Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

EFIENT 10 mg
Denumire EFIENT 10 mg
Descriere Efient, în asociere cu acidul acetilsalicilic (AAS), este indicat pentru prevenirea evenimentelor aterotrombotice la pacienţi cu sindrom coronarian acut (adică, angină instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST [UA/NSTEMI] sau infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST [STEMI]) ce suferă o intervenţie coronariană percutanată (PTCA) primară sau amânată.
Denumire comuna internationala PRASUGREL
Actiune terapeutica ANTITROMBOTICE ANTIAGREGANTE PLACHETARE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 10 mg
Ambalaj Cutie x blist. Al x (90 x 1) compr. film
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC B01AC22
Firma - Tara producatoare LILLY S.A. - SPANIA
Autorizatie de punere pe piata ELI LILLY NEDERLAND BV - OLANDA

Ai un comentariu sau o intrebare despre EFIENT 10 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> roseti (vizitator) : de unde pot optine medicamentul.efient 10mg.d al cunpara
>> roseti (vizitator) : de unde pot optine medicamentul.efient 10mg.d al cunpara. sant din bucuresti
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> adalbert (vizitator) : daca efient se poate prescrie pe reteta compensata
>> Stoica Aurica (vizitator) : Acest medicament se elibereaza si compensat, sau daca este la liber care este pretul acestuia .
>> Dr. Vladoiu Mirela : sunati la farmacia tei sau academiei bucuresti
>> Dr. Vladoiu Mirela : nu! se da reducere cu un card special.
>> Dr. Vladoiu Mirela : nu se da compensate nu se da la liber, aveti nevoie de retetea se reduce cu un card din farmacii.
>> Dr. Vladoiu Mirela : nu, redus cu un cadr din farmacii. 150 ron
>> Dr. Vladoiu Mirela : nu, se da redus cu un card anume 150 ron
>> EFIENT 10 mg Comprimate filmate, 10 mg >> EFIENT 5 mg Comprimate filmate, 5 mg
Prospect si alte informatii despre EFIENT 10 mg, comprimate filmate       

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Efient 5 mg comprimate filmate.

2.       COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine prasugrel 5 mg (sub formă de clorhidrat). Excipient: Fiecare comprimat conţine 2,7 mg lactoză.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat (comprimat).

Comprimate hexagonale, de culoare galbenă, imprimate cu „5 MG” pe o faţă şi cu „4760” pe cealaltă faţă.

4. DATE CLINICE

4.1      Indicaţii terapeutice

Efient, în asociere cu acidul acetilsalicilic (AAS), este indicat pentru prevenirea evenimentelor aterotrombotice la pacienţi cu sindrom coronarian acut (adică, angină instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST [UA/NSTEMI] sau infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST [STEMI]) ce suferă o intervenţie coronariană percutanată (PTCA) primară sau amânată.

Pentru mai multe informaţii consultaţi pct. 5.1.

4.2      Doze şi mod de administrare

Dozaj

Adulţi

Tratamentul cu Efient trebuie iniţiat cu o doză unică de încărcare de 60 mg şi apoi continuat cu 10 mg

o dată pe zi. Pacienţii care iau Efient trebuie să ia zilnic şi AAS (75 mg până la 325 mg).

La pacienţii cu sindrom coronarian acut (SCA) care suferă o intervenţie PTCA, întreruperea prematură a administrării oricărui medicament antiplachetar, inclusiv Efient, poate determina un risc crescut de tromboză, infarct miocardic sau deces datorită bolii de fond a pacientlui. Se recomandă ca tratamentul să fie continuat timp de până la 12 luni, cu excepţia cazurilor în care întreruperea administrării Efient este indicată din punct de vedere clinic (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Pacienţi cu vârsta >75 ani

Utilizarea Efient la pacienţi cu vârsta ≥75 ani nu este, în general, recomandată. Dacă, după o evaluare individuală atentă a raportului risc/beneficiu realizată de către medicul curant (vezi pct. 4.4), este considerat necesar tratamentul pacienţilor din grupa de vârstă ≥75 ani, după administrarea dozei de încărcare de 60 mg trebuie prescrisă o doză mai mică de întreţinere, de 5 mg. Pacienţii cu vârsta ≥75 ani au sensibilitate mai mare de sângerare şi o expunere mai mare la metabolitul activ al prasugrel (vezi pct. 4.4, 4.8, 5.1 şi 5.2). Recomandarea dozei de 5 mg se bazează doar pe analize ale datelor farmacodinamice/farmacocinetice şi, în prezent, nu există date clinice referitoare la siguranţa acestei doze la grupa de pacienţi cu vârsta ≥75 ani.

2

Pacienţi cu greutatea <60 kg

Efient trebuie administrat sub forma unei doze unice de încărcare şi apoi continuat cu o doză zilnică

unică de 5 mg. Doza de întreţinere de 10 mg nu este recomandată. Acest fapt se datorează unei creşteri

a expunerii la metabolitul activ al prasugrel şi creşterii riscului de sângerare la pacienţii cu greutate

<60 kg atunci când se administrează o doză zilnică unică de 10 mg faţă de pacienţii cu greutate

≥60 kg. Eficacitatea şi siguranţa dozei de 5 mg nu a fost evaluată în mod prospectiv (vezi pct. 4.4, 4.8

şi 5.2).

Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală, inclusiv la cei cu boală renală în stadiu terminal (vezi pct. 5.2). La pacienţii cu insuficienţă renală există experienţă terapeutică limitată (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă hepatică

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (clasa A şi B Child Pugh) (vezi pct. 5.2). La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată există experienţă terapeutică limitată (vezi pct. 4.4).

Copii şi adolescenţi

Utilizarea Efient nu este recomandată la copii cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei datelor privind

siguranţa şi eficacitatea.

Mod de administrare

Pentru administrare orală. Efient poate fi administrat cu sau fără alimente. Administrarea dozei de încărcare de 60 mg în stare de repaus alimentar poate determina cel mai rapid efect (vezi pct. 5.2). A nu se sfărâma sau rupe comprimatul.

4.3      Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Sângerare patologică activă.

Istoric de accident vascular cerebral sau de atac ischemic tranzitor (AIT). Insuficienţă hepatică severă (clasa C Child Pugh).

4.4     Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Riscul de sângerare

În studiul clinic de fază 3, criteriile de bază de excludere au inclus risc crescut de sângerare; anemie; trombocitopenie; antecedente de procese patologice intracraniene. Pacienţii cu sindroame coronariene acute supuşi intervenţiei PTCA şi trataţi cu Efient şi AAS au avut un risc crescut de sângerări majore şi minore definite conform sistemului de clasificare TIMI. Ca urmare, utilizarea Efient la pacienţi cu risc crescut de sângerare va fi luată în considerare doar atunci când se consideră că beneficiile în sensul prevenirii evenimentelor ischemice depăşesc riscul de sângerări grave. Acest aspect se aplică în special pacienţilor:

     cu vârsta ≥75 ani (vezi mai jos).

     cu tendinţă la sângerare (de exemplu, datorită unui traumatism recent, intervenţie chirurgicală recentă, sângerare gastro-intestinală recentă sau recurentă sau ulcer peptic activ).

     cu greutate corporală <60 kg (vezi pct. 4.2 şi 4.8). La aceşti pacienţi doza de întreţinere de 10 mg nu este recomandată. Trebuie utilizată o doză de întreţinere de 5 mg.

     cu administrare concomitentă de medicamente care pot creşte riscul de sângerare, incluzând anticoagulante orale, clopidogrel, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) şi fibrinolitice.

În cazul pacienţilor cu sângerare activă la care este necesară stoparea efectelor farmacologice ale Efient, poate fi indicată transfuzia plachetară.

Utilizarea Efient la pacienţi cu vârsta ≥75 ani nu este, în general, recomandată şi trebuie făcută doar după o evaluare individuală atentă a raportului risc/beneficiu realizată de către medicul curant care va

3

stabili dacă beneficiile în sensul prevenirii evenimentelor ischemice depăşesc riscul de sângerări grave. În studiul clinic de fază 3, aceşti pacienţi au avut un risc mai mare de sângerare, inclusiv sângerări fatale, faţă de pacienţii cu vârsta <75 ani. Dacă este prescris, va trebui utilizată doza de întreţinere de 5 mg; doza de întreţinere de 10 mg nu este recomandată (vezi pct. 4.2 şi 4.8).

Experienţa terapeutică cu prasugrel la pacienţii cu insuficienţă renală (incluzând boala renală în stadiu terminal - BRST) şi cu insuficienţă hepatică moderată este limitată. Aceşti pacienţi pot avea un risc crescut de sângerare. Ca urmare, utilizarea prasugrel la aceşti pacienţi va fi făcută cu prudenţă.

Experienţa terapeutică cu prasugrel la pacienţii asiatici este limitată. Ca urmare, utilizarea prasugrel la aceşti pacienţi va fi făcută cu prudenţă.

Pacienţilor trebuie să li se comunice că este posibil ca oprirea unei sângerări să dureze mai mult decât de obicei atunci când iau prasugrel (în asociere cu AAS) şi că trebuie să raporteze medicului orice sângerare neobişnuită (ca loc sau durată).

Intervenţii chirurgicale

Pacienţii trebuie sfătuiţi ca înaintea oricărei intervenţii chirurgicale programate şi înaintea administrării unui nou medicament să informeze medicii şi stomatologii asupra faptului că iau prasugrel. Dacă pacientul urmează să aibă o intervenţie chirurgicală programată şi efectul antiplachetar este nedorit, tratamentul cu Efient trebuie întrerupt cu cel puţin 7 zile înaintea intervenţiei chirurgicale. La pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de by-pass coronarian cu grefon (CABG) poate apare o creştere a frecvenţei (de 3 ori) şi severităţii sângerărilor pe parcursul primelor 7 zile de la întreruperea administrării prasugrel (vezi pct. 4.8). Beneficiile şi riscurile prasugrel trebuie atent evaluate la pacienţii la care nu a fost definită anatomia coronariană şi la care o intervenţie CABG de urgenţă este posibilă.

Purpura trombotică trombocitopenică (PTT)

PTT a fost raportată la utilizarea altor tienopiridine. PTT este o afecţiune gravă şi necesită tratament

prompt. În studiile clinice pre-autorizare, Efient nu a fost asociat cu PTT.

Lactoză

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficienţă de lactază Lapp sau

malabsorbţie de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze Efient.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Warfarina: Administrarea concomitentă a Efient cu derivaţi cumarinici alţii decât warfarina nu a fost studiată. Datorită posibilităţii unui risc crescut de sângerare, warfarina (sau alţi derivaţi cumarinici) şi prasugrel trebuie asociate cu prudenţă (vezi pct. 4.4).

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Administrarea concomitentă cu AINS administrate cronic nu a fost studiată. Datorită posibilităţii unui risc crescut de sângerare, AINS cu administrare cronică (inclusiv inhibitorii COX-2) şi Efient trebuie asociate cu prudenţă (vezi pct. 4.4).

Efient poate fi administrat concomitent cu medicamente metabolizate de enzimele citocromului P450 (inclusiv statine) sau cu medicamente care sunt inductori sau inhibitori ai enzimelor citocromului P450. De asemenea, Efient poate fi administrat concomitent cu AAS, heparină, digoxină şi medicamente care determină un pH gastric crescut, inclusiv inhibitorii de pompă protonică şi blocantele receptorilor H2. Deşi nu a fost evaluat în studii specifice de interacţiune, Efient a fost administrat în studiul clinic de fază 3 în asociere cu heparină cu masă moleculară mică, bivalirudin şi inhibitori ai GP IIb/IIIa (nu există informaţii disponibile referitoare la tipul de inhibitor GP IIb/IIIa utilizat) fără a se evidenţia interacţiuni nedorite semnificative clinic.

4

Efectele altor medicamente asupra Efient:

Acid acetilsalicilic: Efient trebuie administrat în asociere cu acidul acetilsalicilic (AAS). Deşi este posibilă o interacţiune farmacodinamică cu AAS care să determine un risc crescut de sângerare, demonstrarea eficacităţii şi siguranţei prasugrel s-a făcut la pacienţi trataţi concomitent cu AAS.

Heparină: Administrarea unei doze unice în bolus de heparină nefracţionată (100 U/kg) nu a alterat semnificativ inibarea agregării plachetare mediate de prasugrel. Corespunzător, prasugrel nu a alterat semnificativ efectul heparinei asupra parametrilor coagulării. Ca urmare, ambele medicamente pot fi administrate concomitent. Un risc crescut de sângerare este posibil atunci când Efient este administrat în asociere cu heparina.

Statine: Atorvastatina (80 mg zilnic) nu a alterat farmacocinetica prasugrel şi acţiunea sa de inhibare a agregării plachetare. Ca urmare, nu se anticipează ca statinele, care sunt substraturi ale CYP3A, să aibă un efect asupra farmacocineticii prasugrel sau asupra acţiunii sale de inhibare a agregării plachetare.

Medicamente care cresc pH-ul gastric: Administrarea zilnică în asociere a ranitidinei (un blocant al receptorilor H2) sau a lansoprazolului (un inhibitor de pompă protonică) nu a modificat ASC şi Tmax al metabolitului activ al prasugrel, dar au scăzut Cmax cu 14%, respectiv 29%. În studiul clinic de fază 3, Efient a fost administrat fără a se avea în vedere asocierea cu un inhibitor de pompă protonică sau cu un blocant al receptorilor H2. Administrarea dozei de încărcare de 60 mg prasugrel fără administrarea concomitentă de inhibitori de pompă protonică poate determina instalarea cea mai rapidă a efectului.

Inhibitorii CYP3A: Ketoconazolul (400 mg zilnic), un inhibitor selectiv şi potent al CYP3A4 şi CYP3A5, nu a influenţat inhibarea agregării plachetare mediată de prasugrel sau ASC şi Tmax ale metabolitului său activ, dar a scăzut Cmax cu 34% până la 46%. Ca urmare, nu se anticipează ca inhibitorii CYP3A, cum sunt antifungice azolice, inhibitori ai proteazei HIV, claritromicină, telitromicină, verapamil, diltiazem, indinavir, ciprofloxacină şi sucul de grapefruit, să aibă un efect semnificativ asupra farmacocineticii metabolitului activ.

Inductorii citocromului P450: Rifampicina (600 mg zilnic), un inductor potent al CYP3A şi CYP2B6, şi un inductor al al CYP2C9, CYP2C19 şi CYP2C8, nu a modificat semnificativ farmacocinetica prasugrel. Ca urmare, pentru inductorii cunoscuţi ai CYP3A, cum sunt rifampicina, carbamazepina, şi pentru alţi inductori ai citocromului P450 nu se anticipează să aibă un efect semnificativ asupra farmacocineticii metabolitului activ.

Efectul Efient asupra altor medicamente:

Digoxină: prasugrel nu are un efect semnificativ clinic asupra farmacocineticii digoxinei.

Medicamente metabolizate de CYP2C9: prasugrel nu a inhibat CYP2C9, aşa cum nu a influenţat farmacocinetica S-warfarinei. Datorită posibilităţii de creştere a riscului de sângerare, warfarina şi Efient trebuie administrate cu prudenţă în asociere (vezi pct. 4.4).

Medicamente metabolizate de CYP2B6: prasugrel este un inhibitor slab al CYP2B6. La subiecţii sănătoşi, prasugrel a scăzut cu 23% expunerea la hidroxibupropion, un metabolit al bupropionei mediat pe calea CYP2B6. Este de aşteptat ca acest efect să aibă semnificaţie clinică doar atunci când prasugrel este administrat în asociere cu medicamente cu cale unică de metabolizare prin intermediul CYP2B6 şi care au indice terapeutic îngust (de exemplu ciclofosfamidă, efavirenz).

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu s-a efectuat nici un studiu clinic la femeile gravide sau care alăptează.

Studiile la animale nu indică existenţa unor efecte dăunătoare directe asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau a dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3). Deoarece studiile privind

5

efectele asupra reproducerii la animale nu sunt întotdeauna prdictive asupra răspunsului la om, Efient trebuie utilizat în cursul sarcinii doar dacă beneficiul potenţial pentru mamă justifică riscul potenţial pentru făt.

Nu se cunoaşte dacă prasugrel se elimină în laptele uman. Studiile la animale au demonstrat excreţia prasugrel în lapte. Nu se recomandă utilizarea prasugrel în timpul alăptării.

Prasugrel nu a avut efect asupra fertilităţii şobolanilor masculi şi femele doze orale care determină o

expunere de până la 240 ori mai mare decât doza zilnică de întreţinere recomandată la om (calculată în mg/m2).

4.7     Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Se anticipează că prasugrel nu influenţează sau influenţează neglijabil capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8     Reacţii adverse

Siguranţa la pacienţii cu sindrom coronarian acut supuşi PTCA a fost evaluată într-un studiu clinic controlat cu clopidogrel (TRITON) în care 6741 pacienţi au fost trataţi cu prasugrel (doză de încărcare de 60 mg şi doză zilnică de întreţinere de 10 mg) pentru o perioadă mediană de 14,5 luni (5802 pacienţi au fost trataţi mai mult de 6 luni, 4136 pacienţi au fost trataţi pentru mai mult de 1 an). Rata de întrerupere a medicamentului de studiu datorită evenimentelor adverse a fost de 7,2% pentru prasugrel şi de 6,3% pentru clopidogrel. Dintre acestea, sângerarea a fost reacţia adversă cea mai frecventă pentru ambele medicamente care a determinat întreruperea tratamentului medicamentos (2,5% pentru prasugrel şi 1,4% pentru clopidogrel).

Sângerare

Sângerarea în legătură cu by-pass-ul necoronarian cu grefon (non-CABG) Frecvenţa pacienţilor ce au avut sângerări în legătură cu non-CABG în studiul TRITON este prezentată în tabelul 1. Incidenţa sângerărilor majore TIMI determinate de non-CABG, inclusiv cele care pun viaţa în pericol şi cele fatale, precum şi incidenţa sângerărilor minore TIMI, a fost semnificativ statistic mai mare în rândul subiecţilor trataţi cu prasugrel faţă cei trataţi cu clopidogrel în populaţia UA/NSTEMI şi toate populaţiile SCA. Nu s-a observat o diferenţă semnificativă în rândul populaţiei STEMI. Cel mai frecvent loc de sângerare spontană a fost la nivelul tractului gastro-intestinal (1,7% cu prasugrel şi 1,3% cu clopidogrel); locul cel mai frecvent de sângerare spontană provocată a fost locul puncţiei arteriale (1,3% cu prasugrel şi 1,2% cu clopidogrel).

6

Tabelul 1: Incidenţa sângerărilor în legătură cu non-CABGa (% pacienţilor)

Eveniment                  Toate SCA                        UA/NSTEMI                           STEMI

Prasugrelb

+AAS (N=6741)

Clopidogrelb

+AAS (N=6716)

Prasugrelb

+AAS (N=5001)

Clopidogrelb

+AAS (N=4980)

Prasugrelb

+AAS (N=1740)

Clopidogrelb

+AAS (N=1736)

Sângerare majoră TIMIc

2,2

1,7

2,2

1,6

2,2

2,0

Care pune viaţa în

pericold

1,3

0,8

1,3

0,8

1,2

1,0

Fatal

0,3

0,1

0,3

0,1

0,4

0,1

HIC

Simptomatice

0,3

0,3

0,3

0,3

0,2

0,2

Necesită inotrope

0,3

0,1

0,3

0,1

0,3

0,2

Necesită intervenţie chirurgicală

0,3

0,3

0,3

0,3

0,1

0,2

Necesită transfuzie (≥4 unităţi)

0,7

0,5

0,6

0,3

0,8

0,8

Sângerare minoră TIMIf

2,4

1,9

2,3

1,6

2,7

2,6

Evenimente centrale definite de criteriile grupului de studiu Thrombolysis in Myocardial Infarction

(TIMI).

b În funcţie de necesităţi au fost utilizate alte tratamente standard.

c Orice hemoragie intracraniană sau hemoragie evidentă clinic asociată cu o scădere a hemoglobinei

de ≥5 g/dl.

d Sângerarea care pune viaţa în pericol este un subset al sângerărilor TIMI majore şi include tipurile

prezentate. Pacienţii pot fi număraţi în mai mult de un rând.

e HIC=hemoragie intracraniană.

f Sângerare evidentă clinic asociată cu o scădere a hemoglobinei de ≥3 g/dl, dar <5 g/dl.

Pacienţi cu vârsta ≥75 ani

În studiul clinic de fază 3, frecvenţa sângerărilor majore sau minore TIMI în legătură cu non-CABG

pentru pacienţii din două grupe de vârstă a fost după cum urmează:

Vârstă

Prasugrel

Clopidogrel

≥75 ani (N=1785)

9,0% (1,0% fatale)

6,9% (0,1% fatale)

<75 ani (N=11672)

3,8% (0,2% fatale)

2,9% (0,1% fatale)

Pacienţi cu greutatea <60 kg

În studiul clinic de fază 3, frecvenţa sângerărilor majore sau minore TIMI în legătură cu non-CABG

pentru pacienţii din două grupe de greutate corporală a fost după cum urmează:

Greutate

Prasugrel

Clopidogrel

<60 kg (N=664)

10,1% (0% fatale)

6,5% (0,3% fatale)

≥60 kg (N=12672)

4,2% (0,3% fatale)

3,3% (0,1% fatale)

La pacienţii cu greutatea ≥60 kg şi vârsta <75 ani, frecvenţele sângerărilor majore TIMI în legătură cu non-CABG sau ale sângerărilor minore au fost de 3,6% pentru prasugrel şi de 2,8% pentru clopidogrel; frecvenţa sângerărilor fatale a fost de 0,2% pentru prasugrel şi de 0,1% pentru clopidogrel.

7

Sângerarea în legătură cu CABG

În studiul clinic de fază 3, 437 pacienţi au fost supuşi CABG pe parcursul studiului. În rândul acestor pacienţi, frecvenţa sângerărilor majore sau minore TIMI în legătură cu CABG a fost de 14,1% pentru grupul tratat cu prasugrel şi de 4,5% pentru grupul tratat cu clopidogrel. Riscul mai mare de sângerări în rândul subiecţilor trataţi cu prasugrel a persistat timp de până la 7 zile după ultima doză de medicament de studiu. În cazul pacienţilor cărora li s-a administrat doza de tienopiridină în cursul celor 3 zile dinaintea CABG, frecvenţele sângerărilor majore sau minore TIMI au fost de 26,7% (12 din 45 pacienţi) în grupul prasugrel, faţă de 5,0% (3 din 60 pacienţi) în grupul clopidogrel. În cazul pacienţilor cărora li s-a administrat ultima doză de tienopiridină cu 4 până la 7 zile înainte de CABG, frecvenţele au scăzut la 11,3% (9 din 80 pacienţi) în grupul prasugrel şi 3,4% (3 din 89 pacienţi) în grupul clopidogrel. După mai mult de 7 zile de la întreruperea medicamentului, frecvenţele observate ale sângerărilor în legătură cu CABG au fost similare între grupele de tratament (vezi pct. 4.4).

Reacţii adverse

Tabelul 2 sumarizează reacţiile adverse hemoragice şi ne-hemoragice din studiul TRITON, clasificate în funcţie de frecvenţă şi aparate, sisteme şi organe. Frecvenţele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (>1/10); frecvente (>1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100); rare (>1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tabelul 2: Reacţii adverse hemoragice şi nehemoragice

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe

Frecvente

Mai puţin frecvente

Rare

Tulburări hematologice şi limfatice

Anemie

Tulburări oculare

Hemoragie oculară

Tulburări vascculare

Hematom

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Epistaxis

Hemoptizie

Tulburări gastro-intestinale

Hemoragie gastro-intestinală

Hemoragie retroperitoneală Hemoragie rectală Hematochezie Sângerare gingivală

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Erupţie cutanată Echimoză

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Hematurie

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Hematom la locul puncţiei

vasculare

Hemoragie la locul puncţiei

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate

Contuzie

Hemoragie post-procedură

Hematom subcutanat

La pacienţii cu sau fără istoric de AIT sau accident vascular cerebral, incidenţa accidentelor vasculare cerebrale în cadrul studiului clinic de fază 3 a fost după cum urmează (vezi pct. 4.4):

Istoric de AIT sau

accident vascular

cerebral

Prasugrel

Clopidogrel

Da (N=518)

6,5% (2,3% HIC*)

1,2% (0% HIC*)

Nu (N=13090)

0,9% (0,2% HIC*)

1,0% (0,3% HIC*)

8

*HIC=hemoragie intracraniană.

4.9 Supradozaj

Supradozajul cu Efient poate determina prelungirea timpului de sângerare şi, consecutiv, complicaţii ale sângerărilor. Nu există informaţii disponibile privind reversibilitatea efectelor farmacologice ale prasugrel; cu toate acestea, dacă este necesară corectarea promptă a timpului prelungit de sângerare, se poate lua în considerare transfuzia de masă plachetară şi/sau alte produse din sânge.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antiagregante plachetare, exclusiv heparina, codul ATC: B01AC22.

Farmacodinamie

Prasugrel este un inhibitor al activării şi al agregării plachetare prin legarea ireversibilă a metabolitului său activ de clasa de receptori P2Y12 a receptorilor ADP de la nivel plachetar. Deoarece trombocitele participă la iniţierea şi/sau evoluţia complicaţiilor trombotice din boala aterosclerotică, inhibarea funcţiei plachetare poate determina scăderea frecvenţei evenimentelor cardiovasculare, cum sunt decesul, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

După administrarea unei doze de încărcare de 60 mg prasugrel, inhibarea agregării plachetare induse de către ADP apare la 15 minute cu 5 uM ADP şi la 30 minute cu 20 uM ADP. Inhibarea maximă a agregării plachetare dată de prasugrel, indusă pe calea ADP, este de 83% cu 5 uM ADP şi de 79% cu 20 uM ADP; în ambele cazuri, 89% dintre voluntarii sănătoşi şi dintre pacienţii cu ateroscleroză stabilă au atins cel puţin 50% inhibare a agregării plachetare în decurs de 1 oră. Inhibarea agregării plachetare mediată de prasugrel prezintă variabilitate mică atât între subiecţi (9%) cât şi la acelaşi subiect (12%), atât pentru 5 uM ADP cât şi pentru 20 uM ADP. Inhibarea medie, la stare de echilibru, a agregării plachetare a fost de 74% şi de 69% pentru 5 uM ADP, respectiv pentru 20 uM ADP, şi a fost atinsă după 3 până la 5 zile de administrare a dozei de întreţinere de 10 mg prasugrel, precedată de doza de încărcare de 60 mg prasugrel. Pe parcursul perioadei de tratament cu doze de întreţinere, peste 98% dintre subiecţi au avut o inhibare a agregării plachetare >20%.

Agregarea plachetară a revenit treptat la valorile iniţiale dinaintea tratamentului în 7 până la 9 zile după administrarea unei doze unice de încărcare de 60 mg prasugrel sau în 5 zile de la întreruperea tratamentului cu doze de întreţinere, la starea de echilibru.

Clopidogrel: După administrarea unei doze zilnice de 75 mg clopidogrel timp de 10 zile, 40 de voluntari sănătoşi au fost transferaţi pe o doză zilnică unică de 10 mg prasugrel, cu sau fără doza de încărcare de 60 mg. S-a observat o inhibare a agregării plachetare similară sau mai mare în cazul prasugrel. Trecerea directă la doza de încărcare de 60 mg prasugrel a determinat cea mai rapidă şi puternică inhibare a agregării plachetare. După administrarea unei doze de încărcare de 900 mg clopidogrel (asociat cu AAS), 56 de subiecţi cu SCA au fost trataţi timp de 14 zile fie cu prasugrel 10 mg o dată pe zi sau cu clopidogrel 150 mg o dată pe zi şi apoi au fost transferaţi pentru încă 14 zile fie pe 150 mg clopidogrel sau 10 mg prasugrel. În rândul pacienţilor ce au fost transferaţi pe 10 mg prasugrel s-a observat o inhibare a agregării plachetare mai mare decât în rândul celor trataţi cu 150 mg clopidogrel. Nu exită informaţii referitoare la schimbarea de pe o doză de încărcare de clopidogrel direct pe o doză de încărcare de prasugrel.

Eficacitatea şi siguranţa în sindromul coronarian acut (SCA)

Studiul clinic de fază 3 TRITON a comparat Efient (prasugrel) cu clopidogrel, ambele în asociere cu AAS şi cu alt tratament standard. TRITON a fost un studiu multicentric internaţional, randomizat, dublu orb, pe grupuri de populaţie paralele, însumând 13608 pacienţi. Pacienţii prezentau un SCA, UA, NSTEMI cu risc moderat până la mare sau STEMI şi au fost trataţi prin PTCA.

9

Pacienţii cu UA/STEMI, în primele 72 ore de la apariţia simptomatologiei, sau cei cu STEMI, în intervalul de 12 ore până la 14 zile de la apariţia simptomatologiei, au fost randomizaţi după cunoaşterea anatomiei coronariene. Pacienţii cu STEMI aflaţi în primele 12 ore de la apariţia simptomatologiei care au fost planificaţi pentru PTCA primară au putut fi randomizaţi fără a se cunoaşte anatomia coronariană. În cazul tuturor pacienţilor, doza de încărcare a putut fi administrată în orice moment dintre randomizare şi până la 1 oră după ce pacientul a părăsit laboratorul de cateterizare.

Pacienţii randomizaţi să li se administreze prasugrel (doză de încărcare de 60 mg urmată de o doză zilnică de 10 mg) sau clopidogrel (doză de încărcare de 300 mg urmată de o doză zilnică de 75 mg) au fost trataţi pentru o perioadă mediană de 14,5 luni (cu un maxim de 15 luni şi cu o perioadă minimă de urmărire de 6 luni). Pacienţilor li s-a administrat, de asemenea, şi AAS (75 mg până la 325 mg o dată pe zi). Utilizarea oricărei tienopiridine în cele 5 zile dinaintea înrolării a constituit un criteriu de excludere. Alte tratamente, de exemplu heparină şi inhibitorii GPIIb/IIIa, au fost administrate la decizia medicului curant. Aproximativ 40% dintre pacienţi (din fiecare grup de tratament) au fost trataţi cu inhibitori GPIIb/IIIa ca tratament de susţinere al PTCA (nu există informaţii referitoare la tipul de inhibitor GPIIb/IIIa utilizat). Aproximativ 98% dintre pacienţi (din fiecare grup de tratament) au fost trataţi cu antitrombotice (heparină, heparină cu greutate moleculară mică, bivalirudin sau alte antitrombotice) direct, ca tratament de susţinere al PTCA.

Obiectivul primar al studiului a fost măsurarea timpului până la apariţia decesului de origine cardiacă (CV), infarct miocardic (IM) non-fatal sau accident vascular cerebral non-fatal. Analiza criteriului final compus pe întreaga populaţie SCA (cohorte combinate UA/NSTEMI şi STEMI) a evidenţiat clar superioritatea statistică a prasugrel faţă de clopidogrel în cadrul cohortei UA/NSTEMI (p<0,05).

Întreaga populaţie cu SCA: Efient a demonstrat eficacitate superioară faţă de clopidogrel în reducerea evenimentelor asociate obiectivului principal compus, precum şi a evenimentelor secundare pre-specificate, incluzând tromboza de stent (vazi tabelul 3). Beneficiul prasugrel a apărut în primele 3 zile şi s-a menţinut până la încheierea studiului. Eficacitatea superioară a fost însoţită de o creştere a frecvenţei sângerărilor majore (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Populaţia de pacienţi a fost 92% de origine caucaziană, 26% fiind femei şi 39% având vârsta ≥65 ani. Beneficiile asociate prasugrel au fost independente de utilizarea altor tratamente cardiovasculare acute sau de lungă durată, inclusiv heparina/heparina cu greutate moleculară mică, bivalirudin, inhibitori GPIIb/IIIa administraţi intravenos, medicamente hipolipemiante, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Eficacitatea prasugrel a fost independentă de doza de AAS (75 mg până la 325 mg o dată pe zi). Utilizarea anticoagulantelor orale, a medicaţiei antiplachetare neprevăzute în studiu. precum şi administrarea cronică de AINS nu au fost permise în studiul TRITON. În cadrul întregii populaţii cu SCA, prasugrel a fost asociat cu o incidenţă mai mică a decesului de origine CV, IM non-fatal sau a accidentelor vasculare cerebrale non-fatale faţă de clopidogrel, indiferent de caracteristicile iniţiale, de exemplu vârsta, sexul, greutatea corporală, regiunea geografică, utilizarea inhibitorilor GPIIb/IIIa şi tipul de stent. Beneficiul a fost datorat în principal scăderii semnificative a IM non-fatale (vezi tabelul 3). Subiecţii cu diabet zaharat au avut reduceri semnificative ale evenimentelor asociate criteriului final principal şi a tuturor evenimentelor secundare compuse.

Beneficiul observat pentru prasugrel în cazul pacienţilor cu vârsta ≥75 ani a fost mai mic decât în cazul celor <75 ani. Pacienţii ≥75 ani au avut un risc crescut de sângerare, inclusiv sângerare fatală (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 4.8). În cazul pacienţilor ≥75 ani la care beneficiul tratamentului cu prasugrel a fost mai evident i-a inclus pe cei cu diabet zaharat, STEMI, cei cu risc mai mare de tromboză de stent sau de evenimente recurente.

Pacienţii cu istoric de AIT sau de accident cerebral ischemic cu mai mult de 3 luni înaintea tratamentului cu prasugrel nu au avut nici o reducere a evenimentelor asociate criteriului final principal compus.

10

Tabelul 3: TRITON-Analiza primară, pacienţi cu evenimente asociate

Evenimente asociate

Prasugrel + AAS

Clopidogrel +AAS

Risc relativ

(RR)

(95% IÎ)

Valoarea p

Toate SCA

(N=6813)

%

(N=6795)

%

0,812 (0,732, 0,902)

<0,001

Evenimente asociate obiectivului principal compus

Deces de origine cardiovasculară (CV), IM non fatal, sau accident vascular cerebral non-fatal

9,4

11,5

Evenimente individuale asociate obiectivului principal

Deces de origine CV

2,0

2,2

0,886 (0,701, 1,118)

0,307

IM non-fatal

7,0

9,1

0,757 (0,672, 0,853)

<0,001

Accident vascular cerebral non-fatal

0,9

0,9

1,016 (0,712, 1,451)

0,930

UA/NSTEMI

Evenimente asociate obiectivului

principal compus

(N=5044)

%

(N=5030)

%

Deces de origine CV, IM non-fatal sau accident vascular cerebral non-fatal

9,3

11,2

0,820 (0,726, 0,927)

0,002

Deces de origine CV

1,8

1,8

0,979 (0,732, 1,309)

0,885

IM non-fatal

7,1

9,2

0,761 (0,663, 0,873)

<0,001

Accident vascular cerebral non-fatal

0,8

0,8

0,979 (0,633, 1,513)

0,922

STEMI

Evenimente asociate obiectivului

principal compus

(N=1769)

%

(N=1765)

%

Deces de origine CV, IM non-fatal sau accident vascular cerebral non-fatal

9,8

12,2

0,793 (0,649, 0,968)

0,019

Deces de origine CV

2,4

3,3

0,738 (0,497, 1,094)

0,129

IM non-fatal

6,7

8,8

0,746 (0,588, 0,948)

0,016

Accident vascular cerebral non-fatal

1.2

1.1

1,097 (0,590, 2,040)

0,770

În toată populaţia cu SCA, analiza fiecăruia dintre criteriile finale secundare a evidenţiat un beneficiu semnificativ (p<0,001) al prasugrel faţă de clopidogrel. Acestea au inclus tromboza sigură sau probabilă a stentului la finalul studiului (0,9% faţă de 1,8%; RR 0,498; IÎ 0,364, 0,683); decesul de origine cardiovasculară, IM non-fatal sau revascularizarea ţintită de urgenţă de-a lungul a 30 zile (5,9% faţă de 7,4%; RR 0,784; IÎ 0,688, 0,894); decesul de orice cauză, IM non-fatal sau accidentele vasculare cerebrale non-fatale până la încheierea studiului (10,2% faţă de 12,1%; RR 0,831; IÎ 0,751, 0,919); decesul de origine CV, IM non-fatal, accident vascular cerebral non-fatal sau respitalizare pentru eveniment ischemic cardiac până la încheierea studiului (11,7% faţă de 13,8%; RR 0,838; IÎ 0,762, 0,921). Analiza tuturor cauzelor de deces nu a evidenţiat diferenţe semnificative între prasugrel şi clopidogrel în cadrul întregii populaţii SCA (2,76% faţă de 2,90%), în cadrul populaţiei UA/STEMI (2,58% faţă de 2,41%) şi în cadrul populaţiei STEMI (3,28% faţă de 4,31%).

De-a lungul perioadei de urmărire de 15 luni, prasugrel a fost asociat cu o reducere cu 50% a trombozelor de stent. Reducerea trombozelor de stent cu Efient a fost observată atât în primele

11

momente cât şi după 30 zile, atât pentru stenturile metalice, cât şi pentru cele impregnate medicamentos.

Într-o analiză a pacienţilor ce au supravieţuit unui eveniment ischemic, prasugrel a fost asociat cu o reducere a incidenţei evenimentelor asociate criteriului final principal (7,8% pentru prasugrel faţă de 11,9% pentru clopidogrel).

Deşi cu prasugrel frecvenţa sângerărilor a fost crescută, o analiză a criteriului final compus - decesul de orice cauză, infarctul miocardic non-fatal, accidentul vascular cerebral non-fatal şi hemoragia majoră TIMI non-CABG - a favorizat Efient faţă de clopidogrel (Risc relativ 0,87%; IÎ 0,79 până la 0,95; p=0,004). În studiul TRITON, la fiecare 1000 pacienţi trataţi cu Efient au existat mai puţin cu 22 pacienţi cu infarct miocardic şi mai mult cu 5 pacienţi cu hemoragii majore TIMI în legătură cu non-CABG, faţă de pacienţii trataţi cu clopidogrel.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Prasugrel este un precursor de medicament (promedicament) şi este metabolizat rapid in vivo în metaboliţi activi şi metaboliţi inactivi. Expunerea la metabolitul activ (ASC) are variabilitate moderată până la mică între subiecţi (27%) sau la acelaşi subiect (19%). Farmacocinetica prasugrel este similară la subiecţii sănătoşi, la pacienţii cu ateroscleroză stabilă şi la pacienţii supuşi intervenţiei coronariene percutanate.

Absorbţie

Absorbţia şi metabolizarea prasugrel sunt rapide, concetraţia plasmatică maximă (Cmax) a metabolitului activ atingându-se în aproximativ 30 minute. Expunerea la metabolitul activ (ASC) creşte proporţional cu dozele terapeutice. Într-un studiu la subiecţi sănătoşi, ASC a metabolitului activ nu a fost influenţată de mesele bogate în grăsimi, hipercalorice, dar Cmax a scăzut cu 49% şi timpul până la atingerea Cmax (Tmax) a crescut de la 0,5 la 1 oră. Administrarea Efient în studiul TRITON s-a făcut indiferent de orarul meselor. Ca urmare, Efient poate fi administrat indiferent de orarul meselor; totuşi, administrarea dozei de încărcare de prasugrel în stare de repaus alimentar poate determina debutul cel mai rapid al acţiunii (vezi pct. 4.2).

Distribuţie

Legarea metabolitului activ de albumina serică umană (soluţie tamponată 4%) a fost 98%.

Metabolizare

Prasugrel nu este detectat în plasmă după administrarea orală. El este hidrolizat rapid la nivel intestinal într-o tiolactonă care este apoi convertită în metabolitul activ prin metabolizare într-o singură etapă pe calea citocromului P450, preponderent de către CYP3A4 şi CYP2B6 şi într-o mai mică măsură de către CYP2C9 şi CYP2C19. Metabolitul activ este metabolizat în continuare şi transformat prin S-metilare sau conjugare cu cisteină în doi compuşi inactivi.

În cazul subiecţilor sănătoşi, al pacienţilor cu ateroscleroză stabilă şi al pacienţilor cu SCA trataţi cu Efient nu a existat un efect relevant al variaţiilor genetice ale CYP3A5, CYP2B6, CYP2C9 sau CYP2C19 asupra farmacocineticii prasugrel sau asupra efectului său de inhibare a agregării plachetare.

Eliminare

Aproximativ 68% din doza de prasugrel este excretată în urină şi 27% în fecale sub forma metaboliţilor inactivi. Metabolitul activ are un timp mediu de înjumătăţire prin eliminare de aproximativ 7,4 ore (interval 2 până la 5 ore).

Grupuri speciale de pacienţi:

Vârstnici: Într-un studiu la subiecţi sănătoşi cu vârste cuprinse între 20 şi 80 ani, vârsta nu a avut un efect semnificativ asupra farmacocineticii prasugrel sau asupra acţiunii sale de inhibare a agregării plachetare. În studiul clinic de mari dimensiuni de fază 3, expunera medie estimată (ASC) la

12

metabolitul activ a fost cu 19% mai mare la pacienţii vârstnici (≥75 ani) comparativ cu subiecţii cu vârsta <75 ani. Prasugrel trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu vârsta ≥75 ani, datorită riscului potenţial de sângerare la această populaţie (vezi pct. 4.2 şi 4.4).

Insuficienţă hepatică: Nu sunt necesare ajustări ale dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (clasa A şi B Child Pugh). Farmacocinetica prasugrel şi acţiunea sa de inhibare a agregării plachetare au fost similare la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată comparativ cu subiecţii sănătoşi. Nu au fost studiate farmacocinetica şi farmacodinamia prasugrel la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Prasugrel nu trebuie utilizat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3).

Insuficienţă renală: Nu sunt necesare ajustări ale dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală, inclusiv la pacienţii cu boală renală în stadiu terminal (BRST). Farmacocinetica prasugrel şi acţiunea sa de inhibare a agregării plachetare au fost similare la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30 -<50 ml/min/1,73 m2) comparativ cu subiecţii sănătoşi. Inhibarea agregării plachetare mediată de prasugrel a fost, de asemenea, similară la pacienţii cu BRST care necesitau hemodializă comparativ cu subiecţii sănătoşi, chiar dacă Cmax şi ASC ale metabolitului activ au scăzut cu 51%, respectiv 42% la pacienţii cu BRST.

Greutate corporală: Expunerea medie (ASC) la metabolitul activ al prasugrel este cu aproximativ 30 până la 40% mai mare la subiecţii sănătoşi şi la pacienţii cu greutatea <60 kg comparativ cu cei cu greutatea ≥60 kg. Prasugrel va fi utilizat cu precauţie la pacienţii cu greutatea <60 kg, datorită riscului potenţial de sângerare al acestei populaţii (vezi pct. 4.4).

Origine etnică: În studiile de farmacologie clinică, după ajustarea pentru greutatea corporală, ASC a metabolitului activ a fost cu aproximativ 19% mai mare la subiecţii de origine chineză, japoneză şi coreeană faţă de cei de origine caucaziană, fiind legată predominant de expunerea mai mare în rândul populaţiei asiatice <60 kg. Nu există diferenţe de expunere între subiecţii de origine chineză, japoneză sau coreeană. Expunerea în rândul subiecţilor de origine africană sau hispanică este similară celei de la subiecţii de origine caucaziană. Nu se recomandă ajustări ale dozelor în funcţie doar de originea etnică.

Sex: La subiecţii sănătoşi şi la pacienţi, farmacocinetica prasugrel este similară la bărbaţi şi femei.

Copii şi adolescenţi: Farmacocinetica şi farmacodinamia prasugrel nu au fost evaluate la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. În studiile non-clinice au fost observate efecte numai la expuneri considerate suficient de mari faţă de expunerea maximă la om, fapt ce indică o relevanţă mică pentru uzul clinic.

Studiile toxicologice asupra dezvoltării embrio-fetale la şobolan şi iepure nu au evidenţiat existenţa unor malformaţii datorate prasugrel. La o doză foarte mare (>240 ori mai mare decât doza zilnică de întreţinere recomandată la om, calculată în mg/m2) ce a determinat efecte asupra greutăţii materne şi/sau asupra consumului de alimente, a existat o uşoară scădere a greutăţii puilor (faţă de lotul de control). În studii pre- şi post-natale la şobolan, tratamentul matern cu doze ce au determinat o expunere de până la 240 ori mai mare decât doza zilnică de întreţinere recomandată la om (calculată în mg/m2), nu a avut efect asupra dezvoltării generale şi reproductive a puilor.

Într-un studiu de expunere la prasugrel cu durata de 2 ani, efectuat la şobolan, cu doze variind de la mai mult de 75 ori expunerea terapeutică recomandată la oameni (pe baza expunerii plasmatice la metaboliţii umani activi şi principali) nu s-au observat tumori determinate de compusul activ. A existat o incidenţă crescută a tumorilor (adenoame hepatocelulare) la şoarecii expuşi timp de 2 ani la doze

13

mari (>75 ori expunerea umană), dar aceasta a fost considerată secundară inducţiei enzimatice determinată de prasugrel. Asocierea specifică dintre tumorile hepatice şi inducţia enzimatică indusă medicamentos la rozatoare este bine documentată în literatură. Creşterea frecvenţei tumorilor hepatice la administrarea prasugrel la şoarece nu este considerată un risc relevant la om.

6.       PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipienţilor

Nucleul comprimatului: Celuloză microcristalină Manitol (E421) Croscarmeloză sodică Hipromeloză (E464) Stearat de magneziu

Film:

Lactoză monohidrat

Hipromeloză (E464)

Dioxid de titan (E171)

Triacetină (E1518)

Oxid galben de fer (E172)

Talc

6.2     Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani

6.4     Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de aer şi umiditate.

6.5     Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere din aluminiu în cutii a 14, 28, 30, 30 (x1), 56, 84, 90 (x1) şi 98 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7.       DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eli Lilly Nederland BV, Grootslag 1-5, NL-3991 RA Houten, Olanda.

8.       NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/503/001 EU/1/08/503/002

14

EU/1/08/503/003 EU/1/08/503/004 EU/1/08/503/005 EU/1/08/503/006 EU/1/08/503/007 EU/1/08/503/015

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

25 Februarie 2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

{LL/AAAA}

15

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Efient 10 mg comprimate filmate.

2.       COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine prasugrel 10 mg (sub formă de clorhidrat). Excipient: Fiecare comprimat conţine 2,1 mg lactoză.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat (comprimat).

Comprimate hexagonale, de culoare bej, imprimate cu „10 MG” pe o faţă şi cu „4759” pe cealaltă faţă.

4. DATE CLINICE

4.1      Indicaţii terapeutice

Efient, în asociere cu acidul acetilsalicilic (AAS), este indicat pentru prevenirea evenimentelor aterotrombotice la pacienţi cu sindrom coronarian acut (adică, angină instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST [UA/NSTEMI] sau infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST [STEMI]) ce suferă o intervenţie coronariană percutanată (PTCA) primară sau amânată.

Pentru mai multe informaţii consultaţi pct. 5.1.

4.2      Doze şi mod de administrare

Dozaj

Adulţi

Tratamentul cu Efient trebuie iniţiat cu o doză unică de încărcare de 60 mg şi apoi continuat cu 10 mg

o dată pe zi. Pacienţii care iau Efient trebuie să ia zilnic şi AAS (75 mg până la 325 mg).

La pacienţii cu sindrom coronarian acut (SCA) care suferă o intervenţie PTCA, întreruperea prematură a administrării oricărui medicament antiplachetar, inclusiv Efient, poate determina un risc crescut de tromboză, infarct miocardic sau deces datorită bolii de fond a pacientlui. Se recomandă ca tratamentul să fie continuat timp de până la 12 luni, cu excepţia cazurilor în care întreruperea administrării Efient este indicată din punct de vedere clinic (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Pacienţi cu vârsta >75 ani

Utilizarea Efient la pacienţi cu vârsta ≥75 ani nu este, în general, recomandată. Dacă, după o evaluare individuală atentă a raportului risc/beneficiu realizată de către medicul curant (vezi pct. 4.4), este considerat necesar tratamentul pacienţilor din grupa de vârstă ≥75 ani, după administrarea dozei de încărcare de 60 mg trebuie prescrisă o doză mai mică de întreţinere, de 5 mg. Pacienţii cu vârsta ≥75 ani au sensibilitate mai mare de sângerare şi o expunere mai mare la metabolitul activ al prasugrel (vezi pct. 4.4, 4.8, 5.1 şi 5.2). Recomandarea dozei de 5 mg se bazează doar pe analize ale datelor farmacodinamice/farmacocinetice şi, în prezent, nu există date clinice referitoare la siguranţa acestei doze la grupa de pacienţi cu vârsta ≥75 ani.

16

Pacienţi cu greutatea <60 kg

Efient trebuie administrat sub forma unei doze unice de încărcare şi apoi continuat cu o doză zilnică

unică de 5 mg. Doza de întreţinere de 10 mg nu este recomandată. Acest fapt se datorează unei creşteri

a expunerii la metabolitul activ al prasugrel şi creşterii riscului de sângerare la pacienţii cu greutate

<60 kg atunci când se administrează o doză zilnică unică de 10 mg faţă de pacienţii cu greutate

≥60 kg. Eficacitatea şi siguranţa dozei de 5 mg nu a fost evaluată în mod prospectiv (vezi pct. 4.4, 4.8

şi 5.2).

Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală, inclusiv la cei cu boală renală în stadiu terminal (vezi pct. 5.2). La pacienţii cu insuficienţă renală există experienţă terapeutică limitată (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă hepatică

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (clasa A şi B Child Pugh) (vezi pct. 5.2). La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată există experienţă terapeutică limitată (vezi pct. 4.4).

Copii şi adolescenţi

Utilizarea Efient nu este recomandată la copii cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei datelor privind

siguranţa şi eficacitatea.

Mod de administrare

Pentru administrare orală. Efient poate fi administrat cu sau fără alimente. Administrarea dozei de încărcare de 60 mg în stare de repaus alimentar poate determina cel mai rapid efect (vezi pct. 5.2). A nu se sfărâma sau rupe comprimatul.

4.3      Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Sângerare patologică activă.

Istoric de accident vascular cerebral sau de atac ischemic tranzitor (AIT). Insuficienţă hepatică severă (clasa C Child Pugh).

4.4     Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Riscul de sângerare

În studiul clinic de fază 3, criteriile de bază de excludere au inclus risc crescut de sângerare; anemie; trombocitopenie; antecedente de procese patologice intracraniene. Pacienţii cu sindroame coronariene acute supuşi intervenţiei PTCA şi trataţi cu Efient şi AAS au avut un risc crescut de sângerări majore şi minore definite conform sistemului de clasificare TIMI. Ca urmare, utilizarea Efient la pacienţi cu risc crescut de sângerare va fi luată în considerare doar atunci când se consideră că beneficiile în sensul prevenirii evenimentelor ischemice depăşesc riscul de sângerări grave. Acest aspect se aplică în special pacienţilor:

     cu vârsta ≥75 ani (vezi mai jos).

     cu tendinţă la sângerare (de exemplu, datorită unui traumatism recent, intervenţie chirurgicală recentă, sângerare gastro-intestinală recentă sau recurentă sau ulcer peptic activ).

     cu greutate corporală <60 kg (vezi pct. 4.2 şi 4.8). La aceşti pacienţi doza de întreţinere de 10 mg nu este recomandată. Trebuie utilizată o doză de întreţinere de 5 mg.

     cu administrare concomitentă de medicamente care pot creşte riscul de sângerare, incluzând anticoagulante orale, clopidogrel, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) şi fibrinolitice.

În cazul pacienţilor cu sângerare activă la care este necesară stoparea efectelor farmacologice ale Efient, poate fi indicată transfuzia plachetară.

Utilizarea Efient la pacienţi cu vârsta ≥75 ani nu este, în general, recomandată şi trebuie făcută doar după o evaluare individuală atentă a raportului risc/beneficiu realizată de către medicul curant care va

17

stabili dacă beneficiile în sensul prevenirii evenimentelor ischemice depăşesc riscul de sângerări grave. În studiul clinic de fază 3, aceşti pacienţi au avut un risc mai mare de sângerare, inclusiv sângerări fatale, faţă de pacienţii cu vârsta <75 ani. Dacă este prescris, va trebui utilizată doza de întreţinere de 5 mg; doza de întreţinere de 10 mg nu este recomandată (vezi pct. 4.2 şi 4.8).

Experienţa terapeutică cu prasugrel la pacienţii cu insuficienţă renală (incluzând boala renală în stadiu terminal - BRST) şi cu insuficienţă hepatică moderată este limitată. Aceşti pacienţi pot avea un risc crescut de sângerare. Ca urmare, utilizarea prasugrel la aceşti pacienţi va fi făcută cu prudenţă.

Experienţa terapeutică cu prasugrel la pacienţii asiatici este limitată. Ca urmare, utilizarea prasugrel la aceşti pacienţi va fi făcută cu prudenţă.

Pacienţilor trebuie să li se comunice că este posibil ca oprirea unei sângerări să dureze mai mult decât de obicei atunci când iau prasugrel (în asociere cu AAS) şi că trebuie să raporteze medicului orice sângerare neobişnuită (ca loc sau durată).

Intervenţii chirurgicale

Pacienţii trebuie sfătuiţi ca înaintea oricărei intervenţii chirurgicale programate şi înaintea administrării unui nou medicament să informeze medicii şi stomatologii asupra faptului că iau prasugrel. Dacă pacientul urmează să aibă o intervenţie chirurgicală programată şi efectul antiplachetar este nedorit, tratamentul cu Efient trebuie întrerupt cu cel puţin 7 zile înaintea intervenţiei chirurgicale. La pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale de by-pass coronarian cu grefon (CABG) poate apare o creştere a frecvenţei (de 3 ori) şi severităţii sângerărilor pe parcursul primelor 7 zile de la întreruperea administrării prasugrel (vezi pct. 4.8). Beneficiile şi riscurile prasugrel trebuie atent evaluate la pacienţii la care nu a fost definită anatomia coronariană şi la care o intervenţie CABG de urgenţă este posibilă.

Purpura trombotică trombocitopenică (PTT)

PTT a fost raportată la utilizarea altor tienopiridine. PTT este o afecţiune gravă şi necesită tratament

prompt. În studiile clinice pre-autorizare, Efient nu a fost asociat cu PTT.

Lactoză

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficienţă de lactază Lapp sau

malabsorbţie de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze Efient.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Warfarina: Administrarea concomitentă a Efient cu derivaţi cumarinici alţii decât warfarina nu a fost studiată. Datorită posibilităţii unui risc crescut de sângerare, warfarina (sau alţi derivaţi cumarinici) şi prasugrel trebuie asociate cu prudenţă (vezi pct. 4.4).

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Administrarea concomitentă cu AINS administrate cronic nu a fost studiată. Datorită posibilităţii unui risc crescut de sângerare, AINS cu administrare cronică (inclusiv inhibitorii COX-2) şi Efient trebuie asociate cu prudenţă (vezi pct. 4.4).

Efient poate fi administrat concomitent cu medicamente metabolizate de enzimele citocromului P450 (inclusiv statine) sau cu medicamente care sunt inductori sau inhibitori ai enzimelor citocromului P450. De asemenea, Efient poate fi administrat concomitent cu AAS, heparină, digoxină şi medicamente care determină un pH gastric crescut, inclusiv inhibitorii de pompă protonică şi blocantele receptorilor H2. Deşi nu a fost evaluat în studii specifice de interacţiune, Efient a fost administrat în studiul clinic de fază 3 în asociere cu heparină cu masă moleculară mică, bivalirudin şi inhibitori ai GP IIb/IIIa (nu există informaţii disponibile referitoare la tipul de inhibitor GP IIb/IIIa utilizat) fără a se evidenţia interacţiuni nedorite semnificative clinic.

18

Efectele altor medicamente asupra Efient:

Acid acetilsalicilic: Efient trebuie administrat în asociere cu acidul acetilsalicilic (AAS). Deşi este posibilă o interacţiune farmacodinamică cu AAS care să determine un risc crescut de sângerare, demonstrarea eficacităţii şi siguranţei prasugrel s-a făcut la pacienţi trataţi concomitent cu AAS.

Heparină: Administrarea unei doze unice în bolus de heparină nefracţionată (100 U/kg) nu a alterat semnificativ inibarea agregării plachetare mediate de prasugrel. Corespunzător, prasugrel nu a alterat semnificativ efectul heparinei asupra parametrilor coagulării. Ca urmare, ambele medicamente pot fi administrate concomitent. Un risc crescut de sângerare este posibil atunci când Efient este administrat în asociere cu heparina.

Statine: Atorvastatina (80 mg zilnic) nu a alterat farmacocinetica prasugrel şi acţiunea sa de inhibare a agregării plachetare. Ca urmare, nu se anticipează ca statinele, care sunt substraturi ale CYP3A, să aibă un efect asupra farmacocineticii prasugrel sau asupra acţiunii sale de inhibare a agregării plachetare.

Medicamente care cresc pH-ul gastric: Administrarea zilnică în asociere a ranitidinei (un blocant al receptorilor H2) sau a lansoprazolului (un inhibitor de pompă protonică) nu a modificat ASC şi Tmax al metabolitului activ al prasugrel, dar au scăzut Cmax cu 14%, respectiv 29%. În studiul clinic de fază 3, Efient a fost administrat fără a se avea în vedere asocierea cu un inhibitor de pompă protonică sau cu un blocant al receptorilor H2. Administrarea dozei de încărcare de 60 mg prasugrel fără administrarea concomitentă de inhibitori de pompă protonică poate determina instalarea cea mai rapidă a efectului.

Inhibitorii CYP3A: Ketoconazolul (400 mg zilnic), un inhibitor selectiv şi potent al CYP3A4 şi CYP3A5, nu a influenţat inhibarea agregării plachetare mediată de prasugrel sau ASC şi Tmax ale metabolitului său activ, dar a scăzut Cmax cu 34% până la 46%. Ca urmare, nu se anticipează ca inhibitorii CYP3A, cum sunt antifungice azolice, inhibitori ai proteazei HIV, claritromicină, telitromicină, verapamil, diltiazem, indinavir, ciprofloxacină şi sucul de grapefruit, să aibă un efect semnificativ asupra farmacocineticii metabolitului activ.

Inductorii citocromului P450: Rifampicina (600 mg zilnic), un inductor potent al CYP3A şi CYP2B6, şi un inductor al al CYP2C9, CYP2C19 şi CYP2C8, nu a modificat semnificativ farmacocinetica prasugrel. Ca urmare, pentru inductorii cunoscuţi ai CYP3A, cum sunt rifampicina, carbamazepina, şi pentru alţi inductori ai citocromului P450 nu se anticipează să aibă un efect semnificativ asupra farmacocineticii metabolitului activ.

Efectul Efient asupra altor medicamente:

Digoxină: prasugrel nu are un efect semnificativ clinic asupra farmacocineticii digoxinei.

Medicamente metabolizate de CYP2C9: prasugrel nu a inhibat CYP2C9, aşa cum nu a influenţat farmacocinetica S-warfarinei. Datorită posibilităţii de creştere a riscului de sângerare, warfarina şi Efient trebuie administrate cu prudenţă în asociere (vezi pct. 4.4).

Medicamente metabolizate de CYP2B6: prasugrel este un inhibitor slab al CYP2B6. La subiecţii sănătoşi, prasugrel a scăzut cu 23% expunerea la hidroxibupropion, un metabolit al bupropionei mediat pe calea CYP2B6. Este de aşteptat ca acest efect să aibă semnificaţie clinică doar atunci când prasugrel este administrat în asociere cu medicamente cu cale unică de metabolizare prin intermediul CYP2B6 şi care au indice terapeutic îngust (de exemplu ciclofosfamidă, efavirenz).

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu s-a efectuat nici un studiu clinic la femeile gravide sau care alăptează.

Studiile la animale nu indică existenţa unor efecte dăunătoare directe asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau a dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3). Deoarece studiile privind

19

efectele asupra reproducerii la animale nu sunt întotdeauna prdictive asupra răspunsului la om, Efient trebuie utilizat în cursul sarcinii doar dacă beneficiul potenţial pentru mamă justifică riscul potenţial pentru făt.

Nu se cunoaşte dacă prasugrel se elimină în laptele uman. Studiile la animale au demonstrat excreţia prasugrel în lapte. Nu se recomandă utilizarea prasugrel în timpul alăptării.

Prasugrel nu a avut efect asupra fertilităţii şobolanilor masculi şi femele doze orale care determină o

expunere de până la 240 ori mai mare decât doza zilnică de întreţinere recomandată la om (calculată în mg/m2).

4.7     Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Se anticipează că prasugrel nu influenţează sau influenţează neglijabil capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8     Reacţii adverse

Siguranţa la pacienţii cu sindrom coronarian acut supuşi PTCA a fost evaluată într-un studiu clinic controlat cu clopidogrel (TRITON) în care 6741 pacienţi au fost trataţi cu prasugrel (doză de încărcare de 60 mg şi doză zilnică de întreţinere de 10 mg) pentru o perioadă mediană de 14,5 luni (5802 pacienţi au fost trataţi mai mult de 6 luni, 4136 pacienţi au fost trataţi pentru mai mult de 1 an). Rata de întrerupere a medicamentului de studiu datorită evenimentelor adverse a fost de 7,2% pentru prasugrel şi de 6,3% pentru clopidogrel. Dintre acestea, sângerarea a fost reacţia adversă cea mai frecventă pentru ambele medicamente care a determinat întreruperea tratamentului medicamentos (2,5% pentru prasugrel şi 1,4% pentru clopidogrel).

Sângerare

Sângerarea în legătură cu by-pass-ul necoronarian cu grefon (non-CABG) Frecvenţa pacienţilor ce au avut sângerări în legătură cu non-CABG în studiul TRITON este prezentată în tabelul 1. Incidenţa sângerărilor majore TIMI determinate de non-CABG, inclusiv cele care pun viaţa în pericol şi cele fatale, precum şi incidenţa sângerărilor minore TIMI, a fost semnificativ statistic mai mare în rândul subiecţilor trataţi cu prasugrel faţă cei trataţi cu clopidogrel în populaţia UA/NSTEMI şi toate populaţiile SCA. Nu s-a observat o diferenţă semnificativă în rândul populaţiei STEMI. Cel mai frecvent loc de sângerare spontană a fost la nivelul tractului gastro-intestinal (1,7% cu prasugrel şi 1,3% cu clopidogrel); locul cel mai frecvent de sângerare spontană provocată a fost locul puncţiei arteriale (1,3% cu prasugrel şi 1,2% cu clopidogrel).

20

Tabelul 1: Incidenţa sângerărilor în legătură cu non-CABGa (% pacienţilor)

Eveniment                  Toate SCA                        UA/NSTEMI                           STEMI

Prasugrelb

+AAS (N=6741)

Clopidogrelb

+AAS (N=6716)

Prasugrelb

+AAS (N=5001)

Clopidogrelb

+AAS (N=4980)

Prasugrelb

+AAS (N=1740)

Clopidogrelb

+AAS (N=1736)

Sângerare majoră TIMIc

2,2

1,7

2,2

1,6

2,2

2,0

Care pune viaţa în

pericold

1,3

0,8

1,3

0,8

1,2

1,0

Fatal

0,3

0,1

0,3

0,1

0,4

0,1

HIC

Simptomatice

0,3

0,3

0,3

0,3

0,2

0,2

Necesită inotrope

0,3

0,1

0,3

0,1

0,3

0,2

Necesită intervenţie chirurgicală

0,3

0,3

0,3

0,3

0,1

0,2

Necesită transfuzie (≥4 unităţi)

0,7

0,5

0,6

0,3

0,8

0,8

Sângerare minoră TIMIf

2,4

1,9

2,3

1,6

2,7

2,6

Evenimente centrale definite de criteriile grupului de studiu Thrombolysis in Myocardial Infarction

(TIMI).

b În funcţie de necesităţi au fost utilizate alte tratamente standard.

c Orice hemoragie intracraniană sau hemoragie evidentă clinic asociată cu o scădere a hemoglobinei

de ≥5 g/dl.

d Sângerarea care pune viaţa în pericol este un subset al sângerărilor TIMI majore şi include tipurile

prezentate. Pacienţii pot fi număraţi în mai mult de un rând.

e HIC=hemoragie intracraniană.

f Sângerare evidentă clinic asociată cu o scădere a hemoglobinei de ≥3 g/dl, dar <5 g/dl.

Pacienţi cu vârsta ≥75 ani

În studiul clinic de fază 3, frecvenţa sângerărilor majore sau minore TIMI în legătură cu non-CABG

pentru pacienţii din două grupe de vârstă a fost după cum urmează:

Vârstă

Prasugrel

Clopidogrel

≥75 ani (N=1785)

9,0% (1,0% fatale)

6,9% (0,1% fatale)

<75 ani (N=11672)

3,8% (0,2% fatale)

2,9% (0,1% fatale)

Pacienţi cu greutatea <60 kg

În studiul clinic de fază 3, frecvenţa sângerărilor majore sau minore TIMI în legătură cu non-CABG

pentru pacienţii din două grupe de greutate corporală a fost după cum urmează:

Greutate

Prasugrel

Clopidogrel

<60 kg (N=664)

10,1% (0% fatale)

6,5% (0,3% fatale)

≥60 kg (N=12672)

4,2% (0,3% fatale)

3,3% (0,1% fatale)

La pacienţii cu greutatea ≥60 kg şi vârsta <75 ani, frecvenţele sângerărilor majore TIMI în legătură cu non-CABG sau ale sângerărilor minore au fost de 3,6% pentru prasugrel şi de 2,8% pentru clopidogrel; frecvenţa sângerărilor fatale a fost de 0,2% pentru prasugrel şi de 0,1% pentru clopidogrel.

21

Sângerarea în legătură cu CABG

În studiul clinic de fază 3, 437 pacienţi au fost supuşi CABG pe parcursul studiului. În rândul acestor pacienţi, frecvenţa sângerărilor majore sau minore TIMI în legătură cu CABG a fost de 14,1% pentru grupul tratat cu prasugrel şi de 4,5% pentru grupul tratat cu clopidogrel. Riscul mai mare de sângerări în rândul subiecţilor trataţi cu prasugrel a persistat timp de până la 7 zile după ultima doză de medicament de studiu. În cazul pacienţilor cărora li s-a administrat doza de tienopiridină în cursul celor 3 zile dinaintea CABG, frecvenţele sângerărilor majore sau minore TIMI au fost de 26,7% (12 din 45 pacienţi) în grupul prasugrel, faţă de 5,0% (3 din 60 pacienţi) în grupul clopidogrel. În cazul pacienţilor cărora li s-a administrat ultima doză de tienopiridină cu 4 până la 7 zile înainte de CABG, frecvenţele au scăzut la 11,3% (9 din 80 pacienţi) în grupul prasugrel şi 3,4% (3 din 89 pacienţi) în grupul clopidogrel. După mai mult de 7 zile de la întreruperea medicamentului, frecvenţele observate ale sângerărilor în legătură cu CABG au fost similare între grupele de tratament (vezi pct. 4.4).

Reacţii adverse

Tabelul 2 sumarizează reacţiile adverse hemoragice şi ne-hemoragice din studiul TRITON, clasificate în funcţie de frecvenţă şi aparate, sisteme şi organe. Frecvenţele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (>1/10); frecvente (>1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100); rare (>1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tabelul 2: Reacţii adverse hemoragice şi nehemoragice

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe

Frecvente

Mai puţin frecvente

Rare

Tulburări hematologice şi limfatice

Anemie

Tulburări oculare

Hemoragie oculară

Tulburări vascculare

Hematom

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Epistaxis

Hemoptizie

Tulburări gastro-intestinale

Hemoragie gastro-intestinală

Hemoragie retroperitoneală Hemoragie rectală Hematochezie Sângerare gingivală

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Erupţie cutanată Echimoză

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Hematurie

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Hematom la locul puncţiei

vasculare

Hemoragie la locul puncţiei

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate

Contuzie

Hemoragie post-procedură

Hematom subcutanat

La pacienţii cu sau fără istoric de AIT sau accident vascular cerebral, incidenţa accidentelor vasculare cerebrale în cadrul studiului clinic de fază 3 a fost după cum urmează (vezi pct. 4.4):

Istoric de AIT sau

accident vascular

cerebral

Prasugrel

Clopidogrel

Da (N=518)

6,5% (2,3% HIC*)

1,2% (0% HIC*)

Nu (N=13090)

0,9% (0,2% HIC*)

1,0% (0,3% HIC*)

22

*HIC=hemoragie intracraniană.

4.9 Supradozaj

Supradozajul cu Efient poate determina prelungirea timpului de sângerare şi, consecutiv, complicaţii ale sângerărilor. Nu există informaţii disponibile privind reversibilitatea efectelor farmacologice ale prasugrel; cu toate acestea, dacă este necesară corectarea promptă a timpului prelungit de sângerare, se poate lua în considerare transfuzia de masă plachetară şi/sau alte produse din sânge.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antiagregante plachetare, exclusiv heparina, codul ATC: B01AC22.

Farmacodinamie

Prasugrel este un inhibitor al activării şi al agregării plachetare prin legarea ireversibilă a metabolitului său activ de clasa de receptori P2Y12 a receptorilor ADP de la nivel plachetar. Deoarece trombocitele participă la iniţierea şi/sau evoluţia complicaţiilor trombotice din boala aterosclerotică, inhibarea funcţiei plachetare poate determina scăderea frecvenţei evenimentelor cardiovasculare, cum sunt decesul, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

După administrarea unei doze de încărcare de 60 mg prasugrel, inhibarea agregării plachetare induse de către ADP apare la 15 minute cu 5 uM ADP şi la 30 minute cu 20 uM ADP. Inhibarea maximă a agregării plachetare dată de prasugrel, indusă pe calea ADP, este de 83% cu 5 uM ADP şi de 79% cu 20 uM ADP; în ambele cazuri, 89% dintre voluntarii sănătoşi şi dintre pacienţii cu ateroscleroză stabilă au atins cel puţin 50% inhibare a agregării plachetare în decurs de 1 oră. Inhibarea agregării plachetare mediată de prasugrel prezintă variabilitate mică atât între subiecţi (9%) cât şi la acelaşi subiect (12%), atât pentru 5 uM ADP cât şi pentru 20 uM ADP. Inhibarea medie, la stare de echilibru, a agregării plachetare a fost de 74% şi de 69% pentru 5 uM ADP, respectiv pentru 20 uM ADP, şi a fost atinsă după 3 până la 5 zile de administrare a dozei de întreţinere de 10 mg prasugrel, precedată de doza de încărcare de 60 mg prasugrel. Pe parcursul perioadei de tratament cu doze de întreţinere, peste 98% dintre subiecţi au avut o inhibare a agregării plachetare >20%.

Agregarea plachetară a revenit treptat la valorile iniţiale dinaintea tratamentului în 7 până la 9 zile după administrarea unei doze unice de încărcare de 60 mg prasugrel sau în 5 zile de la întreruperea tratamentului cu doze de întreţinere, la starea de echilibru.

Clopidogrel: După administrarea unei doze zilnice de 75 mg clopidogrel timp de 10 zile, 40 de voluntari sănătoşi au fost transferaţi pe o doză zilnică unică de 10 mg prasugrel, cu sau fără doza de încărcare de 60 mg. S-a observat o inhibare a agregării plachetare similară sau mai mare în cazul prasugrel. Trecerea directă la doza de încărcare de 60 mg prasugrel a determinat cea mai rapidă şi puternică inhibare a agregării plachetare. După administrarea unei doze de încărcare de 900 mg clopidogrel (asociat cu AAS), 56 de subiecţi cu SCA au fost trataţi timp de 14 zile fie cu prasugrel 10 mg o dată pe zi sau cu clopidogrel 150 mg o dată pe zi şi apoi au fost transferaţi pentru încă 14 zile fie pe 150 mg clopidogrel sau 10 mg prasugrel. În rândul pacienţilor ce au fost transferaţi pe 10 mg prasugrel s-a observat o inhibare a agregării plachetare mai mare decât în rândul celor trataţi cu 150 mg clopidogrel. Nu exită informaţii referitoare la schimbarea de pe o doză de încărcare de clopidogrel direct pe o doză de încărcare de prasugrel.

Eficacitatea şi siguranţa în sindromul coronarian acut (SCA)

Studiul clinic de fază 3 TRITON a comparat Efient (prasugrel) cu clopidogrel, ambele în asociere cu AAS şi cu alt tratament standard. TRITON a fost un studiu multicentric internaţional, randomizat, dublu orb, pe grupuri de populaţie paralele, însumând 13608 pacienţi. Pacienţii prezentau un SCA, UA, NSTEMI cu risc moderat până la mare sau STEMI şi au fost trataţi prin PTCA.

23

Pacienţii cu UA/STEMI, în primele 72 ore de la apariţia simptomatologiei, sau cei cu STEMI, în intervalul de 12 ore până la 14 zile de la apariţia simptomatologiei, au fost randomizaţi după cunoaşterea anatomiei coronariene. Pacienţii cu STEMI aflaţi în primele 12 ore de la apariţia simptomatologiei care au fost planificaţi pentru PTCA primară au putut fi randomizaţi fără a se cunoaşte anatomia coronariană. În cazul tuturor pacienţilor, doza de încărcare a putut fi administrată în orice moment dintre randomizare şi până la 1 oră după ce pacientul a părăsit laboratorul de cateterizare.

Pacienţii randomizaţi să li se administreze prasugrel (doză de încărcare de 60 mg urmată de o doză zilnică de 10 mg) sau clopidogrel (doză de încărcare de 300 mg urmată de o doză zilnică de 75 mg) au fost trataţi pentru o perioadă mediană de 14,5 luni (cu un maxim de 15 luni şi cu o perioadă minimă de urmărire de 6 luni). Pacienţilor li s-a administrat, de asemenea, şi AAS (75 mg până la 325 mg o dată pe zi). Utilizarea oricărei tienopiridine în cele 5 zile dinaintea înrolării a constituit un criteriu de excludere. Alte tratamente, de exemplu heparină şi inhibitorii GPIIb/IIIa, au fost administrate la decizia medicului curant. Aproximativ 40% dintre pacienţi (din fiecare grup de tratament) au fost trataţi cu inhibitori GPIIb/IIIa ca tratament de susţinere al PTCA (nu există informaţii referitoare la tipul de inhibitor GPIIb/IIIa utilizat). Aproximativ 98% dintre pacienţi (din fiecare grup de tratament) au fost trataţi cu antitrombotice (heparină, heparină cu greutate moleculară mică, bivalirudin sau alte antitrombotice) direct, ca tratament de susţinere al PTCA.

Obiectivul primar al studiului a fost măsurarea timpului până la apariţia decesului de origine cardiacă (CV), infarct miocardic (IM) non-fatal sau accident vascular cerebral non-fatal. Analiza criteriului final compus pe întreaga populaţie SCA (cohorte combinate UA/NSTEMI şi STEMI) a evidenţiat clar superioritatea statistică a prasugrel faţă de clopidogrel în cadrul cohortei UA/NSTEMI (p<0,05).

Întreaga populaţie cu SCA: Efient a demonstrat eficacitate superioară faţă de clopidogrel în reducerea evenimentelor asociate obiectivului principal compus, precum şi a evenimentelor secundare pre-specificate, incluzând tromboza de stent (vazi tabelul 3). Beneficiul prasugrel a apărut în primele 3 zile şi s-a menţinut până la încheierea studiului. Eficacitatea superioară a fost însoţită de o creştere a frecvenţei sângerărilor majore (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Populaţia de pacienţi a fost 92% de origine caucaziană, 26% fiind femei şi 39% având vârsta ≥65 ani. Beneficiile asociate prasugrel au fost independente de utilizarea altor tratamente cardiovasculare acute sau de lungă durată, inclusiv heparina/heparina cu greutate moleculară mică, bivalirudin, inhibitori GPIIb/IIIa administraţi intravenos, medicamente hipolipemiante, beta-blocante şi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Eficacitatea prasugrel a fost independentă de doza de AAS (75 mg până la 325 mg o dată pe zi). Utilizarea anticoagulantelor orale, a medicaţiei antiplachetare neprevăzute în studiu. precum şi administrarea cronică de AINS nu au fost permise în studiul TRITON. În cadrul întregii populaţii cu SCA, prasugrel a fost asociat cu o incidenţă mai mică a decesului de origine CV, IM non-fatal sau a accidentelor vasculare cerebrale non-fatale faţă de clopidogrel, indiferent de caracteristicile iniţiale, de exemplu vârsta, sexul, greutatea corporală, regiunea geografică, utilizarea inhibitorilor GPIIb/IIIa şi tipul de stent. Beneficiul a fost datorat în principal scăderii semnificative a IM non-fatale (vezi tabelul 3). Subiecţii cu diabet zaharat au avut reduceri semnificative ale evenimentelor asociate criteriului final principal şi a tuturor evenimentelor secundare compuse.

Beneficiul observat pentru prasugrel în cazul pacienţilor cu vârsta ≥75 ani a fost mai mic decât în cazul celor <75 ani. Pacienţii ≥75 ani au avut un risc crescut de sângerare, inclusiv sângerare fatală (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 4.8). În cazul pacienţilor ≥75 ani la care beneficiul tratamentului cu prasugrel a fost mai evident i-a inclus pe cei cu diabet zaharat, STEMI, cei cu risc mai mare de tromboză de stent sau de evenimente recurente.

Pacienţii cu istoric de AIT sau de accident cerebral ischemic cu mai mult de 3 luni înaintea tratamentului cu prasugrel nu au avut nici o reducere a evenimentelor asociate criteriului final principal compus.

24

Tabelul 3: TRITON-Analiza primară, pacienţi cu evenimente asociate

Evenimente asociate

Prasugrel + AAS

Clopidogrel +AAS

Risc relativ

(RR)

(95% IÎ)

Valoarea p

Toate SCA

(N=6813)

%

(N=6795)

%

0,812 (0,732, 0,902)

<0,001

Evenimente asociate obiectivului principal compus

Deces de origine cardiovasculară (CV), IM non fatal, sau accident vascular cerebral non-fatal

9,4

11,5

Evenimente individuale asociate obiectivului principal

Deces de origine CV

2,0

2,2

0,886 (0,701, 1,118)

0,307

IM non-fatal

7,0

9,1

0,757 (0,672, 0,853)

<0,001

Accident vascular cerebral non-fatal

0,9

0,9

1,016 (0,712, 1,451)

0,930

UA/NSTEMI

Evenimente asociate obiectivului

principal compus

(N=5044)

%

(N=5030)

%

Deces de origine CV, IM non-fatal sau accident vascular cerebral non-fatal

9,3

11,2

0,820 (0,726, 0,927)

0,002

Deces de origine CV

1,8

1,8

0,979 (0,732, 1,309)

0,885

IM non-fatal

7,1

9,2

0,761 (0,663, 0,873)

<0,001

Accident vascular cerebral non-fatal

0,8

0,8

0,979 (0,633, 1,513)

0,922

STEMI

Evenimente asociate obiectivului

principal compus

(N=1769)

%

(N=1765)

%

Deces de origine CV, IM non-fatal sau accident vascular cerebral non-fatal

9,8

12,2

0,793 (0,649, 0,968)

0,019

Deces de origine CV

2,4

3,3

0,738 (0,497, 1,094)

0,129

IM non-fatal

6,7

8,8

0,746 (0,588, 0,948)

0,016

Accident vascular cerebral non-fatal

1.2

1.1

1,097 (0,590, 2,040)

0,770

În toată populaţia cu SCA, analiza fiecăruia dintre criteriile finale secundare a evidenţiat un beneficiu semnificativ (p<0,001) al prasugrel faţă de clopidogrel. Acestea au inclus tromboza sigură sau probabilă a stentului la finalul studiului (0,9% faţă de 1,8%; RR 0,498; IÎ 0,364, 0,683); decesul de origine cardiovasculară, IM non-fatal sau revascularizarea ţintită de urgenţă de-a lungul a 30 zile (5,9% faţă de 7,4%; RR 0,784; IÎ 0,688, 0,894); decesul de orice cauză, IM non-fatal sau accidentele vasculare cerebrale non-fatale până la încheierea studiului (10,2% faţă de 12,1%; RR 0,831; IÎ 0,751, 0,919); decesul de origine CV, IM non-fatal, accident vascular cerebral non-fatal sau respitalizare pentru eveniment ischemic cardiac până la încheierea studiului (11,7% faţă de 13,8%; RR 0,838; IÎ 0,762, 0,921). Analiza tuturor cauzelor de deces nu a evidenţiat diferenţe semnificative între prasugrel şi clopidogrel în cadrul întregii populaţii SCA (2,76% faţă de 2,90%), în cadrul populaţiei UA/STEMI (2,58% faţă de 2,41%) şi în cadrul populaţiei STEMI (3,28% faţă de 4,31%).

De-a lungul perioadei de urmărire de 15 luni, prasugrel a fost asociat cu o reducere cu 50% a trombozelor de stent. Reducerea trombozelor de stent cu Efient a fost observată atât în primele

25

momente cât şi după 30 zile, atât pentru stenturile metalice, cât şi pentru cele impregnate medicamentos.

Într-o analiză a pacienţilor ce au supravieţuit unui eveniment ischemic, prasugrel a fost asociat cu o reducere a incidenţei evenimentelor asociate criteriului final principal (7,8% pentru prasugrel faţă de 11,9% pentru clopidogrel).

Deşi cu prasugrel frecvenţa sângerărilor a fost crescută, o analiză a criteriului final compus - decesul de orice cauză, infarctul miocardic non-fatal, accidentul vascular cerebral non-fatal şi hemoragia majoră TIMI non-CABG - a favorizat Efient faţă de clopidogrel (Risc relativ 0,87%; IÎ 0,79 până la 0,95; p=0,004). În studiul TRITON, la fiecare 1000 pacienţi trataţi cu Efient au existat mai puţin cu 22 pacienţi cu infarct miocardic şi mai mult cu 5 pacienţi cu hemoragii majore TIMI în legătură cu non-CABG, faţă de pacienţii trataţi cu clopidogrel.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Prasugrel este un precursor de medicament (promedicament) şi este metabolizat rapid in vivo în metaboliţi activi şi metaboliţi inactivi. Expunerea la metabolitul activ (ASC) are variabilitate moderată până la mică între subiecţi (27%) sau la acelaşi subiect (19%). Farmacocinetica prasugrel este similară la subiecţii sănătoşi, la pacienţii cu ateroscleroză stabilă şi la pacienţii supuşi intervenţiei coronariene percutanate.

Absorbţie

Absorbţia şi metabolizarea prasugrel sunt rapide, concetraţia plasmatică maximă (Cmax) a metabolitului activ atingându-se în aproximativ 30 minute. Expunerea la metabolitul activ (ASC) creşte proporţional cu dozele terapeutice. Într-un studiu la subiecţi sănătoşi, ASC a metabolitului activ nu a fost influenţată de mesele bogate în grăsimi, hipercalorice, dar Cmax a scăzut cu 49% şi timpul până la atingerea Cmax (Tmax) a crescut de la 0,5 la 1 oră. Administrarea Efient în studiul TRITON s-a făcut indiferent de orarul meselor. Ca urmare, Efient poate fi administrat indiferent de orarul meselor; totuşi, administrarea dozei de încărcare de prasugrel în stare de repaus alimentar poate determina debutul cel mai rapid al acţiunii (vezi pct. 4.2).

Distribuţie

Legarea metabolitului activ de albumina serică umană (soluţie tamponată 4%) a fost 98%.

Metabolizare

Prasugrel nu este detectat în plasmă după administrarea orală. El este hidrolizat rapid la nivel intestinal într-o tiolactonă care este apoi convertită în metabolitul activ prin metabolizare într-o singură etapă pe calea citocromului P450, preponderent de către CYP3A4 şi CYP2B6 şi într-o mai mică măsură de către CYP2C9 şi CYP2C19. Metabolitul activ este metabolizat în continuare şi transformat prin S-metilare sau conjugare cu cisteină în doi compuşi inactivi.

În cazul subiecţilor sănătoşi, al pacienţilor cu ateroscleroză stabilă şi al pacienţilor cu SCA trataţi cu Efient nu a existat un efect relevant al variaţiilor genetice ale CYP3A5, CYP2B6, CYP2C9 sau CYP2C19 asupra farmacocineticii prasugrel sau asupra efectului său de inhibare a agregării plachetare.

Eliminare

Aproximativ 68% din doza de prasugrel este excretată în urină şi 27% în fecale sub forma metaboliţilor inactivi. Metabolitul activ are un timp mediu de înjumătăţire prin eliminare de aproximativ 7,4 ore (interval 2 până la 5 ore).

Grupuri speciale de pacienţi:

Vârstnici: Într-un studiu la subiecţi sănătoşi cu vârste cuprinse între 20 şi 80 ani, vârsta nu a avut un efect semnificativ asupra farmacocineticii prasugrel sau asupra acţiunii sale de inhibare a agregării plachetare. În studiul clinic de mari dimensiuni de fază 3, expunera medie estimată (ASC) la

26

metabolitul activ a fost cu 19% mai mare la pacienţii vârstnici (≥75 ani) comparativ cu subiecţii cu vârsta <75 ani. Prasugrel trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu vârsta ≥75 ani, datorită riscului potenţial de sângerare la această populaţie (vezi pct. 4.2 şi 4.4).

Insuficienţă hepatică: Nu sunt necesare ajustări ale dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (clasa A şi B Child Pugh). Farmacocinetica prasugrel şi acţiunea sa de inhibare a agregării plachetare au fost similare la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată comparativ cu subiecţii sănătoşi. Nu au fost studiate farmacocinetica şi farmacodinamia prasugrel la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Prasugrel nu trebuie utilizat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3).

Insuficienţă renală: Nu sunt necesare ajustări ale dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală, inclusiv la pacienţii cu boală renală în stadiu terminal (BRST). Farmacocinetica prasugrel şi acţiunea sa de inhibare a agregării plachetare au fost similare la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30 -<50 ml/min/1,73 m2) comparativ cu subiecţii sănătoşi. Inhibarea agregării plachetare mediată de prasugrel a fost, de asemenea, similară la pacienţii cu BRST care necesitau hemodializă comparativ cu subiecţii sănătoşi, chiar dacă Cmax şi ASC ale metabolitului activ au scăzut cu 51%, respectiv 42% la pacienţii cu BRST.

Greutate corporală: Expunerea medie (ASC) la metabolitul activ al prasugrel este cu aproximativ 30 până la 40% mai mare la subiecţii sănătoşi şi la pacienţii cu greutatea <60 kg comparativ cu cei cu greutatea ≥60 kg. Prasugrel va fi utilizat cu precauţie la pacienţii cu greutatea <60 kg, datorită riscului potenţial de sângerare al acestei populaţii (vezi pct. 4.4).

Origine etnică: În studiile de farmacologie clinică, după ajustarea pentru greutatea corporală, ASC a metabolitului activ a fost cu aproximativ 19% mai mare la subiecţii de origine chineză, japoneză şi coreeană faţă de cei de origine caucaziană, fiind legată predominant de expunerea mai mare în rândul populaţiei asiatice <60 kg. Nu există diferenţe de expunere între subiecţii de origine chineză, japoneză sau coreeană. Expunerea în rândul subiecţilor de origine africană sau hispanică este similară celei de la subiecţii de origine caucaziană. Nu se recomandă ajustări ale dozelor în funcţie doar de originea etnică.

Sex: La subiecţii sănătoşi şi la pacienţi, farmacocinetica prasugrel este similară la bărbaţi şi femei.

Copii şi adolescenţi: Farmacocinetica şi farmacodinamia prasugrel nu au fost evaluate la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. În studiile non-clinice au fost observate efecte numai la expuneri considerate suficient de mari faţă de expunerea maximă la om, fapt ce indică o relevanţă mică pentru uzul clinic.

Studiile toxicologice asupra dezvoltării embrio-fetale la şobolan şi iepure nu au evidenţiat existenţa unor malformaţii datorate prasugrel. La o doză foarte mare (>240 ori mai mare decât doza zilnică de întreţinere recomandată la om, calculată în mg/m2) ce a determinat efecte asupra greutăţii materne şi/sau asupra consumului de alimente, a existat o uşoară scădere a greutăţii puilor (faţă de lotul de control). În studii pre- şi post-natale la şobolan, tratamentul matern cu doze ce au determinat o expunere de până la 240 ori mai mare decât doza zilnică de întreţinere recomandată la om (calculată în mg/m2), nu a avut efect asupra dezvoltării generale şi reproductive a puilor.

Într-un studiu de expunere la prasugrel cu durata de 2 ani, efectuat la şobolan, cu doze variind de la mai mult de 75 ori expunerea terapeutică recomandată la oameni (pe baza expunerii plasmatice la metaboliţii umani activi şi principali) nu s-au observat tumori determinate de compusul activ. A existat o incidenţă crescută a tumorilor (adenoame hepatocelulare) la şoarecii expuşi timp de 2 ani la doze

27

mari (>75 ori expunerea umană), dar aceasta a fost considerată secundară inducţiei enzimatice determinată de prasugrel. Asocierea specifică dintre tumorile hepatice şi inducţia enzimatică indusă medicamentos la rozatoare este bine documentată în literatură. Creşterea frecvenţei tumorilor hepatice la administrarea prasugrel la şoarece nu este considerată un risc relevant la om.

6.       PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipienţilor

Nucleul comprimatului: Celuloză microcristalină Manitol (E421) Croscarmeloză sodică Hipromeloză (E464) Stearat de magneziu

Film:

Lactoză monohidrat Hipromeloză (E464) Dioxid de titan (E171) Triacetină (E1518) Oxid roşu de fer (E172) Oxid galben de fer (E172) Talc

6.2     Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani

6.4     Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de aer şi umiditate.

6.5     Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere din aluminiu în cutii a 14, 28, 30, 30 (x1), 56, 84, 90 (x1) şi 98 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7.       DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eli Lilly Nederland BV, Grootslag 1-5, NL-3991 RA Houten, Olanda.

8.       NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/503/008

28

EU/1/08/503/009 EU/1/08/503/010 EU/1/08/503/011 EU/1/08/503/012 EU/1/08/503/013 EU/1/08/503/014 EU/1/08/503/016

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

25 Februarie 2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

{LL/AAAA}

29

ANEXA II

A.      DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B.      CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

30

A.       DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Lilly S.A.

Avda de la Industria 30

E-28108 Alcobendas (Madrid)

Spania

B.       CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

        CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală.

        CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

DAPP va distribui un material educativ tuturor medicilor care pot fi implicaţi în tratarea cu prasugrel a pacienţilor. Formatul şi căile de distribuţie ale acestui material trebuie discutate cu asociaţiile profesionale corespunzătoare. Rezultatele discuţiilor şi, acolo unde este cazul, materialul corespunzător trebuie să fie aprobat de către autoritatea naţională competentă şi să fie disponibil înainte de lansare în fiecare dintre statele membre.

Materialul educaţional trebuie să includă:

     O copie a Rezumatului Caracteristicilor Produsului

     Evidenţierea faptului că:

o Evenimentele hemoragice severe sunt mai frecvente la pacienţii cu vârsta ≥75 ani

(inclusiv cele fatale) sau la cei cu greutatea corporală <60 kg. o Tratamentul cu prasugrel nu este, în general, recomandat pacienţilor cu vârsta

≥75 ani. o Dacă, după o atentă evaluare individuală a raportului risc/beneficiu efectuată de către

medicul curant, tratamentul este considerat necesar la grupa de vârstă ≥75 ani, atunci,

după doza de încărcare de 60 mg, trebuie prescrisă o doză mai mică de întreţinere, de

5 mg. o Pacienţii cu greutatea corporală <60 kg trebuie să fie trataţi cu o doză redusă de

întreţinere, de 5 mg. o Recomandarea dozei de 5 mg se bazează doar pe analize ale datelor

farmacodinamice/farmacocinetice şi nu există date clinice referitoare la siguranţa

acestei doze la subgrupele de pacienţi cu risc.

        ALTE CONDIŢII

Sistemul de farmacovigilenţă

DAPP trebuie să se asigure că există un sistem de farmacovigilenţă, aşa cum este descris în versiunea

v2.1 prezentată în Modulul 1.8.1. al Cererii de autorizare de punere pe piaţă, care va fi funcţional

înainte ca medicamentul să fie lansat pe piaţă, precum şi pe toată perioada în care acesta este

comercializat.

Plan de management al riscului

DAPP se angajează să efectueze studiile şi activităţile suplimentare de farmacovigilenţă detaliate în

Planul de farmacovigilenţă, aşa cum s-a convenit în versiunea 1.4 a Planului de management al

31

riscului (PMR) prezentat în Modulul 1.8.2. al Cererii de autorizare de punere pe piaţă şi în orice actualizări ulteriorare ale PMR aprobate de către CHMP.

În conformitate cu recomandările CHMP cu privire la Sistemele de management al riscului pentru medicamentele de uz uman, un PMR actualizat trebuie depus la acelaşi moment cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

Suplimentar, va fi depus un PMR actualizat

     Când se primesc noi informaţii ce pot avea impact asupra specificaţiei de siguranţă actuale , planului de farmacovigilenţă sau al activităţilor de reducere la minimum riscului

     În decurs de 60 zile de la atingerea unui reper important (farmacovigilenţă sau reducere la minimum a riscului)

     La cererea EMEA

32

ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

33

A. ETICHETAREA

34

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie conţinând comprimate filmate de 5 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Efient 5 mg comprimate filmate prasugrel

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE

Fiecare comprimat conţine prasugrel 5 mg (sub formă de clorhidrat)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine lactoză. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

14 comprimate filmate 28 comprimate filmate 30x1 comprimat filmate 56 comprimate filmate 84 comprimate filmate 90x1 comprimat filmate 98 comprimate filmate 30 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare. Administrare orală

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de aer şi umiditate.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR

NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eli Lilly Nederland BV, Grootslag 1-5, NL-3991 RA Houten, Olanda.

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/503/001 14 comprimate filmate EU/1/08/503/002 28 comprimate filmate EU/1/08/503/003 30x1 comprimat filmate EU/1/08/503/004 56 comprimate filmate EU/1/08/503/005 84 comprimate filmate EU/1/08/503/006 90x1 comprimat filmate EU/1/08/503/007 98 comprimate filmate EU/1/08/503/015 30 comprimate filmate

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Efient 5 mg

36

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister conţinând comprimate filmate de 5 mg

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Efient 5 mg comprimate filmate prasugrel

2.       NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Lilly

3.       DATA DE EXPIRARE

EXP

4.       SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5.       ALTE INFORMAŢII

<LU, MA, MI, JO, VI, SB, DU>

37

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie conţinând comprimate filmate de 10 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Efient 10 mg comprimate filmate prasugrel

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE

Fiecare comprimat conţine prasugrel 10 mg (sub formă de clorhidrat)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine lactoză. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

14 comprimate filmate 28 comprimate filmate 30x1 comprimat filmate 56 comprimate filmate 84 comprimate filmate 90x1 comprimat filmate 98 comprimate filmate 30 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare. Administrare orală

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de aer şi umiditate.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR

NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eli Lilly Nederland BV, Grootslag 1-5, NL-3991 RA Houten, Olanda.

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/08/503/008 14 comprimate filmate EU/1/08/503/009 28 comprimate filmate EU/1/08/503/010 30x1 comprimat filmate EU/1/08/503/011 56 comprimate filmate EU/1/08/503/012 84 comprimate filmate EU/1/08/503/013 90x1 comprimat filmate EU/1/08/503/014 98 comprimate filmate EU/1/08/503/016 30 comprimate filmate

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Efient 10 mg

39

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister conţinând comprimate filmate de 10 mg

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Efient 10 mg comprimate filmate prasugrel

2.       NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Lilly

3.       DATA DE EXPIRARE

EXP

4.       SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5.       ALTE INFORMAŢII

<LU, MA, MI, JO, VI, SB, DU>

40

B. PROSPECTUL

41

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Efient 10 mg comprimate filmate Efient 5 mg comprimate filmate

Prasugrel

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

-         Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

-         Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

-         Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

-         Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

1.       Ce este Efient şi pentru ce se utilizează

2.       Înainte să luaţi Efient

3.       Cum să luaţi Efient

4.       Reacţii adverse posibile

5.       Cum se păstrează Efient

6.       Informaţii suplimentare

1.       CE ESTE EFIENT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Efient aparţine unui grup de medicamente denumite antiplachetare. Trombocitele (plachetele sanguine) sunt elemente celulare foarte mici care circulă în sânge. Atunci când un vas de sânge este afectat, de exemplu atunci când este tăiat, trombocitele (plachetele sanguine) se alipesc (se agregă) pentru a forma un cheag de sânge (tromb). Ca urmare, trombocitele (plachetele sanguine) sunt esenţiale pentru a ajuta la oprirea sângerării. Dacă trombii se formează în interiorul unui vas de sânge rigidizat, de exemplu o arteră, ei pot deveni foarte periculoşi deoarece pot întrerupe circulaţia sângelui, putând determina un atac de cord (infarct miocardic), un accident vascular cerebral sau decesul. Trombii din arterele care aduc sângele la inimă pot determina scăderea cantităţii de sânge, aceasta determinând angină instabilă (o durere severă în piept).

Efient împiedică agregarea plachetară şi, ca urmare, reduce şansele de formare a cheagurilor de sânge.

Vi s-a prescris Efient deoarece aţi avut deja un atac de cord sau angină instabilă şi aţi suferit o intervenţie prin care vi s-au redeschis vasele de sânge blocate ale inimii. Este, de asemenea, posibil să vi se fi introdus unul sau mai multe stenturi pentru a menţine deschisă o arteră blocată sau îngustată care aduce sânge la inimă. Efient vă reduce şansele de a mai avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral sau de a muri din cauza unuia dintre aceste evenimente aterotrombotice. Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, acid acetilsalicilic, un alt medicament antiplachetar.

2.       ÎNAINTE SĂ LUAŢI EFIENT

Nu luaţi Efient

-         dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la prasugrel sau la oricare dintre celelalte componente ale Efient. O reacţie alergică poate fi recunoscută ca o erupţie trecătoare pe piele, mâncărimi, faţă umflată, buze umflate sau scurtarea respiraţiei. Dacă vi se întâmplă acest lucru, spuneţi-i medicului dumneavoastră.

-         dacă aveţi o condiţie medicală care detemină în prezent sângerare, de exemplu sângerare de la nivelul stomacului sau intestinului.

-         dacă aţi avut vreodată un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitor (AIT).

-         dacă aveţi o boală hepatică severă.

42

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Efient

Înainte de a lua Efient trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă aflaţi în una dintre situaţiile de mai jos:

-         dacă aveţi un risc crescut de sângerare, de exemplu:

-         vârsta de 75 ani sau mai mult. Medicul dumneavoastră trebuie să prescrie o doză zilnică de 5 mg, deoarece există un risc mai mare de sângerare la pacienţii cu vârsta peste 75 ani

-         un accident grav recent

-         o intervenţie chirurgicală recentă (inclusiv unele proceduri stomatologice)

-         sângerare recentă sau recidivantă de la nivelul stomacului sau intestinului ( de exemplu un ulcer gastric, polipi la nivelul colonului)

-         greutatea corporală mai mică de 60 kg. Medicul dumneavoastră trebuie să prescrie o doză zilnică de 5 mg Efient dacă aveţi mai puţin de 60 kg.

-         boală de rinichi sau probleme moderate cu ficatul

-         administrarea anumitor medicamente (vezi mai jos „Utilizarea altor medicamente”)

-         o intervenţie chirurgicală programată (inclusiv unele proceduri stomatologice) în următoarele şapte zile. S-ar putea ca medicul dumneavoastră să dorească să opriţi temporar administrarea Efient datorită riscului crescut de sângerare.

-         dacă sunteţi de origine asiatică - există experienţă limitată privind utilizarea Efient la populaţia de origine asiatică

-         chiar dacă nu au existat cazuri cu Efient, cu anumite alte medicamente antiplachetare poate apare o condiţie foarte rară numită purpură trombotică trombicitopenică (PTT). PTT este asociată cu febră, vânătăi mici, punctiforme, rotunde, vânătăi de dimensiuni mici până la medii, stare de confuzie, dureri de cap şi o scădere a numărului de trombocite. Dacă remarcaţi apariţia unor vânătăi mici, punctiforme, rotunde, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, suplimente nutritive şi preparate be bază de plante. Este important în mod special să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă urmaţi tratament cu clopidogrel (un medicament antiplachetar), warfarină (un anticoagulant) sau cu „medicamente antiinflamatoare nesteroidiene” utilizate pentru combaterea durerii şi a febrei (de exemplu, ibuprofen, naproxen, etoricoxib). Dacă sunt administrate împreună cu EFIENT, aceste medicamente pot creşte riscul de sângerare.

Luaţi împreună cu Efient doar acele medicamente pe care vi le indică medicul dumneavoastră.

Utilizarea Efient cu alimente şi băuturi

Efient poate fi administrat cu sau fără alimente.

Sarcina şi alăptarea

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă rămâneţi gravidă sau doriţi să rămâneţi gravidă în timp ce luaţi Efient. Trebuie să luaţi Efient doar după ce aţi discutat cu medicul dumneavoastră beneficiile potenţiale şi riscurile potenţiale pentru copilul dumneavoastră încă nenăscut. Dacă alăptaţi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu s-au efectuat studii privind efectele Efient asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Este puţin probabil ca Efient să afecteze capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Efient

Efient conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la anumite categorii de glucide, luaţi legătura cu medicul dumneavoastră înainte de a lua acest medicament.

43

3. CUM SĂ LUAŢI EFIENT

Luaţi întotdeauna Efient exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Medicul dumneavoastră vă va spune câte comprimate de Efient trebuie să luaţi. Doza uzuală de Efient

este de 10 mg pe zi. Veţi începe tratamentul cu o doză unică de 60 mg.

Dacă aveţi greutatea corporală mai mică de 60 kg şi vârsta peste 75 ani, doza de Efient este de 5 mg pe

zi.

Medicul dumneavoastră vă va spune să luaţi, de asemenea, acid acetilsalicilic; medicul vă va indica

exact ce doză trebuie să luaţi (de obicei între 75 mg şi 325 mg zilnic).

Puteţi lua Efient cu sau fără alimente. Luaţi-vă doza de medicament la aproximativ acelaşi moment al zilei. Nu rupeţi sau sfărâmaţi comprimatul.

Este important să-i spuneţi medicului dumneavoastră, dentistului sau farmacistului că luaţi Efient. Efient nu trebuie utlizat de către copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Efient

Luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră sau cu spitalul, deoarece poate exista risc crescut de sângerare. Trebuie să-i arătaţi medicului cutia dumneavoastră de Efient.

Dacă uitaţi să luaţi Efient

Dacă uitaţi să vă luaţi doza dumneavoastră zilnică la ora obişnuită, luaţi Efient atunci când vă amintiţi. Dacă uitaţi să vă luaţi doza de-a lungul întregii zile, este suficient să reluaţi administrarea Efient a doua zi, la ora obişnuită. Nu luaţi două doze în aceeaşi zi. În cazul cutiilor de 14, 28, 56, 84 sau 96 comprimate, puteţi verifica ziua în care aţi luat un comprimat de Efient prin verificarea calendarului tipărit pe blister.

Dacă încetaţi să luaţi Efient

Nu întrerupeţi tratamentul cu Efient fără a discuta cu medicul dumneavoastră. Este deosebit de important să discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a opri Efient deoarece atât riscurile cât şi beneficiile depind de administrarea regulată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Efient poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Frecvenţele reacţiilor adverse observate sunt definite după cum urmează:

        foarte frecvente: afectează mai mult de 1 din 10 utilizatori

        frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100

        mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000

        rare: afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000

        foarte rare: afectează mai puţin de 1 din 10000

        necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră dacă observaţi oricare dintre următoarele:

        Pierderea bruscă a sensibilităţii sau slăbiciunea braţului, piciorului sau feţei, în special dacă se manifestă doar pe o parte a corpului,

        Stare bruscă de confuzie, dificultăţi de vorbire sau de a-i înţelege pe cei din jur,

        Dificultăţi ale mersului apărute brusc, sau pierderea echilibrului, sau tulburări de coordonare,

44

        Stare bruscă de ameţeală sau dureri de cap apărute brusc, fără o cauză cunoscută. Toate cele de mai sus pot fi semnele unui accident vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral este o reacţie adversă mai puţin frecventă a Efient la pacienţii care nu au avut niciodată un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor (AIT).

Anunţaţi cât mai repede medicul dumneavoastră dacă observaţi oricare dintre următoarele:

        Sânge în urină,

        Sângerări de la nivelul rectului, sânge în fecale sau fecale de culoare neagră,

        Sângerare ce nu poate fi oprită, de exemplu în urma unei tăieturi. Toate cele de mai sus pot fi semne de sângerare, cea mai frecventă reacţie adversă a Efient. Deşi mai puţin frecventă, sângerarea severă poate pune viaţa în pericol.

Reacţiile adverse observate în studiile clinice cu Efient includ:

Reacţii adverse frecvente

Sângerări la nivelul stomacului sau intestinelor

Sângerări la locul injecţiei

Sângerări nazale

Erupţie trecătoare pe piele

Vânătăi mici şi roşii la nivelul pielii (echimoze)

Sânge în urină

Hematom (sângerare sub piele la locul injecţiei sau într-un muşchi, ce determină umflături)

Scăderea hemoglobinei sau scăderea numărului de celule roşii (anemie)

Vânătăi

Reacţii adverse mai puţin frecvente

Sângerări oculare spontane, sângerări rectale, ale gingiilor sau în abdomen în jurul organelor interne

Sângerare după intervenţii chirurgicale

Tuse cu eliminare de sânge

Sânge în fecale

Reacţii adverse rare

Hematoame subcutanate (sângerare sub piele care provoacă umflături)

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EFIENT

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Efient după data de expirare înscrisă pe blister şi cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de aer şi umiditate.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Efient

-         Substanţa activă este prasugrel. Efient 10 mg: fiecare comprimat conţine prasugrel 10 mg (sub formă de clorhidrat) Efient 5 mg: fiecare comprimat conţine prasugrel 5 mg (sub formă de clorhidrat)

-         Celelalte componente sunt celuloză microcristalină, manitol (E421), croscarmeloză sodică, hipromeloză (E464), stearat de magneziu, lactoză monohidrat, dioxid de titan (E171), triacetină

45

(E1518), oxid roşu de fer (doar pentru comprimatele de 10 mg) (E172), oxid galben de fer (E172) şi talc.

Cum arată Efient şi conţinutul ambalajului

Efient 10 mg: comprimatele sunt de culoare bej, de formă hexagonală, imprimate cu „10 MG” pe o faţă şi cu „4759” pe cealaltă faţă.

Efient 5 mg: comprimatele sunt de culoare galbenă, de formă hexagonală, imprimate cu „5 MG” pe o faţă şi cu „4760” pe cealaltă faţă.

Efient este disponibil în cutii care conţin 14, 28, 30, 56, 84, 90 şi 98 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Eli Lilly Nederland BV Grootslag 1 – 5 NL-3991 RA, Houten Olanda.

Producătorul

Lilly S.A.

Avda. de la Industria 30

28108 Alcobendas

Madrid

Spania.

46

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

Belgique/België/Belgien

Daiichi Sankyo Belgium N.V.-S.A

Tél/Tel: +32 (0) 10 48 95 95

Btjirapnsi

TTl "Ejih JIhjih HeflepjiaHfl" B.B. - Ei>jirapH5i

Teji. +359 2 491 41 40

Česká republika

ELI LILLY ČR, s.r.o. Tel: +420 234 664 111

Danmark

Eli Lilly Danmark A/S Tlf: +45 45 26 60 00

Deutschland

Daiichi Sankyo Deutschland GmbH Tel. +49 (0) 69 50 98 53 41

Eesti

Eli Lilly Holdings Limited Eesti filiaal

Tel: +3726441100

EXlâSa

<DAPMAIEPB-AIAAY A.E.B.E.

Tr(k: +30 210 629 4600

España

Daiichi Sankyo España, S.A. Tel: +34 (0) 91 539 99 11

France

Daiichi Sankyo France SAS Tél: +33 (0) 1 55 62 14 60

Ireland

Daiichi Sankyo UK Ltd Tel: +44 (0) 1753 893 600

Ísland

Icepharma hf.

Sími: +354 540 8000

Italia

Daiichi Sankyo Italia S.p.A.

Tel: +39 (0) 06 85 2551

Kvnpoq

Phadisco Ltd

Tr(k: +357 22 715000

Latvija

Eli Lilly Holdings Limited părstăvniecîba Latvijă

Tel: +371 67364000

Lietuva

Eli Lilly Holdings Limited atstovybė Tel. +370 (5) 2649600

Luxembourg/Luxemburg

Daiichi Sankyo Belgium N.V.-S.A Tél/Tel: +32 (0) 10 48 95 95

Magyarország

Lilly Hungária Kft. Tel: + 36 1 328 5100

Malta

Charles de Giorgio Ltd. Tel: +356 25600 500

Nederland

Daiichi Sankyo Nederland B.V. Tel: +31 (0) 20 4 07 20 72

Norge

Eli Lilly Norge A.S. Tlf: +47 22 88 18 00

Österreich

Daiichi Sankyo Austria GmbH Tel: +43 (0) 1 481 06 45

Polska

Eli Lilly Polska Sp. z o.o. Tel. +48 (0) 22 440 33 00

Portugal

Daiichi Sankyo Portugal, Lda. Tel: +351 21 4232010

România

Eli Lilly România S.R.L. Tel: +40 21 4023000

Slovenija

Eli Lilly farmacevtska družba, d.o.o. Tel: +386 (0)1 580 00 10

Slovenská republika

Eli Lilly Slovakia, s.r.o. Tel: +421 220 663 111

Suomi/Finland

Oy Eli Lilly Finland Ab Puh/Tel: +358-(0) 9 85 45 250

Sverige

Eli Lilly Sweden AB Tel: + 46 (0) 8 7378800

United Kingdom

Daiichi Sankyo UK Ltd Tel: +44 (0) 1753 893 600

Acest prospect a fost aprobat în {LL/AAAA}.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

47

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Infarctul miocardic Afla cum se produce infarctul miocardic.
Pacienţii cu sindrom coronarian acut prezintă concentraţii plasmatice de HDL mai scăzute Societatea Spaniolă de Cardiologie (SEC) a avertizat marţi că persoanele cu valori scăzute de HDL (colesterolul 'bun') au o mare probabilitate de a fi afectate de sindromul coronarian acut (SCA), informează EFE, care citează un articol publicat în ultima ediţie a Revistei Spaniole de Cardiologie (REC)...
Dr. Imre Benedek: Mortalitatea provocată de infarctul miocardic acut a scăzut de la 23% la 7% Mortalitatea cauzată de infarctul miocardic acut a scăzut de la 23%, cât era în anul 2004, la 7% în anul 2010, în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, arată un studiu prezentat, vineri, în cadrul celei de-a X-a Conferinţe Naţionale de Cardiologie de la Târgu Mureş, de dr. Imre Bnedek, şeful Clinicii...
Vass Levente(UDMR) propune înfiinţarea de centre de recuperare neurologică după modelul celor pentru infarctul miocardic Candidatul UDMR Mureş la Camera Deputaţilor, Vass Levente, a anunţat că propune înfiinţarea de centre de recuperare neurologică după modelul sistemului de intervenţie la infarctul miocardic, astfel încât cei care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) să aibă şanse mai mari de recuperare.
Iaşi: La spital, din cauza 'pomenii porcului' Opt persoane cu afecţiuni cardiace decompensate au ajuns în stare gravă la Spitalul Clinic de Urgenţe Sfântul Ioan din Iaşi, din cauza mâncărurilor şi băuturii consumate din abundenţă la pomana porcului.
Vârstnicii, învăţaţi cum să prevină sau să identifice simptomele accidentului vascular ori infarctului miocardic Persoanele de vârsta a treia au învăţat direct de la specialişti, în cadrul campaniei 'Sănătate pentru Trupul şi Sufletul Tău', cum să prevină accidentul vascular sau infarctul miocardic şi cum să supravieţuiască atacului cerebral ori atacului de cord, recunoscând simptomele care preced aceste boli.