sunt retinita cu citomegalovirus, infecţiile micobacteriene generalizate şi/sau localizate şi pneumonia cauzată de Pneumocystis jiroveci (cunoscut anterior ca Pneumocystis carinii). Orice simptome inflamatorii trebuie evaluate şi tratamentul instituit, când este necesar. În plus, în studiile clinice cu PREZISTA administrată concomitent cu o doză mică de ritonavir a fost observată reactivarea herpes simplex şi herpes zoster.

Interacţiuni cu alte medicamente

Mai multe din studiile de interacţiune au fost realizate la doze de darunavir mai mici decât cele recomandate. Efectele asupra medicamentelor administrate concomitent pot fi, în felul acesta, subestimate şi poate fi indicată monitorizarea clinică a siguranţei. Pentru informaţii complete despre interacţiunile cu alte medicamente vezi pct. 4.5.

Comprimatele PREZISTA conţin galben sunset FCF (E110) care poate determina reacţii alergice.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Darunavir şi ritonavir sunt amândoi inhibitori ai izoenzimei CYP3A. Administrarea concomitentă de darunavir şi ritonavir, precum şi de medicamente metabolizate în principal de CYP3A poate determina expunere sistemică crescută la astfel de medicamente, care pot mări sau prelungi efectul lor terapeutic şi reacţiile adverse.

PREZISTA administrată concomitent cu o doză mică de ritonavir nu trebuie să fie asociată cu medicamente al căror clearance depinde în foarte mare măsură de CYP3A şi pentru care expunerea sistemică crescută este asociată cu evenimente grave şi/sau cu potenţial de a pune viaţa în pericol (indice terapeutic îngust). Între aceste medicamente sunt incluse amiodaronă, bepridil, chinidină, lidocaină administrată sistemic, astemizol, alfuzosin, terfenadină, midazolam administrat oral, triazolam, cisapridă, pimozidă, sertindol, simvastatină, lovastatină şi alcaloizii din secara cornută (de exemplu: ergotamină, dihidroergotamină, ergonovină şi metilergonovină) (vezi pct. 4.3).

Efectul de potenţare farmacocinetică globală al ritonavirului a fost o creştere de aproximativ 14 ori a expunerii sistemice la darunavir când o doză unică de 600 mg darunavir a fost administrată oral în asociere cu ritonavir 100 mg b.i.d. De aceea, PREZISTA trebuie utilizată numai în asociere cu o doză mică de ritonavir ca potenţator farmacocinetic (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Un studiu clinic efectuat cu o combinaţie de medicamente care sunt metabolizate de citocromii CYP2C9, CYP2C19 şi CYP2D6 a demonstrat o stimulare a activităţii citocromilor CYP2C9 şi CYP2C19 şi o inhibare a activităţii CYP2D6 în prezenţa PREZISTA/rtv, ce pot fi atribuite prezenţei unei doze mici de ritonavir. Administrarea concomitentă de darunavir şi ritonavir şi de medicamente care sunt metabolizate în principal de CYP2D6 (de exemplu flecainida, propafenona, metoprololul) poate determina concentraţii plasmatice crescute ale acestor medicamente, ce le pot creşte sau prelungi efectul terapeutic şi reacţiile adverse. Administrarea concomitentă de darunavir şi ritonavir şi de medicamente metabolizate în principal de CYP2C9 (de exemplu warfarina) şi de CYP2C19 (de exemplu metadona) poate avea ca rezultat o expunere sistemică scăzută la aceste medicamente, ce poate reduce sau scurta efectul lor terapeutic.

Deşi efectul asupra CYP2C8 a fost studiat numai in vitro, administrarea concomitentă de darunavir şi ritonavir şi de medicamente metabolizate în principal de CYP2C8 (de exemplu paclitaxel, rosiglitazonă, rapaglinida) poate avea ca rezultat o expunere sistemică scăzută la astfel de medicamente, ce poate reduce sau scurta efectul lor terapeutic.

Medicamente care afectează expunerea la darunavir/ritonavir

Darunavir şi ritonavir sunt metabolizate de CYP3A4. Ar fi de aşteptat ca medicamentele care au efect inductor asupra CYP3A4 să mărească clearance-ul darunavirului şi ritonavirului, având ca rezultat concentraţii plasmatice mai mici de darunavir şi ritonavir (de exemplu: rifampicină, sunătoare, lopinavir). Administrarea concomitentă de darunavir şi ritonavir, precum şi de alte medicamente care inhibă CYP3A4 poate să scadă clearance-ul darunavirului şi ritonavirului şi poate determina concentraţii plasmatice crescute de darunavir şi ritonavir (de exemplu: indinavir, azoli administraţi sistemic, cum sunt ketoconazol şi clotrimazol). Aceste interacţiuni sunt descrise în tabelul de interacţiuni medicamentoase de mai jos.

Tabel de interacţiuni

În tabelul de mai jos sunt enumerate interacţiuni între darunavir/ritonavir şi medicamente antiretrovirale şi non-antiretrovirale ( nedeterminate prin „ND”, de două ori pe zi prin “b.i.d.”, o dată zilnic prin “q.d.” şi o dată pe zi la două zile prin “q.o.d.”). Sensul săgeţii pentru fiecare parametru farmacodinamic este fundamentat pe intervalul de încredere de 90% al mediei geometrice fiind în interiorul (↔), sub (↓) sau deasupra (↑) intervalului de valori de 80–125%.

Câteva studii de interacţiune (indicate prin # în tabelul de mai jos) au fost efectuate cu doze de darunavir mai mici decât cele recomandate sau cu un regim de dozaj diferit (vezi pct. 4.2. Doze şi mod de administrare). Prin aceasta, efectele asupra medicamentelor administrate concomitent pot fi subestimate şi se poate indica monitorizarea clinică a siguranţei în administrare.

Copii şi adolescenţi

Studiile de interacţiune au fost realizate numai la adulţi

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

La femeile gravide nu s-au efectuat studii adecvate, controlate, cu darunavir. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

PREZISTA, administrată concomitent cu o doză mică de ritonavir, trebuie folosită în timpul sarcinii numai dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial.

Alăptarea

Nu se ştie dacă darunavir este excretat în laptele uman. Studiile la şobolani au demonstrat că darunavir este excretat în lapte şi că la concentraţii mari (1000 mg/kg şi zi) a rezultat o acţiune toxică. Datorită atât potenţialului de transmitere a HIV, cât şi potenţialului de reacţii adverse la copiii alăptaţi, mamele trebuie instruite să nu alăpteze în nici un caz, dacă li se administrează tratament cu PREZISTA.

Fertilitatea

La om, nu sunt disponibile date despre efectul darunavirului asupra fertilităţii. Nu s-a constatat nici un efect asupra capacităţii de împerechere sau asupra fertilităţii la şobolanii trataţi cu darunavir (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

PREZISTA în asociere cu ritonavir nu are nicio influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Totuşi, la unii pacienţi s-au raportat ameţeli în cursul tratamentului cu regimuri care conţin PREZISTA, administrată concomitent cu o doză mică de ritonavir, şi acest lucru trebuie avut în vedere când luăm în considerare capacitatea unui pacient de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).

4.8 Reacţii adverse

Profilul general de siguranţă al PREZISTA se bazează pe toate datele disponibile din studiile clinice şi pe cele obţinute după punerea pe piaţă şi este în concordanţă cu datele de mai jos.

a. Rezumatul profilului de siguranţă

Pe parcursul programului de dezvoltare clinică (N=1968 subiecţi trataţi anterior care au început terapia cu PREZISTA/rtv 600/100 mg b.i.d), 49,5% dintre subiecţi au prezentat cel puţin o reacţie adversă. Durata medie totală a tratamentului a fost de 48,58 de săptămâni. Pentru pacienţii netrataţi anterior, vezi informaţiile de sub tabel. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în studiile clinice şi ca rapoarte spontane, sunt diareea, sindromul de reconstrucţie imunitară, greaţa, febra şi erupţia cutanată tranzitorie. Cele mai frecvente reacţii adverse grave sunt diareea, hepatita, sindromul de reconstrucţie imunitară, febra şi erupţia cutanată tranzitorie.

b. Tabelul cu rezumatul reacţiilor adverse

Reacţiile adverse sunt enumerate pe clase de sisteme, aparate şi organe (CSAO) şi pe categorii de frecvenţă. În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Categoriile de frecvenţă sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100) rare (≥1/10,000 şi <1/1000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Profilul de siguranţă al PREZISTA/rtv 800/100 mg q.d. în tratamentul subiecţilor netrataţi anterior este similar celui observat cu PREZISTA/rtv 600/100 mg b.i.d la subiecţii trataţi anterior, cu excepţia stării de greaţă, care a fost observată mai frecvent la subiecţii netrataţi anterior. Aceasta a fost indusă de o stare de greaţă de intensitate uşoară.

c. Descrierea reacţiilor adverse selecţionate

Erupţie cutanată tranzitorie

În cadrul studiilor clinice, erupţia cutanată tranzitorie a fost de cele mai multe ori uşoară până la moderată, adesea apărând în decursul primelor patru săptămâni de tratament şi dispărând o dată cu continuarea administrării dozei. În cazul unei reacţii cutanate severe, vezi atenţionarea de la pct. 4.4.

Lipodistrofie

Terapia antiretrovirală combinată a fost asociată cu redistribuirea grăsimii corporale (lipodistrofie) la pacienţii infectaţi cu HIV, incluzând pierderea grăsimii periferice şi faciale subcutanate, creşterea depozitelor de grăsime intra-abdominală şi viscerală, hipertrofierea sânilor şi acumularea de grăsime în zona dorsocervicală (ceafă de bizon) (vezi pct. 4.4).

Anomalii metabolice

De asemenea, terapia antiretrovirală combinată a fost asociată cu tulburări metabolice, cum sunt hipertrigliceridemia, hipercolesterolemia, rezistenţa la insulină, hiperglicemia şi hiperlactacidemia (vezi pct. 4.4).

Anomalii musculo-scheletice

În cursul utilizării inhibitorilor de protează, în special în asociere cu INRT, au fost raportate valori crescute ale CPK, mialgii, miozite şi, rareori, rabdomioliză.

Au fost raportate cazuri de osteonecroză, mai ales la pacienţii cu factori generali de risc dovediţi, boală HIV în stadiu avansat sau expunere îndelungată la terapie antiretrovirală combinată (TARC). Frecvenţa acestora este necunoscută (vezi pct. 4.4).

Sindromul de reconstrucţie imunitară

La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imunologic sever la momentul iniţierii terapiei antiretrovirale combinate, poate apărea o reacţie inflamatorie la infecţii asimptomatice sau la infecţii oportuniste reziduale (vezi pct. 4.4).

Sângerarea la pacienţii hemofilici

S-au înregistrat raportări privind creşterea numărului de sângerări spontane la pacienţii hemofilici cărora li se administrează tratament antiretroviral cu inhibitori de protează (vezi pct. 4.4).

d. Copii şi adolescenţi

Evaluarea siguranţei la copii şi adolescenţi are la bază datele de siguranţă din studiul DELPHI, studiu clinic de Fază II, în care 80 de copii şi adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani şi cântărind cel puţin 20 kg, infectaţi cu virusul HIV-1 şi trataţi anterior cu TAR, au fost trataţi cu PREZISTA cu doză mică de ritonavir, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale (vezi pct. 5.1).

În general, profilul de siguranţă la aceşti 80 de copii şi adolescenţi a fost similar cu cel observat la populaţia adultă.

e. Altegrupe speciale de pacienţi

Pacienţi infectaţi concomitent cu virusul hepatitei B şi/sau hepatitei C

Printre cei 1968 de pacienţi care au fost trataţi anterior, cărora li se administrează PREZISTA, administrată concomitent cu ritonavir 600/100 mg b.i.d., 236 de pacienţi au fost infectaţi concomitent cu hepatită B sau C. Este posibil ca mai ales pacienţii infectaţi concomitent să fi prezentat creşteri ale valorilor transaminazelor la momentul iniţial şi în urma tratamentului, comparativ cu cei fără hepatită cronică virală (vezi pct. 4.4).

4.9 Supradozaj

La om, experienţa unui supradozaj acut al PREZISTA, administrată concomitent cu o doză mică de ritonavir, este limitată. La voluntari sănătoşi s-au administrat doze unice de până la 3200 mg darunavir sub formă de soluţie orală şi de până la 1600 mg darunavir sub formă de comprimat în asociere cu ritonavir, fără efecte simptomatice defavorabile.

Nu există un antidot specific pentru supradozajul PREZISTA. Tratamentul supradozajului PREZISTA constă din măsuri generale de susţinere, inclusiv monitorizarea semnelor vitale şi observarea stării clinice a pacientului. Dacă este indicat, eliminarea substanţei active neabsorbite este realizabilă prin vărsături sau prin spălătură gastrică. De asemenea, administrarea de cărbune activat poate fi utilizată pentru a ajuta la îndepărtarea substanţei active neabsorbite. Deoarece darunavir este legat într-o proporţie mare de proteinele plasmatice, dializa este puţin probabil să fie benefică în îndepărtarea semnificativă a substanţei active.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antivirale de uz sistemic, codul ATC: J05AE10.

Mecanism de acţiune

Darunavir este un inhibitor al dimerizării şi al activităţii catalitice a proteazei HIV-1 (KD de 4,5 x 10-12M). Inhibă selectiv scindarea poliproteinelor HIV codate Gag-Pol în celulele infectate de virus, prevenind astfel formarea de particule virale mature infectante.

Activitatea antivirală in vitro

Darunavir demonstrează o activitate contra tulpinilor de laborator şi izolatelor clinice de HIV-1 şi tulpinilor de laborator HIV-2 în liniile celulare de celule T infectate acut, celule mononucleare umane din sângele periferic şi monocite/macrofage umane cu valori mediane ale CE50 variind de la 1,2 la 8,5 nM (0,7 la 5,0 ng/ml). Darunavir demonstrează activitate antiretrovirală in vitro contra unui număr mare de izolate primare de HIV-1 grup M (A,B,C, D, E, F, G) şi de grup O cu valori CE50 variind de la < 0,1 la 4,3 nM. Aceste valori CE50 sunt mult sub intervalul concentraţiilor toxice celulare 50% de 87 μM la > 100 μM.

Rezistenţa

Selecţia in vitro a virusului rezistent la darunavir din tipul HIV-1 sălbatic a fost îndelungată (> 3 ani). Virusurile selectate au fost incapabile să crească în prezenţa concentraţiilor de darunavir de peste 400 nM. Virusurile selectate în aceste condiţii şi demonstrând sensibilitate scăzută la darunavir (interval:23–50 de ori) au cuprins 2 până la 4 substituţii de aminoacizi în gena proteazei. Identificarea determinanţilor sensibilităţii scăzute la darunavir la aceste virusuri este în curs de investigare.

Studiul TITAN şi analiza coroborată a studiilor POWER 1, 2 şi 3 (vezi paragraful rezultate clinice la pacienţii trataţi anterior cu TAR) şi a studiilor DUET 1şi 2 (TMC125-C206 şi TMC125-C216) au demonstrat că răspunsul virologic la PREZISTA administrată concomitent cu doză mică de ritonavir era scăzut când 3 sau mai multe MAR la darunavir (V11I, V32I, L33F, I47V, I50V, I54L sau M, T74P, L76V, I84V şi L89V) erau prezente iniţial sau când acestea au apărut în cursul tratamentului (vezi mai jos). Prezenţa acestor mutaţii individuale a fost asociată cu o medie de 13 până la 15 MAR la IP din lista mutaţiilor pe 2007 IAS-SUA în analiza combinată a studiilor POWER 1, 2 şi 3 şi a studiilor DUET 1 şi 2.

Creşterea iniţială a factorului de multiplicare (FM) al CE50 de darunavir a fost asociată cu răspuns virologic în scădere. S-au identificat limite inferioare, de 10 şi maxime de 40, ca praguri de sensibilitate clinică. Izolatele virale cu nivel iniţial FM≤ 10 sunt sensibile; izolate virale cu FM > de 10 până la 40 au sensibilitate scăzută; izolatele virale cu FM> 40 sunt rezistente (vezi Rezultate clinice).

Dintre izolatele virale de la pacienţii care prezintă eşec virologic de rebound din grupul tratat cu PREZISTA/rtv 600/100 mg b.i.d., în cadrul studiilor POWER şi DUET, 85% dintre cei cu sensibilitate iniţială la darunavir au dezvoltat o scădere a sensibilităţii la darunavir în timpul tratamentului. În acelaşi grup de pacienţi, 71% din virusurile care au fost iniţial sensibile la tipranavir au rămas sensibile după tratament.

În studiul TITAN la pacienţii care au fost deja trataţi cu TAR (vezi Rezultate clinice subpunctul pacienţi trataţi anterior cu TAR) dezvoltarea de mutaţii primare (adică majore) IP a fost descoperită la 7 (14%) pacienţi din grupul PREZISTA/ritonavir cu eşec virologic la finalul studiului, care au avut genotipuri pereche iniţial/final. Din izolatele virale de la pacienţii care au suferit eşec virologic (≥ 50 copii/ml) numai 3 (7%) din cele sensibile iniţial la darunavir au dezvoltat sensibilitate scăzută la darunavir în cursul tratamentului. În acelaşi grup de pacienţi, 98 până 100% dintre cei care erau sensibili iniţial la amprenavir, atazanavir, indinavir, lopinavir, saquinavir sau tipranavir au rămas sensibili după tratament.

În studiul ARTEMIS la pacienţi care nu au fost anterior trataţi cu TAR (vezi Rezultate clinice subpunctul Pacienţi care nu au fost trataţi anterior cu TAR) mutaţii asociate rezistenţei (MAR) au fost identificate la 3 pacienţi în grupul PREZISTA/ritonavir cu eşec virusologic la final care au avut genotipuri pereche iniţial/final. Totuşi, aceste MAR la IP nu au fost mutaţii IP primare (adică majore) şi toate eşecurile virusologice au rămas sensibile la toţi IP.

Rezistenţă încrucişată

FM al darunavir a fost mai mic de 10 ori pentru 90% din 3309 izolate clinice rezistente la amprenavir, atazanavir, indinavir, lopinavir, nelfinavir, ritonavir, saquinavir şi/sau tipranavir, demonstrând că virusurile rezistente la cei mai mulţi IP rămân sensibile la darunavir. În eşecurile virologice din studiul ARTEMIS nu s-a observat nicio rezistenţă încrucişată cu alţi IP.

Rezultate clinice

Adulţi

Eficacitatea PREZISTA administrată concomitent cu 100 mg ritonavir la pacienţii netrataţi anterior cu TAR

Datele privind eficacitatea PREZISTA/ritonavir 800/100 mg q.d. au la bază evaluările datelor la 96 de săptămâni din studiul randomizat, controlat, deschis, de fază III ARTEMIS în tratamentul antiretroviral al pacienţilor infectaţi cu HIV-1 netrataţi anterior, care compară PREZISTA/ritonavir 800/100 mg q.d. cu lopinavir/ritonavir 800/200 mg pe zi (administrat de două ori pe zi sau o dată pe zi). Amândouă braţele au utilizat un regim fix de fond, care consta din tenofovir disoproxil fumarat 300 mg q.d. şi emtricitabină 200 mg q.d.

Pacienţii infectaţi cu HIV-1 eligibili pentru acest studiu au avut ARN HIV-1 plasmatic > 5000 copii/ml. Randomizarea a fost stratificată prin screeningul încărcării virale plasmatice şi screeningul numărului de celule CD4+.

Nivelul iniţial mediu al ARN HIV-1 plasmatic a fost 4,86 log10 copii/ml şi mediana nivelului iniţial al numărului de celule CD4+ a fost de 228 x 106 celule (limite 4-750 x 106 celule/l).

Non-inferioritatea în răspunsul virologic la tratamentul cu PREZISTA/ritonavir, definit ca procentul pacienţilor cu valoarea plasmatică a ARN HIV-1 <50 copii/ml, a fost demonstrată (la o limită aleasă de non-inferioritate de 12%) atât pentru populaţiile cuprinse în braţul „În Intenţie- de-Tratament (ITT), cât şi braţul „În Protocol” (OP) la analiza la 48 de săptămâni. Aceste rezultate au fost confirmate în analizele datelor la 96 săptămâni de tratament în studiul clinic ARTEMIS.

Eficacitatea PREZISTA administrată concomitent cu 100 mg ritonavir la pacienţii trataţi anterior cu TAR

Evidenţa eficacităţii PREZISTA administrată concomitent cu ritonavir (600/100 mg b.i.d.) la pacienţii cu tratamente multiple are la bază analiza la 96 de săptămâni a studiului clinic de Fază III TITAN la pacienţii cu tratamente repetate, dar netrataţi anterior cu lopinavir, şi analiza la 96 de săptămâni a datelor din studiile clinice de Fază IIb POWER 1, 2 şi 3 la pacienţii cu valori mari ale rezistenţei la IP.

TITAN este un studiu clinic de Fază III randomizat, deschis şi controlat, care compară PREZISTA administrată concomitent cu ritonavir (600/100 mg b.i.d.) faţă de lopinavir/ritonavir (400/100 mg b.i.d.), la pacienţi adulţi experimentaţi, infectaţi cu HIV, dar netrataţi anterior cu lopinavir. În amândouă braţele de tratament s-a utilizat un Regim Optimizat de Fond (ROF), compus din cel puţin 2 antiretrovirale (INRT cu sau fără INNRT). Valoarea plasmatică medie a ARN HIV-1 a fost de 4,33 log10 cópii/ml şi valoarea mediană a numărului celulelor CD4 faţă de valoarea iniţială a fost de 235 x 106 celule/l (interval 3-831 x 106 celule/l) în braţul PREZISTA/ritonavir.

Tabelul de mai jos prezintă datele din analiza la 48 de săptămâni a studiului TITAN.

 

 

TITAN

Rezultate

PREZISTA/rtv

600/100 mg b.i.d.

+ ROF

N=298

lopinavir/rtv

400/100 mg b.i.d.

+ ROF

N=297

Diferenţa între terapii (IÎ 95% din diferenţă)

ARN HIV-1 < 400 copii/mla

228 (76,5%)

199 (67,0%)

9,5%

(2,3; 16,7)b

ARN HIV-1 < 50 copii/mla

211 (70,8%)

179 (60,3%)

10,5%

(2,9; 18,1)b

Modificări medii în log10 ale ARN HIV-1 faţă de momentul iniţial (log10 copii/ml)c

-1,95

-1,72

-0,23d

(-0,44; -0,02)b

Modificare faţă de momentul iniţial în numărul celulelor CD4+ (x 106/l)c

88

81

 

a Consideraţii după algoritmul TLOVR

b Pe baza unei aproximări a diferenţei în răspunsul %

c NC=F

d Diferenţa în sens

 

La 48 de săptămâni, non-inferioritatea în răspunsul virologic la tratamentul cu PREZISTA/ritonavir, definită ca procentul pacienţilor cu valoarea plasmatică a ARN HIV-1 < 400 şi < 50 copii/ml, a fost demonstrată (la limita aleasă de non-inferioritate de 12%) atât pentru populaţiile cuprinse în braţul ITT, cât şi în braţul OP. Aceste rezultate au fost confirmate cu datele la 96 săptămâni de tratament în studiul TITAN, 60,4% din pacienţii din braţul PREZISTA/rtv având ARN HIV-1 <50 copii/ml la săptămâna 96, în comparaţie cu 55,2% în braţul lopinavir/rtv [diferenţa: 5,2%, IÎ 95% (-2,8 – 13,1)].POWER 1 şi POWER 2 sunt studii clinice randomizate, controlate, care constau dintr-o parte iniţială, de stabilire a dozei şi o a doua parte, de lungă durată, în care toţi pacienţii randomizaţi pentru PREZISTA, administrată concomitent cu 100 mg ritonavir, au primit doza recomandată de 600/100 mg b.i.d.

Pacienţii infectaţi cu HIV-1 care au fost eligibili pentru aceste studii clinice au prezentat eşec terapeutic la mai mult de 1 regim de tratament care conţinea IP.

PREZISTA, administrată concomitent cu 100 mg ritonavir, plus un regim optimizat de fond (ROF), a fost comparată cu un grup de control care a primit un regim IP selectat de investigator plus un ROF. ROF a constat din cel puţin 2 INRT, cu sau fără enfuvirtidă (ENF).

POWER 3: au fost obţinute date suplimentare despre eficacitatea PREZISTA, administrată concomitent cu ritonavir 600/100 mg b.i.d., cu ROF la pacienţi trecuţi prin tratamente similare, participanţi la studiile clinice non-randomizate TMC114-C215. Criteriile de admitere au fost aceleaşi şi caracteristicile de la momentul iniţial au fost comparabile cu acelea ale POWER 1 şi POWER 2

Tabelul de mai jos prezintă datele de eficacitate la analiza la 48 de săptămâni ale dozei recomandate de PREZISTA 600 mg, administrată concomitent cu 100 mg ritonavir b.i.d., din studiile clinice extrapolate POWER 1 şi POWER 2, ca şi din studiul clinic POWER 3.

Analiza datelor din cursul celor 96 de săptămâni de tratament în cele trei studii clinice POWER a demonstrat o eficacitate antiretrovirală susţinută şi beneficiu imunologic. Tratamentul cu PREZISTA administrat concomitent cu ritonavir (600/100 mg b.i.d.) a avut ca rezultat 56,5% (POWER 1 şi 2) şi 52,2% (POWER 3) de pacienţi care au răspuns la tratament, cu o scădere de cel puţin 1 log10 în ARN HIV de la valoarea iniţială, 38,9% (POWER 1 şi 2) şi 42,1% (POWER 3) de pacienţi cu o valoare ARN HIV < 50 cópii/ml şi 49,6% (POWER 1 şi 2), respectiv 50,0% (POWER 3) de pacienţi cu o valoare a ARN HIV mai mică de 400 cópii/ml. A fost observată scăderea medie a valorii ARN HIV comparativ cu valoarea iniţială, de 1,58 (POWER 1 şi 2) şi 1,43 (POWER 3) log10 cópii/ml şi o creştere medie a numărului de celule CD4+ de 133 x 106 celule/l (POWER 1 şi 2) şi 103 x 106 celule/l (POWER 3).

Din cei 206 pacienţi care au răspuns printr-o supresie virală completă (< 50 cópii/ml) la săptămâna 48, 177 de pacienţi (86% din cei care au răspuns la săptămâna 48) au continuat să prezinte răspuns la tratament la săptămâna 96.

Genotipul sau fenotipul iniţial şi rezultatul virologic

S-a demonstrat că genotipul iniţial şi FM al darunavir (schimbare în sensibilitate faţă de referinţă) sunt factori predictivi faţă de răspunsul virologic.

Proporţia (%) de pacienţi cu răspunsul(ARN HIV-1 < 50 copii/ml la 24 de săptămâni) la PREZISTA, administrată concomitent cu ritonavir (600/100 mg b.i.d.), după genotipul de la momentul iniţial a şi FM iniţial al darunavir şi după administrarea de enfuvirtidă (ENF): după analiza prelucrată a studiilor POWER şiDUET.

Copii cu vârsta peste 6 ani şi adolescenţi

DELPHI este un studiu clinic de Fază II, deschis ce evaluerază farmacocinetica, siguranţa, tolerabilitatea şi eficacitatea PREZISTA cu doză mică de ritonavir la 80 de copii şi adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani şi cântărind cel puţin 20 kg, infectaţi cu HIV-1 şi trataţi anterior cu TAR. Aceşti pacienţi au fost trataţi cu PREZISTA/ritonavir în asociere cu alte medicamente antiretrovirale (vezi pct. 4.2 pentru recomandările de dozaj în funcţie de greutatea corporală). Răspunsul virologic a fost definit ca o scădere a încărcării plasmatice cu ARN HIV-1 de cel puţin 1,0 log10 faţă de valoarea iniţială.

În acest studiu, pacienţilor expuşi riscului de a întrerupe tratamentul din cauza intoleranţei la soluţia orală de ritonavir (de exemplu aversiune faţă de gustul soluţiei) li s-a permis să treacă la formularea farmaceutică, capsule. Din cei 44 de pacienţi care luau soluţia orală de ritonavir, 27 au trecut la formularea capsule 100 mg şi au depăşit doza de ritonavir calculată în funcţie de greutate, fără modificări observabile de siguranţă.

Conform algoritmului eşecului non virologic cenzurat, din analiza TLOVR, 24 de pacienţi (30,0%) au suferit eşec virologic, din care 17 (21,3%) au fost recăderi şi 7 (8,8%) pacienţi nu au răspuns.

Agenţia Europeană a Medicamentului a suspendat obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu PREZISTA la unul sau mai multe subgrupuri de copii şi adolescenţi în infecţia cu virusul imunodeficienţei umane, conform deciziei privind planurile de investigaţie pediatrică (PIP) referitoare la indicaţia aprobată. (vezi pct. 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Proprietăţile farmacocinetice ale darunavirului, administrat concomitent cu ritonavir, au fost evaluate la voluntari adulţi sănătoşi şi la pacienţi infectaţi cu HIV-1. Expunerea la darunavir a fost mai mare la pacienţii infectaţi cu HIV-1 decât la subiecţii sănătoşi. Expunerea crescută la darunavir la pacienţii infectaţi cu HIV-1 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi poate fi explicată prin concentraţiile mai mari de glicoproteină alfa-1-acidă (GAA) la pacienţii infectaţi cu HIV-1, având ca rezultat o legare în proporţie mai mare a darunavirului de GAA plasmatice şi, de aceea, concentraţii plasmatice mai mari.

Darunavir este metabolizat în principal de CYP3A. Ritonavirul inhibă CYP3A, prin aceasta crescând considerabil concentraţiile plasmatice de darunavir.

Absorbţie

Darunavir a fost rapid absorbit după administrarea orală. Concentraţia plasmatică maximă de darunavir în prezenţa unei doze mici de ritonavir este atinsă, în general, în decurs de 2,5–4 ore. Biodisponibilitatea orală absolută a unei doze unice de 600 mg darunavir în monoterapie a fost de aproximativ 37% şi a crescut la aproximativ 82% în prezenţa a 100 mg b.i.d. de ritonavir. Efectul de potenţare farmacocinetică generală de către ritonavir a fost o creştere de aproximativ 14 ori în expunerea sistemică la darunavir, când o doză unică de 600 mg darunavir a fost administrată pe cale orală în asociere cu ritonavir 100 mg b.i.d. (vezi pct. 4.4). Când este administrat fără alimente, biodisponibilitatea relativă a darunavirului în prezenţa unei doze mici de ritonavir este cu 30% mai mică în comparaţie cu administrarea împreună cu alimentele. De aceea, comprimatele de PREZISTA trebuie administrate cu ritonavir şi cu alimente. Tipul de alimente nu afectează expunerea la darunavir.

Distribuţie

Darunavir este legat de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 95%. Darunavir se leagă în special de glicoproteina alfa-1-acidă plasmatică.

După administrarea intravenoasă, volumul de distribuţie al darunavirului în monoterapie a fost de 88,1 ± 59,0 l (media ± DS) şi a crescut la 131 ± 49,9 l (media ± DS) în prezenţa a 100 mg ritonavir de două ori pe zi.

Metabolizare

Experimentele in vitro cu microzomi hepatici umani (MHU) au indicat că darunavir suferă în principal o metabolizare oxidativă. Darunavir este metabolizat extensiv de sistemul hepatic CYP şi aproape în exclusivitate de izoenzima CYP3A4. Un studiu clinic cu 14C-darunavir la voluntari sănătoşi a demonstrat că majoritatea radioactivităţii din plasmă după o doză unică de 400/100 mg darunavir cu ritonavir a fost determinată de substanţa activă iniţială. Cel puţin 3 metaboliţi oxidativi ai darunavirului au fost identificaţi la oameni; toţi au demonstrat activitate care a fost cel puţin de 10 ori mai redusă decât activitatea darunavirului contra tipului sălbatic de HIV.

Eliminare

După o doză de 400/100 mg de 14C-darunavir cu ritonavir, aproximativ 79,5% şi 13,9% din doza administrată de 14C-darunavir poate fi regăsită în fecale, respectiv urină. Darunavir nemodificat a reprezentat aproximativ 41,2% şi 7,7% din doza administrată în fecale, respectiv urină. Timpul de înjumătăţire terminal prin eliminare al darunavirului a fost de aproximativ 15 ore când a fost asociat cu ritonavir.

Clearance-ul intravenos al darunavirului în monoterapie (150 mg) şi în prezenţa unei doze mici de ritonavir a fost de 32,8 l/oră, respectiv de 5,9 l/oră.

Populaţii speciale

Copii şi adolescenţiFarmacocinetica darunavirului în asociere cu ritonavir la 74 de copii şi adolescenţi, trataţi anterior, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani şi cântărind cel puţin 20 kg, a demonstrat că dozele de PREZISTA/ritonavir, calculate în funcţie de greutate, au avut ca rezultat o expunere la darunavir comparabilă cu aceea a adulţilor trataţi cu PREZISTA/ritonavir 600/100 mg b.i.d. (vezi pct. 4.2)

Vârstnici

Analiza farmacocineticii populaţionale la pacienţii infectaţi cu HIV a arătat că farmacocinetica darunavirului nu este diferită în mod considerabil în intervalul de vârstă (18 la 75 de ani) evaluat la pacienţii infectaţi cu HIV (n=12, vârsta ≥ 65) (vezi pct. 4.4). Totuşi, la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani sunt disponibile numai date limitate.

Sex

Analiza farmacocinetică populaţională a arătat o expunere puţin mai mare la darunavir (16,8%) la femeile infectate cu HIV, comparativ cu bărbaţii. Această diferenţă nu este clinic relevantă.

Insuficienţă renală

Rezultatele unei studiu de echilibru al maselor, efectuat cu 14C-darunavir potenţat cu ritonavir, au arătat că aproximativ 7,7% din doza administrată de darunavir este excretată nemodificate în urină. Cu toate că darunavir nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă renală, analiza farmacocinetică populaţională a indicat faptul că farmacocinetica darunavirului nu a fost semnificativ influenţată la pacienţii infectaţi cu HIV cu insuficienţă renală moderată (Clcreatinină între 30–60 ml/min, n=20) (vezi punctele 4.2 şi 4.4).

Insuficienţă hepatică

Darunavir este metabolizat în principal şi eliminat de către ficat. Într-un studiu cu doze multiple cu PREZISTA/ritonavir (600/100 mg) de două ori pe zi, s-a demonstrat că la subiecţii cu insuficienţă hepatică uşoară (clasificarea Child-Pugh, clasa A, n=8) şi moderată (clasificarea Child-Pugh, clasa B, n=8) concentraţiile plasmatice totale au fost comparabile cu cele ale subiecţilor sănătoşi. Totuşi, concentraţiile de darunavir liber au fost mai mari cu aproximativ 55% (Clasa A în clasificarea Child-Pugh) respectiv 100% (Clasa B în clasificarea Child-Pugh). Semnificaţia clinică a acestei creşteri este necunoscută. Ca urmare, PREZISTA trebuie, să fie utilizată cu prudenţă la aceşti pacienţi. Efectul insuficienţei hepatice severe asupra farmacocineticii darunavirului nu a fost studiat până acum (vezi pct. 4.2, 4.3, şi 4.4).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studii toxicologice la animale au fost efectuate la expuneri până la niveluri de expunere clinică cu darunavir în monoterapie, la şoareci, şobolani şi câini şi în asociere cu ritonavir la şobolani şi câini. În studii toxicologice cu doze repetate efectuate la şoareci, şobolani şi câini, s-au constatat numai efecte limitate ale tratamentului cu darunavir. La rozătoare, organele ţintă identificate au fost sistemul hematopoietic, sistemul coagulării sanguine, ficatul şi tiroida. A fost observată o scădere variabilă, dar limitată, în parametrii hematiilor, împreună cu prelungiri ale timpului parţial de tromboplastină activată. Au fost observate modificări la nivelul ficatului (hipertrofia hepatocitelor, vacuolizare, creşterea enzimelor hepatice) şi tiroidei (hipertrofie foliculară). La şobolan, asocierea darunavir cu ritonavir a determinat creşterea mică a efectului asupra parametrilor hematiilor, ficatului şi tiroidei şi incidenţa crescută a fibrozei insulare în pancreas (numai la şobolanii masculi), în comparaţie cu monoterapia cu darunavir. La câine, nu s-au identificat nici un fel de parametri majori de toxicitate sau organe ţintă până la expuneri echivalente cu expunerea clinică la doza recomandată.

Într-un studiu efectuat la şobolani, numărul de corpuri luteale şi implantări a scăzut în prezenţa toxicităţii materne. Pe de altă parte, nu s-au observat efecte asupra capacităţii de împerechere sau fertilităţii în cazul tratamentului cu darunavir în doze de până la 1000 mg/kg şi zi şi la valori ale expunerii sub (ASC-0,5 ori) cele de la om la doza clinică recomandată. Până la aceleaşi valori ale dozei, nu s-a constatat nici o acţiune teratogenă a darunavirului administrat în monoterapie la şobolani şi iepuri, nici la şoareci când au fost trataţi în asociere cu ritonavir. Valorile expunerii au fost mai mici decât acelea realizate cu doza clinică recomandată la oameni. Într-o evaluare pre- şi postnatală a dezvoltării la şobolani, darunavir administrat sau nu cu ritonavir, a determinat reducerea tranzitorie a creşterii ponderale a descendenţilor înainte de înţărcare şi o uşoară amânare a deschiderii ochilor şi urechilor. Darunavir în asociere cu ritonavir a determinat reducerea numărului de pui care exteriorizează răspunsul prin tresărire în ziua a 15-a de alăptare şi reducerea ratei de supravieţuire a puilor în cursul alăptării. Aceste efecte pot fi secundare expunerii puilor la substanţa activă prin intermediul laptelui matern şi/sau efectelor toxice materne. Nici una din funcţiile post ablactare nu a fost afectată cu darunavir în monoterapie sau în asociere cu ritonavir. La şobolanii tineri expuşi direct la darunavir până în zilele 23–26 ale vieţii lor, s-a observat mortalitate crescută şi, la unele animale, convulsii. Între zilele 5 şi 11 de viaţă, expunerile la darunavir în plasmă, în ficat şi în creier au fost considerabil mai mari decât acelea observate la şobolanii adulţi, după doze comparabile în mg/kg. După ziua a 23-a de viaţă expunerea a fost comparabilă cu cea a şobolanilor adulţi. Expunerea crescută a fost cel puţin în parte atribuită imaturităţii enzimelor implicate în metabolizarea darunavirului la animalele tinere. Nu s-a înregistrat mortalitate cauzată de tratament la şobolanii tineri la doza de 1000 mg/kg darunavir (doză unică) la vârsta de 26 de zile sau la 500 mg/kg (doze repetate) între zilele 23 şi 50 de viaţă; expunerile şi profilul de toxicitate au fost comparabile cu acelea observate la şobolanii adulţi.

Din cauza incertitudinilor privind rata de dezvoltare a barierei hematoencefalice umane şi a enzimelor hepatice, PREZISTA cu doză redusă de ritonavir nu trebuie utilizată la copii cu vârsta sub 3 ani.

Potenţialul carcinogen al darunavirului a fost evaluat prin administrarea la şoareci şi şobolani, prin gavaj oral, timp de până la 104 săptămâni. La şoareci au fost administrate doze zilnice de 150, 450 şi 1000 mg/kg şi la şobolani au fost administrate doze de 50, 150 şi 500 mg/kg. Au fost observate creşteri ale incidenţei adenoamelor şi carcinoamelor hepatocelulare, legate de doză, la masculi şi femele din ambele specii. La şobolani masculi au fost observate adenoame ale celulelor foliculare tiroidiene. Administrarea de darunavir nu a cauzat o creştere semnificativă statistic a incidenţei oricărui tip de tumori benigne sau maligne la şoareci şi şobolani. Tumorile hepatocelulare şi tiroidiene observate la rozătoare sunt considerate a avea o relevanţă limitată la om. Administrarea repetată de darunavir la şobolani a determinat inducţia enzimelor microzomiale hepatice şi eliminarea crescută a hormonului tiroidian, ceea ce predispune şobolanii, dar nu şi oamenii, la neoplasme tiroidiene. La cele mai mari doze testate, expunerea sistemică (pe baza ASC) la darunavir a variat între 0,4 şi 0,7 ori (la şoarece) şi între 0,7 şi 1,0 ori (la şobolan) în comparaţie cu cea observată la om la dozele terapeutice recomandate.

După 2 ani de administrare a darunavir la expuneri de acelaşi nivel sau sub cea umană, au fost observate modificări renale la şoareci (nefroză) şi şobolani (nefropatie cronică progresivă).

Darunavir nu s-a dovedit mutagen sau genotoxic într-o baterie de teste in vitro şi in vivo, incluzând evaluarea mutaţiilor bacteriene inverse (testul Ames), aberaţiile cromozomiale ale limfocitelor umane şi testul micronucleilor in vivo la şoarece.

6. PARTICULARITĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleul comprimatului

Celuloză microcristalină

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Crospovidonă

Stearat de magneziu

Filmul comprimatului

Poli(vinil alcool) – parţial hidrolizat

Macrogol 3350

Dioxid de titan (E171)

Talc

Galben sunset FCF (E110)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane cu capacitatea de 160 ml din plastic alb, opac, din polietilenă de înaltă densitate (PEID), care conţin 60 comprimate, prevăzute cu sistem de închidere securizat pentru copii din polipropilenă (PP).

Un flacon

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen-Cilag International NV

Turnhoutseweg 30

B-2340 Beerse

Belgia

8. NUMĂRUL (ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/380/002

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 12 februarie 2007

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 12 februarie 2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate despre acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu/ .

ANEXA II

A.

B.

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Janssen-Cilag SpA

Via C. Janssen

IT-04010 Borgo San Michele

Latina

Italia

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

Nu este cazul.

Sistemul de farmacovigilenţă

DAPP trebuie să asigure că sistemul de farmacovigilenţă, în forma prezentată în versiunea 5.1 (datată 1 Martie 2010) inclusă în modulul 1.8.1 al de autorizare de punere pe piaţă, este implementat şi funcţional înaintea şi în timpul existenţei medicamentului pe piaţă.

Planul de management al riscului

DAPP se angajază să efectueze studiile şi activităţile de farmacovigilenţă suplimentare detaliate în Planul de farmacovigilenţă, conform celor stabilite în versiunea 8 (datată 9 Februarie 2009) a Planului de management al riscului (PMR) prezentată în modulul 1.8.2 al de autorizare de punere pe piaţă şi orice actualizări ulterioare ale PMR aprobate de CHMP.

În ceea ce priveşte ghidurile CHMP privind Sistemele de management ale riscului pentru medicamentele de uz uman, orice versiune actualizată a PMR trebuie depusă în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

ANEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI AMBALAJUL PRIMAR

CUTIE /ETICHETA DE FLACON

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

PREZISTA 600 mg comprimate filmate

darunavir

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat filmat conţine 600 mg darunavir (sub formă de etanolat).

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine şi galben sunset FCF (E110)

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

60 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Uz oral

A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen-Cilag International NV

Turnhoutseweg 30

B-2340 Beerse

Belgia

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/380/002

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE (este aplicabil numai pentru ambalajul exterior)

prezista 600 mg

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

PREZISTA 600 mg – comprimate filmate

darunavir

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

În acest prospect găsiţi:

1. CE ESTE PREZISTA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Ce este PREZISTA?

PREZISTA este un medicament antiretroviral utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane (HIV). Aparţine unui grup de medicamente numite inhibitori de protează. PREZISTA acţionează prin reducerea cantităţii de HIV în corpul dumneavoastră. Acest lucru va ameliora acţiunea sistemului imunitar şi va reduce riscul de apariţie a bolilor legate de infecţia cu HIV.

Pentru ce se utilizează?

PREZISTA este utilizată pentru tratamentul adulţilor şi copiilor cu vârsta de cel puţin 6 ani, care cântăresc cel puţin 20 kg, sunt infectaţi cu HIV şi care au utilizat deja alte medicamente antiretrovirale.

PREZISTA trebuie luată în asociere cu o doză mică de ritonavir şi alte medicamente anti-HIV.

Medicul va discuta cu dumneavoastră ce asociere de medicamente este cea mai bună pentru dumneavoastră.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI PREZISTA

PREZISTA trebuie luată în asociere cu o doză mică de ritonavir şi alte medicamente antiretrovirale. De aceea este important să citiţi prospectul care este furnizat împreună cu aceste medicamente. Dacă aveţi orice întrebări despre medicamentele dumneavoastră, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.

Nu luaţi PREZISTA

Nu asociaţi PREZISTA cu oricare dintre următoarele medicamente

Dacă luaţi oricare dintre aceste medicamente, întrebaţi medicul despre schimbarea cu alt medicament.

 

Medicament

Pentru ce se utilizează

Astemizol sau terfenadină

Tratamentul simptomelor alergiei

Triazolam şi midazolam oral (luat prin înghiţire)

Să vă ajute să dormiţi şi/sau să îndepărteze anxietatea

Cisapridă

Tratamentul unor boli de stomac

Pimozidă sau sertindol

Tratamentul bolilor psihice

Alcaloizi din ergot cum sunt ergotamina, dihidroergotamina, ergonovina şi metilergonovina

Tratamentul migrenelor şi durerilor de cap

Amiodaronă, bepridil, chinidină şi lidocaina pe cale sistemică

Tratamentul unor boli de inimă, de exemplu bătăi anormale ale inimii

Lovastatină şi simvastatină

Scăderea valorilor colesterolului

Rifampicină

Tratamentul anumitor infecţii, de exemplu tuberculoza

Asocierea lopinavir/ritonavir

Un medicament anti-HIV ce aparţine aceleiaşi clase ca şi PREZISTA

Produse ce conţin sunătoare (Hypericum perforatum)

 

Alfuzosin

Tratamentul hipertrofiei de prostată

 

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi PREZISTA

PREZISTA nu vindecă infecţia cu HIV. PREZISTA nu va reduce riscul de a transmite altora HIV prin contact sexual sau contaminare cu sânge. De aceea, trebuie să continuaţi să folosiţi precauţiile adecvate.

Persoanele care iau PREZISTA încă pot dezvolta infecţii sau alte boli asociate cu infecţia cu HIV. Trebuie să păstraţi un contact regulat cu medicul

Persoanele care iau PREZISTA pot dezvolta o erupţie trecătoare pe piele. Rar o erupţie poate deveni severă sau poate să vă pună viaţa în pericol. Vă rugăm să îl contactaţi pe medicul dumneavoastră oricând vă apare o erupţie pe piele.

Erupţia trecătoare pe piele (în general uşoară sau moderată) poate apărea mai frecvent la pacienţii care iau PREZISTA şi raltegravir, decât la pacienţii care iau fiecare medicament separat.

PREZISTA nu se utilizează la copii cu vârsta sub 6 ani sau care cântăresc mai puţin de 20 kg, pentru că nu a fost studiată la acest grup.

PREZISTA a fost utilizată numai la un număr limitat de pacienţii cu vârsta de 65 de ani şi peste. Dacă aparţineţi acestui grup de vârstă, rugăm să discutaţi cu medicul dacă puteţi utiliza PREZISTA.

Informaţi medicul despre situaţia dumneavoastră ÎNAINTE şi ÎN TIMPUL tratamentului

Asiguraţi-vă că verificaţi următoarele şapte puncte şi informaţi medicul dacă oricare dintre acestea se aplică în cazul dumneavoastră.

Utilizarea altor medicamente

PREZISTA poate interacţiona cu alte medicamente. Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Există unele medicamente pe care nu trebuie să le asociaţi cu PREZISTA. Acestea sunt menţionate mai jos, sub titlul “Nu asociaţi PREZISTA cu oricare dintre următoarele medicamente:”

În cele mai multe cazuri, PREZISTA poate fi asociată cu medicamente anti-HIV care aparţin altor clase [de exemplu, INRT (inhibitorii nucleozidici ai revers transcriptazei), INNRT (inhibitorii non-nucleozidici ai revers transcriptazei), antagonişti CCR5 şi IF (inhibitorii fuziunii)]. PREZISTA, cu ritonavir, nu a fost testată în asociere cu toţi IP (inhibitori de protează) şi nu trebuie să fie utilizată cu unii IP. De aceea, informaţi întotdeauna medicul dacă luaţi alte medicamente anti-HIV şi urmaţi cu atenţie instrucţiunile medicului despre care medicamente pot fi luate împreună.

Efectele PREZISTA pot fi reduse dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente. Informaţi medicul dacă luaţi:

Efectele altor medicamente pot fi influenţate dacă luaţi PREZISTA. Informaţi medicul dacă luaţi:

Dozajul altor medicamente s-ar putea modifica, pentru că efectul terapeutic, al lor sau al PREZISTA, sau reacţiile lor adverse pot fi influenţate când sunt administrate în asociere. Informaţi medicul dacă luaţi:

Utilizarea PREZISTA cu alimente şi băuturi

Vezi pct. 3 “Cum să luaţi PREZISTA”

Sarcina şi alăptarea

Informaţi imediat medicul dacă sunteţi gravidă sau dacă alăptaţi. Mamele gravide sau care alăptează nu trebuie să ia PREZISTA, cu excepţia unei indicaţii specifice a medicului. Se recomandă ca femeile infectate cu HIV să nu alăpteze copilul, atât din cauza posibilităţii ca sugarul să fie infectat cu HIV prin laptele de mamă, cât şi din cauza efectelor necunoscute al medicamentului asupra sugarului.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu folosiţi utilaje şi nu conduceţi vehicule dacă simţiţi ameţit după ce aţi luat PREZISTA.

Informaţii importante privind unele componente ale PREZISTA

Comprimatele de PREZISTA conţin galben sunset FCF (E110) care poate determina reacţii alergice.

3. CUM SĂ LUAŢI PREZISTA

Luaţi întotdeauna PREZISTA aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Chiar dacă simţiţi mai bine, nu întrerupeţi administrarea PREZISTA fără să discutaţi cu medicul.

După ce a început tratamentul, doza nu trebuie modificată sau terapia nu trebuie întreruptă fără recomandarea medicului.

Doze pentru adulţi

Doza uzuală de PREZISTA este de 600 miligrame de două ori pe zi.

Instrucţiuni pentru adulţi

Doze pentru copii cu vârsta de cel puţin 6 ani, cântărind cel puţin 40 kilograme

Medicul va determina doza corectă pe baza greutăţii copilului. Pentru copiii ce cântăresc cel puţin 40 kg, doza adecvată este de 600 miligrame PREZISTA, împreună cu 100 miligrame ritonavir, de două ori pe zi, care este, de asemenea, doza recomandată pentru adulţi. Această doză nu trebuie depăşită. Comprimate cu concentraţii mai mici sunt disponibile pentru a construi regimul de dozaj potrivit pentru copiii ce cântăresc mai puţin de 40 kilograme.

Instrucţiuni pentru copii cu vârsta de cel puţin 6 ani, cântărind cel puţin 40 kilograme

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din PREZISTA

Contactaţi imediat medicul sau farmacistul.

Dacă uitaţi să luaţi PREZISTA

Dacă remarcaţi eroarea în decurs de 6 ore, trebuie să luaţi imediat doza omisă. Luaţi întotdeauna medicamentul cu ritonavir şi alimente. Dacă remarcaţi greşeala după 6 ore, atunci săriţi administrarea şi luaţi doza următoare ca de obicei. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Nu întrerupeţi utilizarea PREZISTA fără să discutaţi mai întâi cu medicul

Tratamentul anti-HIV poate creşte senzaţia dumneavoastră de stare de bine. Chiar dacă simţiţi mai bine, nu încetaţi să luaţi PREZISTA. Discutaţi mai întâi cu medicul.

Dacă aveţi întrebări despre utilizarea acestui medicament, întrebaţi medicul.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, PREZISTA poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Când se tratează infecţia cu HIV, nu este întotdeauna uşoară identificarea reacţiilor adverse care sunt cauzate de PREZISTA, care sunt cauzate de alte medicamente pe care le luaţi sau care sunt cauzate de însăşi infecţia cu HIV.

Frecvenţa reacţiilor adverse posibile enumerate mai jos este definită utilizând următoarea convenţie:

Adresaţi-vă medicului dacă apare oricare din următoarele reacţii adverse.

Reacţii adverse foarte frecvente

- diaree

Reacţii adverse frecvente

Reacţii adverse mai puţin frecvente

Unele reacţii adverse sunt tipice pentru medicamentele anti-HIV din aceeaşi familie cu PREZISTA. Acestea sunt:

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ PREZISTA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi PREZISTA după data de expirare înscrisă pe flacon după literele EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

PREZISTA nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine PREZISTA

Cum arată PREZISTA şi conţinutul ambalajului

Comprimate filmate, de formă ovală, de culoare portocaliu, inscripţionate cu “TMC” pe o parte şi cu “600MG” pe cealaltă parte.

60 comprimate în flacon din plastic.

PREZISTA este, de asemenea, disponibilă sub formă de comprimate filmate de 75 mg, 150 mg şi 300 mg.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Janssen-Cilag International NV, Turnhoutseweg 30, 2340 Beerse, Belgia

Producătorul

Jansse-Cilag SpA, Via C. Janssen, 04010 Borgo San Michele, Latina, Italia

Pentru orice informaţii despre acest medicament, rugăm contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien

TIBOTEC, een divisie van, une division de, eine Division der JANSSEN-CILAG NV/SA

Roderveldlaan 1

B-2600 Berchem

Tél/Tel: +32 3 280 54 11

Luxembourg/Luxemburg

TIBOTEC, une division de, eine Division der JANSSEN-CILAG NV/SA

Roderveldlaan 1

B-2600 Berchem

Belgique/Belgien

Tél/Tel: +32 3 280 54 11

България

Представителство на TIBOTEC, дивизия на Johnson & Johnson, d.o.o.

ж.к. Младост 4

Бизнес Парк София, сграда 4

София 1715

Тел.: +359 2 489 94 00

Magyarország

TIBOTEC, a JANSSEN-CILAG Kft. divíziója

H-2045 Törökbálint, Tó Park

Tel: +36 23 513 800

Česká republika

TIBOTEC, divize JANSSEN-CILAG s.r.o.

Karla Engliše 3201/06

CZ-150 00 Praha 5 - Smíchov

Tel: +420 227 012 222

Malta

AM MANGION LTD.

Mangion Building, Triq Ġdida fi Triq

Valetta

MT-Luqa LQA 6000

Tel: +356 2397 6000

Danmark

TIBOTEC, en division af JANSSEN-CILAG A/S

Hammerbakken 19

DK-3460 Birkerød

Tlf: +45 45 94 82 82

Nederland

TIBOTEC, een divisie van JANSSEN-CILAG B.V.

Postbus 90240

NL-5000 LT Tilburg

Tel: +31 13 583 73 73

Deutschland

JANSSEN-CILAG GmbH

Johnson & Johnson Platz 1

D-41470 Neuss

Tel: +49 2137 955-955

Norge

TIBOTEC, en divisjon av JANSSEN-CILAG AS

Drammensveien 288

N-0283 Oslo

Tlf: +47 24 12 65 00

Eesti

TIBOTEC, JANSSEN-CILAG Polska Sp. z o.o.

Eesti filiaal

Lỡỡtsa 2

EE-11415 Tallinn

Tel: +372 617 7410

Österreich

TIBOTEC, eine Division von JANSSEN-CILAG Pharma GmbH

Pfarrgasse 75

A-1232 Wien

Tel: +43 1 610 300

Ελλάδα

TIBOTEC, τμήμα της JANSSEN-CILAG Φαρμακευτική Α.Ε.Β.Ε.

Λεωφόρος Ειρήνης 56

GR-151 21 Πεύκη, Αθήνα

Tηλ: +30 210 80 90 000

Polska

TIBOTEC, oddział JANSSEN-CILAG Polska

Sp. z o.o.

Ul. Iłżecka 24

PL-02-135 Warszawa

Tel: +48 22 237 60 00

España

JANSSEN-CILAG, S.A. división TIBOTEC

Paseo de las Doce Estrellas, 5-7

Campo de las Naciones

E-28042 Madrid

Tel: +34 91 722 81 00

Portugal

TIBOTEC, uma divisão da JANSSEN-CILAG FARMACÊUTICA, LDA.

Estrada Consiglieri Pedroso, 69 A

Queluz de Baixo

PT-2734-503 Barcarena

Tel: +351 21 43 68 835

France

TIBOTEC, une division de JANSSEN-CILAG

1, rue Camille Desmoulins, TSA 91003

F-92787 Issy Les Moulineaux, Cedex 9

Tél: 0 800 25 50 75 / +33 1 55 00 44 44

România

TIBOTEC, subsidiară a Janssen-Cilag, Johnson & Johnson d.o.o.

Strada Tipografilor nr. 11-15, Clădirea S-Park,

corp A2, etaj 5

013714 Bucureşti

Tel: +40 21 2 071 800

Ireland

TIBOTEC, a division of JANSSEN-CILAG Ltd.

50-100 Holmers Farm Way

High Wycombe

Buckinghamshire HP12 4EG - UK

Tel: +44 1494 567 444

Slovenija

TIBOTEC za Janssen-Cilag, del Johnson&Johnson d.o.o.

Šmartinska cesta 53

SI-1000 Ljubljana

Tel: +386 1 401 18 30

Ísland

TIBOTEC, deild hjá JANSSEN-CILAG

c/o Vistor hf.

Hörgatún 2

IS-210 Garðabær

Sími: +354 535 7000

Slovenská republika

TIBOTEC, divízia Johnson & Johnson s.r.o.

Plynárenská 7/B

SK-824 78 Bratislava

Tel: +421 233 552 600

Italia

TIBOTEC, una divisione di JANSSEN-CILAG SpA

Via M.Buonarroti, 23

I-20093 Cologno Monzese MI

Tel: +39 02 2510 1

Suomi/Finland

TIBOTEC

JANSSEN-CILAG OY

Vaisalantie/Vaisalavägen 2

FI-02130 Espoo/Esbo

Puh/Tel: +358 207 531 300

Κύπρος

Βαρνάβας Χατζηπαναγής Λτδ,

7 Ανδροκλέους

CY-1060 Λευκωσία

Τηλ: +357 22 755 214

Sverige

TIBOTEC, en division inom JANSSEN-CILAG AB

Box 7073

S-192 07 Sollentuna

Tel: +46 8 626 50 00

Latvija

TIBOTEC, JANSSEN-CILAG Polska Sp. z o.o. filiāle Latvijā

Matrožu iela 15

LV-1048, Rīga

Tel: +371 678 93561

United Kingdom

TIBOTEC, a division of JANSSEN-CILAG Ltd.

50-100 Holmers Farm Way

High Wycombe

Buckinghamshire HP12 4EG - UK

Tel: +44 1494 567 444

Lietuva

UAB „Johnson & Johnson”

Geležinio Vilko g. 18A

LT-08104 Vilnius

Tel: +370 5 278 68 88

 

Acest prospect a fost aprobat în {LL/AAAA}.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu/

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.