Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

GLEPARK 0,35 mg
 
Denumire GLEPARK 0,35 mg
Descriere Glepark este indicat la adulti pentru tratamentul semnelor si simptomelor formei idiopatice a bolii Parkinson, singur (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, de exemplu pe tot parcursul bolii, până în stadiile avansate, când levodopa îsi pierde eficacitatea sau când eficacitatea sa nu persistă si devine fluctuantă (fluctuatii de tip „on-off”).
Denumire comuna internationala PRAMIPEXOLUM
Actiune terapeutica AGENTI DOPAMINERGICI AGONISTI DOPAMINERGICI
Prescriptie P-RF/S - Stupefiante/psihotrope cu prescriptie care se retine in farmacie
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 0,35mg
Ambalaj Cutie cu blist. Al/Al x 100 compr.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC N04BC05
Firma - Tara producatoare MEDICAMENTA A.S. - CEHIA
Autorizatie de punere pe piata MEDICAMENTA A.S. - CEHIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre GLEPARK 0,35 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre GLEPARK 0,35 mg, comprimate       

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Glepark 0,35 mg, comprimate

2.       COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Glepark 0,35 mg comprimate contine pramipexol bază 0,35 mg (sub formă de diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,5 mg).

Notă:

Dozele de pramipexol publicate în literatura de specialitate se referă la sarea de pramipexol.

De aceea, dozele vor fi exprimate atât sub formă de pramipexol bază cât si de sare de pramipexol (între paranteze).

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat

0,35 mg: comprimate albe,ovale, plate, cu margini tesite, marcate pe o fată cu „PX” si „2” de o parte si de alta a liniei mediane si având o linie mediană pe cealaltă fată. Comprimatul poate fi divizat în două părti egale.

4.       DATE CLINICE

4.1     Indicatii terapeutice

Glepark este indicat la adulti pentru tratamentul semnelor si simptomelor formei idiopatice a bolii Parkinson, singur (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, de exemplu pe tot parcursul bolii, până în stadiile avansate, când levodopa îsi pierde eficacitatea sau când eficacitatea sa nu persistă si devine fluctuantă (fluctuatii de tip „on-off”).

4.2     Doze si mod de administrare

Boala Parkinson

Doza zilnică se administrează divizată în prize egale, de 3 ori pe zi.

Initierea tratamentului:

Dozele trebuie crescute treptat, începând de la o doză initială de 0,264 mg bază (0,375 mg sare) pe zi, care se măreste apoi la intervale de 5 -7 zile. Dacă nu apar reactii adverse intolerabile, doza se creste treptat până se ajunge la efectul terapeutic maxim.

Schema de crestere a dozelor de pramipexol

Săptămâna

Dozele (mg bază)

Doza zilnică totală (mg bază)

Doza (mg sare)

Doza zilnică totală (mg sare)

1

3 x 0,088

0,264

3 x 0,125

0,375

2

3 x 0,18

0,54

3 x 0,25

0,75

3

3 x 0,35

1,1

3 x 0,5

1,50

Dacă doza trebuie mărită în continuare, doza zilnică trebuie crescută cu câte 0,54 mg bază (0,75 mg sare) pe săptămână, până la doza maximă de 3,3 mg bază (4,5 mg sare) pe zi.

Totusi, trebuie mentionat că incidenta somnolentei creste la doze mai mari de 1,5 mg (de sare) pe zi (vezi pct. 4.8).

Tratamentul de întretinere:

Doza individuală de pramipexol trebuie să fie cuprinsă între 0,264 mg bază (0,375 mg sare) si un maximum de 3,3 mg bază (4,5 mg sare). În cadrul unor studii-pivot care au urmărit cresterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost observată începând cu doza zilnică de 1,1 mg bază (1,5 mg sare). Ajustări ulterioare ale dozajului trebuie să se facă în functie de răspunsul clinic si de aparitia reactiilor adverse. În cadrul studiilor clinice, aproximativ 5% din pacienti au fost tratati cu doze mai mici de 1,1 mg bază (1,5 mg sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, dozele de pramipexol mai mari de 1,1 mg bază (1,5 mg sare) pe zi pot fi utile pacientilor la care se intentionează reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca doza de levodopa să fie redusă, atât pe durata cresterii dozei, cât si a tratamentului de întretinere cu pramipexol, în functie de răspunsul clinic al fiecărui pacient (vezi pct.4.5).

Întreruperea tratamentului:

Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la aparitia sindromului neuroleptic malign. De aceea, tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,54 mg bază (0,75 mg sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,54 mg bază (0,75 mg sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,264 mg bază (0,375 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.4).

Administrarea la pacientii cu insuficientă renală:

Eliminarea pramipexolului este dependentă de functia renală. Pentru initierea tratamentului se recomandă următoarea schemă terapeutică:

Pacientii cu un clearance al creatininei peste 50 ml/min nu necesită reducerea dozei zilnice sau a frecventei administrării.

La pacientii cu clearance al creatininei între 20 si 50 ml/min, doza zilnică initială de pramipexol trebuie divizată în două prize, începând cu 0,088 mg bază (0,125 mg sare) de două ori pe zi (0,176 mg bază /0,25 mg sare pe zi). Nu trebuie depăsită o doză zilnică maximă de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg sare).

La pacientii cu clearance al creatininei sub 20 ml/min, doza zilnică de pramipexol se administrează în priză unică, începând cu 0,088 mg bază (0,125 mg sare) pe zi. Nu trebuie depăsită o doză zilnică maximă de 1,1 mg pramipexol bază (1,5 mg sare).

Dacă functia renală se alterează pe parcursul tratamentului de întretinere, doza zilnică de pramipexol trebuie redusă cu acelasi procentaj cu cel cu care scade functia renală, de exemplu, dacă clearance-ul creatininei scade cu 30% , atunci doza zilnică de pramipexol trebuie redusă cu 30%. Dacă clearance-ul creatininei este cuprins între 20 si 50 ml/min, doza zilnică poate fi divizată în două prize, iar dacă clearance-ul creatininei este sub 20 ml/min, sub formă de doză zilnică unică.

Administrarea la pacientii cu insuficientă hepatică:

La pacientii cu insuficientă hepatică ajustarea dozei probabil nu este necesară, deoarece aproximativ 90% din substanta activă absorbită este excretată pe cale renală. Totusi, influenta insuficientei hepatice asupra farmacocineticii pramipexolului nu a fost practic investigată.

Copii si adolescenti:

Siguranta si eficacitatea pramipexolului la copii si adolescenti cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite.

Pramipexol nu prezintă utilizare relevantă la copii si adolescenti în indicatia Boala Parkinson.

Sindromul Tourette

Copii si adolescenti

Pramipexolul nu este recomandat pentru administrare la copii si adolescenti cu vârsta sub 18 ani, deoarece siguranta si eficacitatea pramipexolului la acest grup nu au fost stabilite. Pramipexolul nu trebuie utilizat la copii si adolescenti cu sindrom Tourette, deoarece raportul beneficiu-risc este negativ pentru această afectiune (vezi pct. 5.1)

Mod de administrare

Comprimatele se administrează pe cale orală, înghitite cu apă, si pot fi luate cu sau fără alimente.

4.3     Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activă sau la oricare dintre excipientii medicamentului.

4.4     Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

În cazul prescrierii de pramipexol la pacientii cu boală Parkinson si cu insuficientă renală se recomandă reducerea dozei de pramipexol, asa cum este prezentat la pct. 4.2.

Halucinatii

Halucinatiile sunt cunoscute ca reactie adversă la tratamentul cu agonisti dopaminergici si levodopa.

Pacientii trebuie avertizati asupra posibilitătii aparitiei halucinatiilor (mai ales vizuale) (vezi pct. 4.8).

Dischinezie

În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul cresterii initiale a dozei de pramipexol administrat în asociere cu levodopa, poate apărea diskinezie. În această situatie, doza de levodopa trebuie redusă.

Episoade de somn cu instalare bruscă si somnolentă

Pramipexolul a fost asociat cu somnolentă si episoade de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacientii cu boala Parkinson. Instalarea bruscă a somnului, în timpul activitătilor zilnice, în unele cazuri fără a fi constient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai putin frecvent. Pacientii trebuie informati asupra acestui fapt si avertizati să manifeste prudentă atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje în timpul tratamentului cu pramipexol. Pacientii care au prezentat somnolentă si/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje. În plus, trebuie avută în vedere micsorarea dozei sau întreruperea tratamentului. Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudentă în cazul în care pacientii sunt tratati concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.5, 4.7 si pct. 4.8).

Tulburări ale controlului impulsurilor si comportamente obsesive

Dependenta patologică de jocurile de noroc, cresterea libidoului si hipersexualitatea au fost raportate la pacientii tratati cu agonisti dopaminergici pentru boala Parkinson, inclusiv pramipexol. În plus, pacientii si personalul medical trebuie să fie constienti de faptul că pot să apară alte simptome ale tulburărilor de control al impulsurilor comportamentale cum ar fi crestere necontrolată a apetitului alimentar si obsesie a cumpărăturilor. Trebuie luată în considerare micsorarea dozei/întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei.

Pacienti cu tulburări psihotice

Pacientii cu tulburări psihotice trebuie tratati cu agonisti dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate sunt mai mari decât riscurile potentiale.Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice si pramipexol (vezi pct. 4.5).

Consult oftalmologic periodic

Se recomandă consult oftalmologic la intervale regulate sau dacă apar tulburări de vedere.

Boli cardiovasculare severe

În cazul existentei bolilor cardiovasculare severe, se recomandă prudentă. Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la debutul tratamentului, datorită riscului general de hipotensiune arterială ortostatică asociat tratamentului dopaminergic.

Sindrom neuroleptic malign

Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Legare de proteinele plasmatice

La om, pramipexolul se leagă pe proteinele plasmatice într-o proportie foarte mică (< 20%), biotransformarea fiind redusă. De aceea, sunt improbabile interactiuni cu alte medicamente care afectează legarea de proteinele plasmatice sau eliminarea prin biotransformare. Deoarece anticolinergicele sunt eliminate mai ales prin biotransformare, posibilitatea interactiunilor este redusă, desi interactiunile cu anticolinergice nu au fost practic investigate. Nu există interactiuni farmacocinetice cu selegilina sau cu levodopa.

Inhibitori/competitori ai căilor de eliminare renală activă

Cimetidina reduce clearance-ul renal al pramipexolului cu aproximativ 34%, probabil datorită inhibării sistemului de transport al cationilor secretati la nivelul tubilor renali. De aceea, medicamentele care inhibă calea activă de eliminare renală sau sunt eliminate pe această cale, cum sunt cimetidina amantadina si mexiletina pot interactiona cu pramipexolul, cu reducerea clearance-ului unuia sau al ambelor medicamente. În cazul administrării acestor medicamente concomitent cu pramipexolul trebuie avută în vedere reducerea dozei de pramipexol.

Asociere cu levodopa

Când pramipexolul este administrat în asociere cu levodopa, se recomandă reducerea dozei de levodopa si mentinerea constantă a dozei celorlalte medicamente antiparkinsoniene în perioada în care doza de pramipexol este crescută.

Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudentă în cazul în care pacientii sunt tratati cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.4, 4.7, 4.8)

Medicamente antipsihotice

Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice si pramipexol (vezi pct. 4.4) de exemplu, dacă sunt de asteptat efecte antagoniste

4.6     Fertilitatea, sarcina si alăptarea

Sarcina

Efectul asupra sarcinii si alăptării nu a fost investigat la om. Pramipexolul nu a demonstrat potential teratogen la sobolan si iepure, dar s-a dovedit embriotoxic la sobolan în doze materno- toxice (vezi pct. 5.3). În timpul sarcinii, pramipexolul trebuie administrat numai dacă este absolut necesar, si anume dacă se consideră că beneficiile potentiale justifică riscurile potentiale pentru făt.

Alăptarea

Deoarece pramipexolul inhibă secretia de prolactină la om, este de asteptat o inhibare a lactatiei. Excretia pramipexolului în laptele matern nu a fost studiată la femeie. La sobolan, concentratia substantei active marcată radioactiv a fost mai mare în lapte decât în plasmă.

În absenta datelor la om, pramipexolul nu trebuie administrat în perioada alăptării. Totusi, dacă tratamentul este absolut necesar, se recomandă întreruperea alăptării.

Fertilitatea

Nu sunt disponibile date non-clinice sau la om legate de fertilitate

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Pramipexolul poate avea o influentă majoră asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

Pot să apară halucinatii si somnolentă.

Pacientii aflati în tratament cu pramipexol si care prezintă somnolentă si/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie sfătuiti să nu conducă vehicule si să nu se angajeze în activităti (de exemplu, folosirea utilajelor) în care afectarea atentiei ar putea să-i pună pe ei sau pe persoanele din jur în pericol de accidente grave sau letale, până când aceste episoade recurente sau somnolenta nu dispar (vezi si pct. 4.4, 4.5 si 4.8).

4.8     Reactii adverse

Reactii adverse asteptate

În timpul tratamentului cu pramipexol sunt de asteptat următoarele reactii adverse: vise neobisnuite, amnezie, simptome comportamentale ale tulburărilor de control al impulsurilor si manifestări compulsive cum ar fi crestere necontrolată a apetitului, obsesie a cumpărăturilor, hipersexualitate si dependentă patologică de jocurile de noroc, stare de confuzie, constipatie, delir, ameteli, diskinezie, dispnee, oboseală, halucinatii, cefalee, hiperkinezie, hiperfagie, hipotensiune arterială, insomnie, tulburări de libidou, greată, paranoia, edem periferic, pneumonie, prurit, eruptie cutanată tranzitorie si alte manifestări de hipersensibilitate; neliniste, somnolentă, instalare bruscă a somnului, sincopă, tulburări ale vederii, inclusiv vedere încetosată si acuitate vizuală redusă, vărsături, scădere în greutate, crestere în greutate.

Din analizarea datelor obtinute din studiile clinice controlate cu placebo, care au inclus 1923 pacienti tratati cu pramipexol si 1354 pacienti cărora li s-a administrat placebo, s-a constatat că s-au raportat frecvent reactii adverse la ambele grupuri. 63% dintre pacientii cărora li s-a administrat pramipexol si 52% dintre pacientii cărora li s-a administrat placebo au prezentat cel putin o reactie adversă.

Tabelul 1 prezintă frecventa reactiilor adverse din studiile clinice controlate cu placebo în boala Parkinson. Reactiile adverse la medicament raportate în acest tabel sunt acele evenimente care s-au manifestat la 0,1% sau la mai multi pacienti tratati cu pramipexol si acestea au fost raportate semnificativ mai des la pacientii care au luat pramipexol fată de placebo, sau când evenimentul a fost considerat relevant clinic.Majoritatea reactiilor adverse la medicament au fost usoare până la moderate, au apărut de obicei la începutul tratamentului si multe au avut tendinta de a dispărea chiar în cazul continuării terapiei.

În cadrul clasificării pe aparate, sisteme si organe, reactiile adverse sunt prezentate în functie de frecventă (numărul de pacienti care pot manifesta reactia), utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100, < 1/10); mai putin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100); rare (≥ 1/10000, < 1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecventă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Boală Parkinson, cele mai frecvente reactii adverse

Cele mai frecvente (≥ 5%) reactii adverse raportate la pacientii cu boala Parkinson, mai frecvente la pacientii tratati cu pramipexol decât la cei cărora li s-a administrat placebo, au fost greată, diskinezie, hipotensiune arterială, ameteli, somnolentă, insomnie, constipatie, halucinatii, cefalee si oboseală.

Incidenta somnolentei este crescută la doze mai mari de 1,5 mg pramipexol sare pe zi (vezi pct. 4.2). O reactie adversă mai frecventă, în cazul asocierii cu levodopa, a fost diskinezia. La începutul tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, mai ales dacă doza este crescută prea repede.

Tabelul 1: Boala Parkinson

Clasificarea pe aparate, sisteme si organe

Reactii adverse la medicament

Infectii si infestări

Mai putin frecvente

pneumonie

Tulburări psihice

Frecvente

vise neobisnuite, simptome comportamentale ale tulburărilor de controlul al impulsurilor si manifestări compulsive, confuzie, halucinatii, insomnie, neliniste

Mai putin frecvente

obsesia cumpărăturilor, delir, hipersexualitate, tulburări de libido, paranoia, dependentă patologică de jocuri de noroc

Cu frecventă necunoscută

crestere necontrolată a apetitului alimentar, hiperfagie

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente

ameteli, diskinezie, somnolentă

Frecvente

amnezie, cefalee

Mai putin frecvente

hiperkinezie, somn cu instalare bruscă, sincopă

Tulburări oculare

Frecvente

tulburări de vedere, inclusiv vedere încetosată si acuitate vizuală redusă

Tulburări vasculare

Foarte frecvente

hipotensiune arterială

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale

Mai putin frecvente

dispnee

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente

g reată

Frecvente

constipatie, vărsături

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Mai putin frecvente

reactii de hipersensibilitate, prurit, eruptii cutanate tranzitorii

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Frecvente

oboseală, edem periferic

Investigatii diagnostice

 

Frecvente scădere în greutate

Mai putin frecvente

crestere în greutate

Somnolentă

Tratamentul cu pramipexol a fost asociat frecvent cu somnolentă si, mai putin frecvent, cu somnolentă diurnă excesivă si episoade de somn cu instalare bruscă (Vezi si pct. 4.4).

Tulburări ale libidoului

Pramipexolul se poate asocia mai putin frecvent cu tulburări de libidou (crestere sau scădere)

Tulburări legate de controlul impulsurilor si manifestări compulsive

În cazul pacientilor tratati pentru boala Parkinson cu agonisti dopaminergici, inclusiv pramipexol, mai ales la doze mari, s-au raportat manifestări de dependentă patologică de jocuri de noroc, cresterea libidoului si hipersexualitate, în general reversibilă la reducerea dozei sau întreruperea tratamentului (Vezi si pct. 4.4)

Într-un studiu de control si screening retrospectiv, încrucisat, care a inclus 3.090 pacienti cu boală Parkinson, 13,6% dintre pacientii care au primit tratament dopaminergic sau non-dopaminergic au manifestat simptome de tulburări comportamentale în ultimele sase luni. Manifestările observate au inclus o dependentă patologică fată de jocurile de noroc, obsesie a cumpărăturilor, crestere necontrolată a apetitului alimentar si comportament sexual compulsiv (hipersexualitate). Posibilii factorii de risc independenti pentru tulburările de control ale impulsurilor includ tratamente cu dopaminergice si tratamente cu doze crescute de dopaminergice, vârsta tânără (≤ 65 ani), celibatul, si antecedente familiale ale dependentei patologice fată de jocurile de noroc.

4.9     Supradozaj

Nu există experientă clinică referitoare la supradozajul masiv. Evenimentele adverse anticipate sunt cele legate de proprietătile farmacodinamice ale agonistilor dopaminergici, incluzând greată, vărsături, hiperkinezie, halucinatii, agitatie si hipotensiune arterială. Nu este stabilit un antidot pentru supradozajul cu agonisti dopaminergici. Dacă sunt prezente semne de stimulare a sistemului nervos central, se poate recomanda administrarea unui neuroleptic. Tratarea supradozajului poate necesita măsuri generale de sustinere a functiilor vitale, lavaj gastric, administrare intravenoasă de lichide, administrare de cărbune activat si monitorizare electrocardiografică.

5.       PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE

5.1     Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente anti-Parkinsoniene, agonisti dopaminergici, codul ATC: N04BC05

Pramipexolul este un agonist dopaminergic care se leagă cu selectivitate si specificitate mare de subfamilia D2 a receptorilor pentru dopamină, având o afinitate preponderentă pentru receptorii D3 si o activitate intrinsecă totală.

Pramipexolul ameliorează deficitele motorii din boala Parkinson prin stimularea receptorilor dopaminergici din nucleul striat. Studiile la animale de laborator demonstrează că pramipexolul inhibă sinteza, eliberarea si metabolizarea dopaminei.

În studiile la voluntari, a fost observată diminuarea secretiei de prolactină dependent de doză.

Într-un studiu clinic la voluntari sănătosi, s-a observat o crestere a tensiunii arteriale si a frecventei bătăilor inimii, atunci când cresterea dozelor de pramipexol comprimate cu eliberare prelungită a fost efectuată într-un ritm mai rapid (la fiecare 3 zile) decât se recomandă, până la maxim 3,15 mg pramipexol bază (4,5 mg sare) pe zi. Astfel de efecte nu au fost observate în studiile la pacienti.

Studiile clinice în boala Parkinson

La pacienti, pramipexolul ameliorează semnele si simptomele formei idiopatice de boală Parkinson.

Studiile clinice controlate cu placebo au inclus aproximativ 1800 de pacienti tratati cu pramipexol aflati în stadiile Hoehn si Yahr I-IV de boală. Dintre acestia, aproximativ 1000 s-au aflat în stadii mai avansate de boală, urmând tratament concomitent cu levodopa si suferind de complicatii motorii.

În stadiile incipiente si avansate ale bolii Parkinson, eficacitatea pramipexolului în studiile clinice controlate a fost mentinută timp de aproximativ sase luni. În studiile clinice deschise care au continuat timp de peste trei ani, nu au fost înregistrate semne de diminuare a eficacitătii terapeutice.

Într-un studiu controlat, dublu-orb, cu durata de 2 ani, tratamentul initial cu pramipexol a întârziat în mod semnificativ aparitia complicatiilor motorii si a redus incidenta acestora, comparativ cu tratamentul initial cu levodopa. Această întârziere în aparitia complicatiilor motorii în cazul pramipexolului trebuie pusă în balantă cu ameliorarea mai accentuată a functiilor motorii dată de levodopa (măsurată prin modificarea medie pe scala UPDRS). Incidenta generală a halucinatiilor si somnolentei a fost, în general, mai mare în faza de crestere a dozelor, în grupul tratat cu pramipexol.Totusi, nu a existat o diferentă semnificativă în cursul fazei de întretinere. Aceste date trebuie avute în vedere atunci când se initiază tratamentul cu pramipexol la pacientii cu boala Parkinson.

Agentia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligatia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu pramipexol la toate subgrupele de copii si adolescenti în boala Parkinson (vezi pct. 4.2 pentru informatii privind utilizarea la copii si adolescenti).

Studii clinice în Sindromul Tourette

Eficacitatea pramipexolului (0,0625-0,5 mg/zi) la copii si adolescenti cu vârsta cuprinsă între 6-17 ani cu sindrom Tourette a fost evaluată într-un studiu clinic, dublu-orb, randomizat, controlat, cu placebo, cu doză variabilă, cu durata de 6 săptămâni. Au fost randomizati un total de 63 pacienti (43 tratati cu pramipexol, 20 tratati placebo). Criteriul principal de evaluare a fost modificarea medie fată de valorile initiale ale scorului la Scala de Evaluare a Ticurilor Total Tic Score (TTS) a Yale Global Tic Severity Scale (YGTSS). Nu a fost înregistrată nicio diferentă între pramipexol si placebo atât în ceea ce priveste criteriul principal de evaluare sau pentru oricare dintre criteriile secundare de evaluare a eficacitătii, inclusiv scorul total YGTSS, Patient Global Impression of Improvement (PGI-I), Clinical Global Impression of Improvement (CGI-I) sau Clinical Global Impressions of Severity of Illness (CGI-S). Evenimentele adverse care au apărut la cel putin 5% din grupul de pacienti tratat cu pramipexol si mai frecvent la pacientii tratati cu pramipexol decât cu placebo au fost: durere de cap (27,9%, placebo 25,0%), somnolentă (7,0%, placebo 5,0%), greată (18,6%, placebo 10,0%), vărsături (11,6%, placebo 0,0%), dureri în etajul abdominal superior (7,0%, placebo 5,0%), hipotensiune arterială ortostatică (9,3%, placebo 5,0%), mialgie (9,3%, placebo5,0%), tulburări de somn (7,0%, placebo 0,0%), dispnee (7,0%, placebo 0,0%) si infectii la nivelul căilor respiratorii superioare (7,0%, placebo 5,0%). Alte evenimente adverse semnificative, care au dus la întreruperea administrării medicatiei la pacienti tratati cu pramipexol, au fost stări confuzionale, tulburări de vorbire sau agravarea afectiunii (vezi pct. 4.2).

5.2     Proprietăti farmacocinetice

După administrarea orală, pramipexolul este absorbit rapid si complet. Biodisponibilitatea absolută este mai mare de 90%, iar concentratia plasmatică maximă se atinge în intervalul de 1-3 ore de la administrare. Administrarea în timpul meselor nu reduce gradul de absorbtie a pramipexolului, ci numai viteza acesteia. Pramipexolul are o cinetică liniară, iar concentratia plasmatică variază putin interindividual.

La om, legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică (< 20%) iar volumul de distributie este mare (400 l). La sobolan au fost observate concentratii mari în tesutul cerebral (de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice).

La om, pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură.

Excretia renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea principală de eliminare. Aproximativ 90% din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală, în timp ce mai putin de 2% se regăseste în materiile fecale. Clearance-ul total al pramipexolului este de aproximativ 500 ml/min, iar clearance-ul renal este de aproximativ 400 ml/min. Timpul de înjumătătire plasmatică prin eliminare (t½) variază între 8 ore la persoanele tinere si 12 ore la persoanele vârstnice.

5.3     Date preclinice de sigurantă

Studii de toxicitate după doze repetate arată că pramipexolul are efecte functionale, afectând mai ales SNC si functia de reproducere la femele, datorate probabil exagerării efectelor farmacodinamice.

La porcii de talie mică au fost observate scăderi ale tensiunii arteriale sistolice si diastolice si ale frecventei cardiace, iar la maimute a fost detectată tendinta la efecte hipotensive.

Efectele pramipexolului asupra functiei de reproducere au fost investigate la sobolani si iepuri. Pramipexolul nu a demonstrat efecte teratogene la sobolani si iepure, însă a manifestat efecte embriotoxice la sobolan, la dozele toxice pentru mamă. Datorită speciilor de animale selectate si a parametrilor limitati investigati, reactiile adverse ale pramipexolului asupra sarcinii si fertilitătii la sexul masculin nu au fost pe deplin elucidate.

Pramipexolul nu s-a dovedit a fi genotoxic. În cadrul unui studiu de carcinogenitate, la sobolanii de sex masculin au apărut hiperplazie a celulelor Leydig si adenoame, explicate prin efectul de inhibare a prolactinei de către pramipexol. Această observatie nu prezintă relevantă clinică la om. Acelasi studiu a arătat că, la doze de 2 mg/kg (sare) sau mai mari, tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu degenerescentă retiniană la sobolanii albinosi. Aceste din urmă efecte nu au fost observate si la sobolanii cu pigmentatie normală si nici în cadrul unui studiu de carcinogenitate cu durata de 2 ani la soarecii albinosi sau la orice altă specie investigată.

6.       PARTICULARITĂTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

Manitol (E 421)

Amidon de porumb

Povidonă K 30 (E 1201)

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu (E 470b)

6.2     Incompatibilităti

Nu este cazul

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani

6.4     Precautii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

Acest medicament nu necesită conditii de temperatură speciale de păstrare.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Blistere din Al/Al

Mărimi de ambalaj: 30, 100

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare

Fără cerinte speciale

7.       DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE DE PUNERE PE PIATĂ

Glenmark Pharmaceuticals s.r.o.

Hvězdova 1716/2b, 140 78 Praga 4, Republica Cehă

8.       NUMĂRUL(ELE) AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

1641/2009/01 1641/2009/02

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

Autorizare: Aprilie 2009

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Noiembrie 2011

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.