suport@medipedia.ro 021.242.04.28 (Luni-Vineri: 8:00-16:30)
Unde caut?
  • Tot continutul
  • Articole
  • Dictionar
  • Forum
  • Unitati medicale

Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

TROMBEX 75 mg
Denumire TROMBEX 75 mg
Descriere Previne formarea cheagurilor de sânge şi reduce riscul apariţiei evenimentelor aterotrombotice.
Denumire comuna internationala CLOPIDOGRELUM
Actiune terapeutica ANTITROMBOTICE ANTIAGREGANTE PLACHETARE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 75mg
Ambalaj Cutie x 1 flac. din sticla incolora x 28 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC B01AC04
Firma - Tara producatoare ZENTIVA K.S. - CEHIA
Autorizatie de punere pe piata ZENTIVA K.S. - CEHIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre TROMBEX 75 mg ?  Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> Iorga Lucian : Buna ziua , numele meu este Lucian am 29 de ani , cu putin timp in urma ma durut foarte tare in piept...
>> barbu maria (vizitator) : am tiroidectomie totala si cardiopatie cr .am o intrebare? insuficienta ventriculara cr. Mi s-a prescris...
>> Beatrice : Buna ziua! As vrea sa stiu daca este vreo problema ca am luat 2 trombex in loc de 1 din neatentie?
>> dr. Oana Iordache : Nu se va intampla nimic insa fiti atenta la doza.
>> Lucian Soimul (vizitator) : de cinci ani urmez cu Sintrom 4 mg. pe zi. Il pot inlocui cu Trombex?
>> dr. Oana Iordache : Nu,discutati cu medicul cardiolog.
>> ana (vizitator) : DE CE TROMBEX A FOST 80 LEI , SI ACUM ESTE 17,80 LEI?
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> ARETIA (vizitator) : Sotul meu (46 anu) a avut un infarct acum 2 anisi doua luni. A luat TROMBEX toata aceasta perioada. Cat...
>> dr. Oana Iordache : Oricare dintre cei doi pot intrerupe tratamentul. Durata tratamentului o stabileste medicului curant...
>> TROMBEX 75 mg
Comprimate filmate, 75mg
>> TROMBEX 75 mg
Comprimate filmate, 75mg
Prospect si alte informatii despre TROMBEX 75 mg, comprimate filmate   Rezumatul caracteristicilor produsului       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 1710/2009/01-02-03                                        Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Trombex 75 mg, comprimate filmate

2.       COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat conţine 75 mg clopidogrel (sub formă de 97,90 mg bisulfat de clopidogrel) Excipienţi: Fiecare comprimat filmat conţine lactoză anhidră 89,60 mg şi ulei de ricin hidrogenat 7,50 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

Trombex sunt comprimate filmate alungite, biconvexe, de culoare roz.

4. DATE CLINICE

4.1     Indicaţii terapeutice

Clopidogrel este indicat la adulţi pentru prevenirea evenimentelor aterotrombotice la:

•            Pacienţi cu infarct miocardic (anterior cu câteva zile, dar mai recent de 35 zile), accident vascular cerebral ischemic (mai vechi de 7 zile, dar mai recent de 6 luni) sau arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare dovedită.

•            Pacienţi cu sindrom coronarian acut:

-            Sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (angină pectorală instabilă sau infarct miocardic non-Q), inclusiv pacienţi supuşi implantării de stent după o intervenţie coronariană percutanată în asociere cu acidul acetilsalicilic (AAS).

-            Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST, în asociere cu AAS, la pacienţii trataţi medical, eligibili pentru terapie trombolitică. Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să citiţi pct. 5.1.

4.2     Doze şi mod de administrare

•            Adulţi şi vârstnici Clopidogrel trebuie administrat în doză de 75 mg, în priză unică, cu sau fără alimente.

La pacienţii cu sindrom coronarian acut:

-Sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (angină pectorală instabilă sau infarct miocardic non-Q): tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat cu o doză de încărcare unică, de 300 mg şi apoi continuat cu o doză de 75 mg, o dată pe zi (în asociere cu acid acetilsalicilic (AAS) 75 mg – 325 mg pe zi). Deoarece dozele mai mari de AAS au fost asociate cu un risc crescut de sângerare, se recomandă ca doza de AAS să nu depăşească 100 mg. Durata optimă a tratamentului nu

1

a fost stabilită cu exactitate. Datele din studiile clinice susţin utilizarea sa până la 12 luni, iar beneficiul maxim a fost observat la 3 luni (vezi pct. 5.1).

-Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST: clopidogrelul trebuie administrat în doză unică de 75 mg pe zi, pentru început sub formă de doză de încărcare de 300 mg, în asociere cu AAS şi cu sau fără trombolitice. La pacienţii cu vârsta peste 75 ani, tratamentul cu clopidogrel trebuie iniţiat fără doza de încărcare. Tratamentul asociat trebuie început cât mai curând posibil după debutul simptomelor şi continuat pentru cel puţin patru săptămâni. Beneficiul asocierii clopidogrelului cu AAS mai mult de patru săptămâni nu a fost studiat în acest context (vezi pct. 5.1).

•  Copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea clopidogrelului la copii şi adolescenţi nu au fost încă stabilite.

•            Insuficienţă renală Experienţa terapeutică la pacienţi cu insuficienţă renală este limitată (vezi pct. 4.4).

•            Insuficienţă hepatică

Experienţa terapeutică la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată, care pot avea diateză hemoragică este limitată (vezi pct. 4.4).

4.3     Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

Insuficienţă hepatică severă.

Leziune hemoragică evolutivă, cum este ulcerul gastro-duodenal sau hemoragia intracraniană.

4.4     Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Datorită riscului de sângerare şi de reacţii adverse hematologice, trebuie determinat numărul elementelor figurate sanguine şi/sau trebuie efectuate alte teste adecvate ori de câte ori apar semne clinice care sugerează apariţia sângerării în timpul tratamentului (vezi pct. 4.8). Asemenea celorlate antiagregante plachetare, clopidogrelul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii care pot prezenta un risc crescut de sângerare în caz de traumatism, intervenţii chirurgicale sau în cadrul altor condiţii patologice şi la pacienţii trataţi cu AAS, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv inhibitori de COX-2, heparină sau inhibitori ai glicoproteinei IIb/IIIa. Pacienţii trebuie urmăriţi atent pentru orice semne de sângerare, inclusiv hemoragii oculte, mai ales în primele săptămâni de tratament şi/sau după proceduri invazive cardiologice sau intervenţii chirurgicale. Administrarea concomitentă a clopidogrel cu anticoagulante orale nu este recomandată, deoarece această asociere poate creşte intensitatea sângerărilor (vezi pct. 4.5).

Dacă pacientul urmează să fie supus unei intervenţii chirurgicale programate, iar efectul antiagregant plachetar este temporar nedorit, se recomandă întreruperea clopidogrelului cu 7 zile înainte de intervenţie. Clopidogrel prelungeşte timpul de sângerare şi trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu leziuni susceptibile de a sângera (în special gastro-intestinale şi intraoculare).

Pacienţii trebuie informaţi că tratamentul cu clopidogrel (în monoterapie sau în asociere cu AAS), poate să prelungească timpul de sângerare şi că trebuie să se adreseze medicului în cazul oricărei sângerări anormale (prin localizare sau durată). Pacienţii trebuie să informeze medicii şi dentiştii că urmează tratament cu clopidogrel înainte de a fi programaţi pentru orice intervenţie chirurgicală şi înainte de a lua orice nou medicament.

Foarte rar, au fost raportate cazuri de purpură trombotică trombocitopenică (PTT) în timpul utilizării de clopidogrel, uneori după o expunere de scurtă durată. Aceasta se caracterizează prin trombocitopenie şi anemie hemolitică microangiopatică, asociată cu tulburări neurologice, afectarea funcţiei renale sau febră. PTT este o afecţiune cu evoluţie potenţial letală, care impune un tratament prompt, inclusiv plasmafereză.

Din lipsă de date, clopidogrelul nu este recomandat în primele 7 zile după un accident vascular cerebral ischemic.

2

Sunt disponibile doar date limitate despre utilizarea clopidogrelului la pacienţii cu insuficienţă renală. De aceea, clopidogrelul trebuie utilizat cu prudenţă la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.2).

De asemenea, experienţa este limitată la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată, care pot dezvolta diateză hemoragică. De aceea, clopidogrelul trebuie utilizat cu prudenţă la acest grup de pacienţi (vezi pct. 4.2).

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. Acest medicament conţine ulei de ricin hidrogenat, care poate determina tulburări gastrice şi diaree.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Anticoagulante orale: nu se recomandă administrarea concomitentă de clopidogrel şi anticoagulante orale, deoarece poate creşte gravitatea sângerărilor (vezi pct. 4.4).

Inhibitori ai glicoproteinei IIb/IIIa: clopidogrelul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu risc crescut de sângerare în caz de traumatism, intervenţii chirurgicale sau în cadrul altor condiţii patologice, aflaţi în tratament concomitent cu inhibitori ai glicoproteinei IIb/IIIa (vezi pct. 4.4).

Acidul acetilsalicilic (AAS): AAS nu a modificat efectul clopidogrelului de inhibare a agregării plachetare induse de ADP, în timp ce clopidogrelul a potenţat efectul AAS asupra agregării plachetare induse de colagen. Cu toate acestea, administrarea concomitentă a 500 mg de AAS de 2 ori pe zi, timp de o zi, nu a modificat semnificativ prelungirea timpului de sângerare determinată de administrarea de clopidogrel. Este posibilă o interacţiune farmacodinamică între clopidogrel şi acidul acetilsalicilic, ceea ce poate duce la o creştere a riscului de sângerare. Prin urmare, administrarea concomitentă a acestor două medicamente trebuie efectuată cu prudenţă (vezi pct. 4.4). Cu toate acestea, clopidogrelul şi AAS au fost administrate în asociere pe o perioadă de până la un an (vezi pct. 5.1).

Heparina: într-un studiu clinic efectuat la subiecţi sănătoşi, administrarea clopidogrelului nu a necesitat modificarea dozei de heparină şi nici nu a influenţat efectul heparinei asupra coagulării. Administrarea concomitentă cu heparina nu a modificat inhibarea agregării plachetare produse de clopidogrel. Este posibilă o interacţiune farmacodinamică între clopidogrel şi heparină, ceea ce poate duce la o creştere a riscului de sângerare. Prin urmare, administrarea concomitentă a acestor două medicamente trebuie efectuată cu prudenţă (vezi pct. 4.4).

Trombolitice: siguranţa administrării concomitente de clopidogrel, medicamente trombolitice fibrino-sau non-fibrino-specifice şi heparine a fost studiată la pacienţi cu infarct miocardic acut. Frecvenţa hemoragiilor semnificative clinic a fost similară cu cea observată în cazul administrării concomitente de AAS cu medicamente trombolitice şi heparină (vezi pct. 4.8).

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): un studiu clinic efectuat la voluntari sănătoşi a arătat că administrarea concomitentă de clopidogrel şi naproxen creşte frecvenţa hemoragiile gastro-intestinale oculte. Cu toate acestea, în absenţa unor studii privind interacţiunile cu alte AINS, deocamdată nu este clar stabilit dacă riscul hemoragiilor gastro-intestinale este crescut pentru toate AINS. Prin urmare, administrarea concomitentă de clopidogrel şi AINS, inclusiv inhibitorii de COX-2 trebuie efectuată cu prudenţă (vezi pct. 4.4).

Alte tratamente concomitente: au fost efectuate numeroase alte studii clinice, pentru a investiga eventualele interacţiuni farmacodinamice şi farmacocinetrice dintre clopidogrel şi alte medicamente administrate concomitent. Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice semnificative clinic atunci când clopidogrelul a fost administrat concomitent cu atenolol, nifedipină sau cu ambele, atenolol şi nifedipină. În plus, activitatea farmacodinamică a clopidogrelului nu a fost influenţată semnificativ de administrarea concomitentă cu fenobarbital, cimetidină sau estrogeni.

Administrarea concomitentă de clopidogrel nu a modificat parametrii farmacocinetici ai digoxinei sau ai teofilinei. Antiacidele nu au influenţat mărimea absorbţiei clopidogrelului.

3

Studiile efectuate pe microzomi hepatici umani au arătat că metabolitul carboxilic al clopidogrelului poate inhiba activitatea citocromului P450 2C9. Aceasta poate duce la creşterea concentraţiilor plasmatice ale unor medicamente care sunt metabolizate de citocromul P450 2C9, cum sunt fenitoina, tolbutamida şi AINS. Datele din studiul CAPRIE arată că administrarea concomitentă a clopidogrelului cu fenitoina şi tolbutamida este bine tolerată.

În afara informaţiilor despre interacţiunile medicamentoase specifice descrise mai sus, nu au fost efectuate studii privind interacţiunile dintre clopidogrel şi alte medicamente utilizate în mod curent la pacienţii cu boală aterotrombotică. Cu toate acestea, pacienţii incluşi în studiile clinice cu clopidogrel au primit concomitent numeroase medicamente, inclusiv diuretice, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocante ale canalelor de calciu, hipocolesterolemiante, vasodilatatoare coronariene, antidiabetice (inclusiv insulină), antiepileptice, terapie de substituţie hormonală şi inhibitori ai GP IIb/IIIa fără manifestarea unor interacţiuni medicamentoase semnificative clinic.

4.6     Sarcina şi alăptarea

Deoarece nu sunt disponibile date despre expunerea la clopidogrel în timpul sarcinii, ca măsură de

precauţie, este preferabil să nu se utilizeze clopidogrel în timpul sarcinii.

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării

embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

La om, nu există date despre excreţia clopidogrelului în laptele matern. Nu trebuie exclusă inhibarea

funcţiei plachetare a sugarului. Din acest motiv, ca măsură de precauţie, alăptarea nu trebuie

continuată în timpul tratamentului cu Trombex.

4.7     Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Clopidogrel nu are nici o influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8     Reacţii adverse

Siguranţa clopidogrelului a fost evaluată la mai mult de 42000 de pacienţi care au participat în studiile clinice, dintre care peste 9000 pacienţi au fost trataţi timp de 1 an sau mai mult. Reacţiile adverse semnificative clinic observate în studiile CAPRIE, CURE, CLARITY şi COMMIT sunt prezentate în continuare. În general, efectul clopidogrelului 75 mg pe zi a fost comparabil cu AAS 325 mg pe zi în cadrul studiului CAPRIE, indiferent de vârstă, sex şi rasă. În plus faţă de experienţa din studiile clinice, au fost raportate spontan reacţii adverse.

Sângerarea este cea mai frecventă reacţie adversă raportată atât în studiile clinice, cât şi după punerea pe piaţă când s-a raportat mai ales pe durata primei luni de tratament.

CAPRIE: la pacienţii trataţi fie cu clopidogrel, fie cu AAS, frecvenţa globală a sângerărilor a fost de 9,3%. Frecvenţa cazurilor severe a fost de 1,4% pentru clopidogrel şi de 1,6% pentru AAS.

CURE: frecvenţa sângerărilor majore în grupul clopidogrel + AAS a fost dependentă de doza de AAS (<100 mg: 2,6%; 100-200 mg: 3,5%; >200 mg: 4,9%), similar cu grupul placebo + AAS (<100 mg: 2,0%; 100-200 mg: 2,3%; >200 mg: 4,0%). Riscul de sângerări (care pun viaţa în pericol, majore, minore şi de alt tip) a scăzut în cursul studiului: 0-1 lună (clopidogrel: 9,6%; placebo: 6,6%), 1-3 luni (clopidogrel: 4,5%; placebo: 2,3%), 3-6 luni (clopidogrel: 3,8%; placebo: 1,6%), 6-9 luni (clopidogrel: 3,2%; placebo: 1,5%), 9-12 luni (clopidogrel: 1,9%; placebo: 1,0%). Nu s-a constatat creşterea frecvenţei sângerărilor majore în cazul tratamentului cu clopidogrel + AAS în primele 7 zile după by-pass coronarian la pacienţii la care s-a întrerupt tratamentul cu mai mult de 5 zile înaintea intervenţiei chirurgicale (4,4% clopidogrel + AAS versus 5,3% placebo + AAS). La pacienţii la care s-a continuat tratamentul pe parcursul acestor 5 zile, frecvenţa a fost 9,6% pentru grupul clopidogrel + AAS şi 6,3% pentru grupul placebo + AAS.

4

CLARITY: a existat o creştere globală a frecvenţei sângerărilor în grupul tratat cu clopidogrel + AAS (17,4%) faţă de grupul tratat cu placebo + AAS (12,9%). Incidenţa sângerărilor majore a fost similară între cele două grupuri (1,3% faţă de 1,1% pentru grupul tratat cu clopidogrel + AAS, respectiv, grupul tratat cu placebo + AAS). Aceasta a fost omogenă în subgrupurile de pacienţi definiţi prin caracteristici iniţiale şi tip de tratament fibrinolitic sau cu heparină.

COMMIT: frecvenţa globală a sângerărilor majore non-cerebrale şi cerebrale a fost mică şi similară în cele două grupuri (0,6% faţă de 0,5% în grupul tratat cu clopidogrel + AAS, respectiv, grupul tratat cu placebo + AAS).

Reacţiile adverse care fie au apărut în timpul studiilor clinice, fie au fost raportate spontan, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Frecvenţa este definită prin următoarea convenţie: frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Baza de date MedDRA pe aparate, sisteme şi organe

Frecvente

Mai puţin frecvente

Rare

Foarte rare

Tulburări hematologice şi limfatice

Trombocitopenie, leucopenie, eozinofilie

Neutropenie, inclusiv neutropenie severă

Purpură trombotică trombocitopenică (PTT) (vezi pct. 4.4), anemie aplastică, pancitopenie, agranulocitoză, trombocitopenie severă, granulocitopenie, anemie

Tulburări ale

sistemului

imunitar

Boala serului, reacţii anafilactoide

Tulburări psihice

Halucinaţii, confuzie

Tulburări ale

sistemului

nervos

Hemoragie intracraniană (au fost raportate câteva cazuri cu evoluţie letală), cefalee, parestezii, ameţeli

Tulburări de gust

Tulburări oculare

Hemoragie oftalmică (conjunctivală, intraoculară, retiniană)

Tulburări acustice şi vestibulare

Vertij

Tulburări vasculare

Hematom

Hemoragie gravă, hemoragia plăgii operatorii, vasculită, hipotensiune arterială

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Epistaxis

Hemoragii la nivelul tractului respirator (hemoptizie, hemoragie pulmonară), bronhospasm, pneumopatie interstiţială

5

Tulburări gastro-intestinale

Hemoragie gastro-intestinală, diaree, dureri abdominale, dispepsie

Ulcer gastric şi ulcer duodenal, gastrită, vărsături, greaţă, constipaţie, flatulenţă

Hemoragie retro-peritoneală

Hemoragie gastro-intestinală şi retroperitoneală cu evoluţie letală, pancreatită, colită (inclusiv colită ulcerativă sau limfocitară), stomatită

Tulburări hepatobiliare

Insuficienţă hepatică acută, hepatită, teste funcţionale hepatice modificate

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Echimoze

Erupţie cutanată, prurit, hemoragii cutanate (purpură)

Dermatită buloasă (necroliza epidermică toxică, sindrom Stevens Johnson, eritem polimorf), edem angioneurotic, erupţii cutanate eritematoase, urticarie, eczemă, lichen plan

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Hemoragii musculo-scheletice (hemartroză), artrită, artralgii, mialgii

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Hematurie

Glomerulonefrită,

creşterea creatininemiei

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Sângerare la locul injectării

Febră

Investigaţii diagnostice

Creşterea timpului de sângerare, scăderea numărului de neutrofile, scăderea numărului de trombocite

4.9 Supradozaj

Supradozajul poate duce la prelungirea timpului de sângerare şi, consecutiv, la complicaţii hemoragice. În caz de sângerare, trebuie să se aibă în vedere instituirea unui tratament adecvat. Nu există antidot al activităţii farmacologice a clopidogrelului. Dacă este necesară corectarea rapidă a unui timp de sângerare prelungit, transfuzia de masă trombocitară poate corecta efectele clopidogrelului.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antiagregante plachetare, exclusiv heparina, codul ATC: B01AC04.

6

Clopidogrelul inhibă selectiv legarea adenozin-difosfatului (ADP) de receptorul plachetar şi, prin aceasta, activarea complexului GP IIb/IIIa mediată de ADP; consecutiv, agregarea plachetară este inhibată. Pentru a-şi exercita acţiunea antiagregantă, clopidogrelul necesită biotransformare. Clopidogrelul inhibă şi agregarea plachetară produsă de alţi agonişti, blocând amplificarea activării plachetare prin ADP-ul eliberat. Clopidogrelul acţionează prin modificarea ireversibilă a receptorului plachetar pentru ADP. În consecinţă, funcţionalitatea trombocitelor expuse la clopidogrel este afectată pentru tot restul duratei lor de viaţă, iar refacerea unei funcţii trombocitare normale corespunde duratei turnover-ului trombocitar.

Administrarea repetată a unei doze de 75 mg pe zi a determinat o importantă inhibare a agregării plachetare induse de ADP, începând din prima zi de tratament; această inhibare creşte apoi progresiv şi atinge starea de echilibru între a 3-a şi a 7-a zi. La starea de echilibru, doza zilnică de 75 mg a permis obţinerea unui nivel mediu de inhibare cuprins între 40% şi 60%. Agregarea plachetară şi timpul de sângerare au revenit treptat la valorile iniţiale, în general într-un interval de 5 zile după întreruperea tratamentului.

Siguranţa şi eficacitatea clopidogrelului au fost evaluate în 4 studii dublu orb, care au inclus peste 80000 pacienţi: studiul CAPRIE, care a comparat clopidogrelul cu AAS şi studiile CURE, CLARITY şi COMMIT, care au comparat clopidogrelul cu placebo, ambele medicamente fiind administrate în asociere cu AAS şi alte tratamente standard.

Infarct miocardic (IM) recent, accident vascular cerebral recent sau arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare dovedită

Studiul CAPRIE a inclus 19185 de pacienţi afectaţi de aterotromboză, care s-a manifestat printr-un infarct miocardic recent (<35 zile), un accident vascular cerebral ischemic recent (între 7 zile şi 6 luni) sau printr-o arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare dovedită. Pacienţii au fost repartizaţi în mod randomizat în cele două grupuri de tratament: clopidogrel 75 mg/zi sau AAS 325 mg/zi, şi au fost urmăriţi timp de 1 până la 3 ani. În subgrupul de pacienţi înrolaţi pentru infarct miocardic, cei mai mulţi au primit AAS chiar în primele zile care au urmat fazei acute a infarctului miocardic. Clopidogrelul a redus semnificativ frecvenţa de apariţie a unor noi evenimente ischemice (criteriul final de evaluare combinat compus din infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic şi deces de cauză vasculară), comparativ cu AAS. În analiza după intenţia de tratament, au fost observate 939 de evenimente în grupul cu clopidogrel şi 1020 de evenimente în grupul cu AAS (reducerea riscului relativ (RRR) 8,7 %, [IÎ 95%: 0,2 - 16,4%]; p=0,045), ceea ce permite ca la fiecare 1000 de pacienţi trataţi timp de 2 ani, comparativ cu AAS, clopidogrelul să evite la un număr suplimentar de 10 pacienţi (IÎ: 0-20) apariţia unui eveniment ischemic. Analiza mortalităţii globale ca şi criteriu secundar nu a demonstrat o diferenţă semnificativă între clopidogrel (5,8%) şi AAS (6,0%).

Într-o analiză pe subgrupe după criteriul de înrolare (infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare), beneficiul observat a fost mai mare (atingând semnificaţie statistică pentru p=0,003) la pacienţii înrolaţi pentru arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare (în special la cei care au avut în antecedente şi un infarct miocardic) (RRR = 23,7%; IÎ: 8,9 - 36,2), şi mai mic (nesemnificativ diferit faţă de AAS) la pacienţii înrolaţi pentru accident vascular cerebral (RRR = 7,3% ; IÎ: -5,7 - 18,7 [p=0,258]). La pacienţii înrolaţi în studiu având ca singur criteriu infarctul miocardic recent, rezultatul cu clopidogrel a fost numeric inferior, dar diferenţa nu a fost semnificativă statistic, faţă de cel obţinut cu AAS (RRR = -4,0%; IÎ: -22,5 -11,7 [p=0,639]). În plus, o analiză pe subgrupe de vârste a sugerat faptul că beneficiul cu clopidogrel la pacienţii cu vârsta peste 75 ani ar fi mai mic decât cel observat la pacienţii cu vârstă ≤75 ani.

Deoarece studiul CAPRIE nu a fost conceput cu puterea statistică pentru a evalua eficacitatea în fiecare dintre subgrupuri, nu este clar dacă diferenţele observate între reducerile riscului relativ în funcţie de criteriul de înrolare sunt reale sau sunt rezultatul întâmplării.

Sindrom coronarian acut

Studiul CURE a inclus 12562 pacienţi cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (angină pectorală instabilă sau infarct miocardic non-Q), care s-au prezentat în primele 24 de ore de la

7

debutul celui mai recent episod de durere toracică sau al simptomelor de tip ischemic. A fost necesar ca pacienţii să aibă fie modificări ECG relevante pentru nou episod de ischemic fie creşteri ale enzimelor cardiace sau valori ale troponinelor I sau T de cel puţin două ori mai mari decât limita superioară a valorilor normale. Pacienţii au primit în mod randomizat clopidogrel (doza de încărcare de 300 mg, urmată de 75 mg pe zi, N=6259) sau placebo (N=6303), ambele grupuri primind în asociere AAS (75-325 mg o dată pe zi) şi alte tratamente standard. Pacienţii au fost trataţi timp de până la 1 an. În studiul CURE, 823 de pacienţi (6,6%) au fost trataţi concomitent cu antagonişti ai GP IIb/IIIa. Tratamentul cu heparină a fost administrat la peste 90% dintre pacienţi şi riscul relativ de sângerare între clopidogrel şi placebo nu a fost influenţat semnificativ de tratamentul concomitent cu heparină.

Numărul de pacienţi care au prezentat unul dintre evenimentele componente ale criteriului final principal al studiului [deces de cauză cardiovasculară (CV), infarct miocardic (IM) sau accident vascular cerebral] a fost de 582 (9,3%) în grupul tratat cu clopidogrel şi de 719 (11,4%) în grupul tratat cu placebo, ceea ce corespunde unei reduceri a riscului relativ (RRR) de 20% (IÎ 95%: 10% -28%, p=0,00009) în favoarea grupului tratat cu clopidogrel [(reducerea riscului relativ de 17% la pacienţii trataţi în mod conservator, de 29% la pacienţii cu angioplastie coronariană transluminală percutană (PTCA) cu sau fără stent şi de 10% la cei cu by-pass coronarian (CABG)]. Apariţia de noi evenimente cardiovasculare (criteriul final principal) a fost prevenită, cu o reducere a riscului relativ de 22% (IÎ: 8,6 - 33,4), 32% (IÎ: 12,8 - 46,4), 4% (IÎ: -26,9 - 26,7), 6% (IÎ: -33,5 - 34,3) şi 14% (IÎ: -31,6 - 44,2) pe parcursul următoarelor intervale: 0-1 lună, 1-3 luni, 3-6 luni, 6-9 luni, respectiv 9-12 luni. Astfel, după a 3-a lună de tratament, beneficiul observat în grupul clopidogrel + AAS nu a crescut suplimentar, în timp ce riscul hemoragic a persistat (vezi pct. 4.4).

Utilizarea clopidogrelului în CURE a fost asociată cu o scădere a necesarului de tratament trombolitic (RRR = 43,3%; IÎ: 24,3% - 57,5%) şi cu antagonişti ai GP IIb/IIIa (RRR = 18,2%; IÎ: 6,5% - 28,3%).

Numărul de pacienţi care au prezentat una dintre componentele criteriului final (deces CV, IM, accident vascular cerebral sau ischemie refractară) a fost de 1035 (16,5%) în grupul tratat cu clopidogrel şi de 1187 (18,8%) în grupul tratat cu placebo, ceea ce corespunde unei reduceri a riscului relativ de 14% (IÎ 95%: 6% - 21%, p=0,0005), în favoarea grupului tratat cu clopidogrel. Acest beneficiu a fost realizat mai ales prin reducerea semnificativă statistic a incidenţei infarctului miocardic [287 (4,6%) în grupul tratat cu clopidogrel şi 363 (5,8%) în grupul placebo]. Nu s-a observat niciun efect asupra frecvenţei respitalizărilor pentru angină pectorală instabilă.

Rezultatele obţinute la grupe de pacienţi cu caracteristici diferite (de exemplu angină pectorală instabilă sau IM non-Q, nivel de risc de la mic la mare, diabet zaharat, necesitate de revascularizare, vârstă, sex etc) au fost concordante cu rezultatele analizei primare. În mod special, în cadrul unei analize post-hoc la 2172 de pacienţi (17% din populaţia totală din studiul CURE) supuşi implantării de stent (Stent-CURE), datele au arătat că, în comparaţie cu placebo, clopidogrelul a demonstrat o RRR semnificativă de 26,2% în favoarea clopidogrelului în ceea ce priveşte criteriul final principal combinat de evaluare (deces de cauză CV, IM, accident vascular cerebral) şi, de asemenea, o RRR semnificativă de 23,9% în ceea ce priveşte al doilea criteriu final principal combinat de evaluare (deces de cauză CV, IM, accident vascular cerebral sau ischemie refractară). În plus, profilul de siguranţă al clopidogrelului la această subpopulaţie de pacienţi nu a ridicat nicio problemă deosebită. Prin urmare, rezultatele în acest subset sunt în acord cu rezultatele globale ale studiului.

Beneficiul observat cu clopidogrel a fost independent de alte tratamente cardiovasculare administrate

în faza acută sau pe termen lung (cum sunt: heparină/heparină cu masă moleculară mică, antagonişti ai

GPIIb/IIIa, medicamente hipolipemiante, beta-blocante şi inhibitori ai ECA).

Eficacitatea clopidogrelului a fost observată independent de doza de AAS (75 sau 325 mg o dată pe

zi).

La pacienţii cu IM acut cu supradenivelare de segment ST, siguranţa şi eficacitatea clopidogrelului au fost evaluate în 2 studii dublu orb, controlate cu placebo, CLARITY şi COMMIT. Studiul CLARITY a inclus 3491 pacienţi care s-au prezentat în primele 12 ore de la debutul unui IM cu supradenivelare de segment ST şi au fost programaţi pentru tratamentul trombolitic. Pacienţii au

8

primit clopidogrel (doză de încărcare de 300 mg, urmată de 75 mg pe zi, n=1752) sau placebo (n=1739), ambele în asociere cu AAS (150 până la 325 mg ca doză de încărcare, urmată de 75 până la 162 mg pe zi), un medicament fibrinolitic şi, după caz, o heparină. Pacienţii au fost urmăriţi timp de 30 zile. Criteriul final principal combinat a fost apariţia pe angiograma de la externare a arterei ocluzionate, implicate în infarct sau deces sau IM recurent înainte de angiografia coronariană. La pacienţii la care nu s-a făcut angiografie, criteriul final principal a fost decesul sau infarctul miocardic recurent până în ziua 8 sau până la externare. Populaţia de pacienţi a inclus 19,7% femei şi 29,2% pacienţi ≥ 65 ani. În total, 99,7% din pacienţi au primit fibrinolitice (fibrino-specifice: 68,7% şi nonfibrino-specifice 31,1%), 89,5% au primit o heparină, 78,7% beta blocante, 54,7% inhibitori ai ECA şi 63% statine.

Cincisprezece procente (15,0%) din pacienţii din grupul tratat cu clopidogrel şi 21,7% din cei din grupul cu placebo au atins criteriul final principal, ceea ce reprezintă o reducere a riscului absolut de 6,7% şi o reducere a riscului relativ de 36% în favoarea clopidogrelului (IÎ 95%: 24,47%; p < 0,001), în principal legată de o reducere a gradului de ocluzie a arterei implicate în infarct. Acest beneficiu a fost similar în toate subgrupurile prespecificate, inclusiv referitoare la vârsta şi sexul pacientului, localizarea infarctului şi tipul de fibrinolitic sau de heparină utilizat.

Studiul COMMIT, cu proiect factorial 2x2, a inclus 45852 de pacienţi care s-au prezentat în primele 24 de ore de la debutul simptomelor de IM suspectat, susţinut de modificări ECG (adică supradenivelare de segment ST, subdenivelare de segment ST sau bloc de ramură stângă). Pacienţii au primit clopidogrel (75 mg pe zi, n=22961) sau placebo (n=22891), în asociere cu AAS (162 mg pe zi), timp de 28 de zile sau până la externare. Obiectivele finale principale au fost decesul de orice cauză şi prima apariţie a unuia dintre evenimentele componente ale criteriului principal, reinfarctare, accident vascular cerebral sau deces. Populaţia a inclus 27,8% femei, 58,4% pacienţi ≥ 60 de ani (26% ≥ 70 de ani) şi 54,5% pacienţi care au primit fibrinolitice.

Clopidogrel a redus semnificativ riscul relativ de deces de orice cauză cu 7% (p = 0,029) şi riscul relativ al asocierii reinfarctare, accident vascular cerebral sau deces cu 9% (p=0,002), ceea ce reprezintă o reducere a riscului absolut de 0,5%, respectiv 0,9%. Acest beneficiu a fost similar indiferent de vârstă, sex, tratament cu sau fără fibrinolitice, iar acest beneficiu a fost observat încă din primele 24 de ore.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Clopidogrelul este absorbit rapid după administrarea orală repetată a dozei de 75 mg pe zi. Cu toate acestea, concentraţiile plasmatice ale moleculei nemodificate sunt foarte mici şi sub limita detectabilă (0,00025 mg/l), începând cu a 2-a oră după administrare. Pe baza datelor privind eliminarea urinară a metaboliţilor clopidogrelului, absorbţia acestuia este de cel puţin 50%.

Clopidogrelul este intens metabolizat în ficat, iar principalul metabolit rezultat, lipsit de activitate farmacologică, este derivatul de acid carboxilic, care reprezintă aproximativ 85% din concentraţia plasmatică a produşilor circulanţi. Concentraţia plasmatică maximă (Cmax) a acestui metabolit (care este de aproximativ 3 mg/l după doze orale repetate de 75 mg/zi) se atinge la aproximativ 1 oră după administrare.

Clopidogrelul este un pro-medicament. Metabolitul activ, un derivat tiolic, se formează prin oxidarea clopidogrelului la 2-oxo-clopidogrel, urmată de hidroliză. Etapa oxidativă este reglată, în primul rând, de izoenzimele 2B6 şi 3A4 ale citocromului P450 şi, în mai mică măsură, de izoenzimele 1A1, 1A2 şi 2C19. Metabolitul tiolic activ, care a fost izolat in vitro, se leagă rapid şi ireversibil de receptorii trombocitari, inhibând astfel agregarea plachetară. Acest metabolit nu a fost detectat în plasmă.

În intervalul de doze cuprins între 50 mg şi 150 mg de clopidogrel, principalul metabolit circulant prezintă o cinetică liniară (concentraţiile plasmatice cresc proporţional cu doza). In vitro, clopidogrelul şi principalul său metabolit circulant se leagă reversibil de proteinele plasmatice umane (în proporţie de 98%, respectiv 94%). Această legare de proteine nu este saturabilă in vitro pentru un interval larg de concentraţii.

9

La om, după administrarea orală a unei doze de clopidogrel marcat cu 14C, aproximativ 50% din doză s-a eliminat prin urină şi aproximativ 46% prin fecale, într-un interval de 120 de ore după administrare. Timpul de înjumătăţire prin eliminare pentru principalul metabolit circulant a fost de 8 ore, atât după administrarea unei doze unice, cât şi după administrări repetate.

După administrarea repetată a dozei de 75 mg clopidogrel pe zi, concentraţia plasmatică a principalului metabolit circulant a fost mai mică la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei cuprins între 5 şi 15 ml/min), comparativ cu subiecţii care prezintă insuficienţă renală moderată (clearance de creatinină cuprins între 30 şi 60 ml/min) şi în comparaţie cu concentraţia plasmatică înregistrată în alte studii efectuate la voluntari sănătoşi. Cu toate că inhibarea agregării plachetare ADP-induse a fost mai mică (25%) decât cea observată la subiecţi sănătoşi, prelungirea timpului de sângerare a fost asemănătoare celei observate la subiecţi sănătoşi trataţi cu 75 mg clopidogrel pe zi. În plus, toleranţa clinică a fost bună la toţi pacienţii.

Proprietăţile farmacocinetice şi farmacodinamice ale clopidogrelului au fost evaluate într-un studiu cu administrare unică şi administrări repetate la subiecţi sănătoşi şi la pacienţi cu ciroză (clasa A sau B după clasificarea Child-Pugh). Administrarea zilnică de 75 mg de clopidogrel, timp de 10 zile, a fost bine tolerată. Cmax a clopidogrelului, atât după administrarea unică, cât şi la starea de echilibru, a fost de câteva ori mai mare la pacienţii cirotici comparativ cu subiecţii sănătoşi. Cu toate acestea, concentraţiile plasmatice ale principalului metabolit circulant, precum şi efectul clopidogrelului asupra agregării plachetare ADP-induse şi asupra timpului de sângerare au fost comparabile între aceste 2 grupuri.

5.3 Date preclinice de siguranţă

În timpul studiilor non-clinice efectuate la şobolani şi babuin, efectele cel mai frecvent observate au fost modificările hepatice. Acestea au apărut la doze care au reprezentat o expunere de cel puţin 25 de ori mai mare decât cea observată la subiecţii umani care primesc doza terapeutică de 75 mg/zi şi au fost consecinţa efectului asupra enzimelor hepatice metabolizante. La subiecţii umani care au primit clopidogrel în doza terapeutică nu a fost observat niciun efect asupra enzimelor hepatice metabolizante.

De asemenea, la şobolan şi babuin, la doze foarte mari, a fost raportată o tolerabilitate gastrică mică pentru clopidogrel (gastrite, eroziuni gastrice şi/sau vărsături).

Nu s-a observat niciun efect carcinogen după administrarea de clopidogrel, timp de 78 de săptămâni, la şoarece şi de 104 săptămâni, la şobolan, în doze de până la 77 mg/kg şi zi (reprezentând de cel puţin 25 de ori expunerea unui subiect uman care primeşte doza terapeutică de 75 mg/zi).

Clopidogrelul a fost studiat într-o serie de teste de genotoxicitate in vitro şi in vivo şi nu a prezentat

genotoxicitate.

Clopidogrelul nu a afectat fertilitatea şobolanilor masculi sau femele şi nu a prezentat teratogenitate nici la

şobolan, nici la iepure. Administrat la şobolan în perioada de alăptare, clopidogrelul a determinat o uşoară

întârziere în dezvoltarea puilor. Studii de farmacocinetică specifice efectuate cu clopidogrel marcat

radioactiv au arătat că molecula nemodificată sau metaboliţii săi sunt excretaţi prin lapte. În consecinţă, un

efect direct (toxicitate uşoară) sau un efect indirect (modificarea gustului laptelui) nu pot fi excluse.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu:

Lactoză anhidră

Celuloză microcristalină (E 460)

Hidroxipropilceluloză de joasă substituţie (LH-11)

Ulei de ricin, hidrogenat

Talc

Dioxid de siliciu coloidal, anhidru

10

Film:

Hipromeloză 2910/5 Macrogol 6000 Dioxid de titan (E 171) Oxid roşu de fer (E 172) Talc

6.2     Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

3 ani

6.4     Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

6.5     Natura şi conţinutul ambalajului

28, 30 sau 90 comprimate filmate ambalate în flacon din sticlă brună cu capac cu filet din PEÎD, de culoare albă, cu desicant.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7.       DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Zentiva, k.s

U kabelovny 130, Dolní Měcholupy,

102 37 Praga 10, Republica Ceha

8.       NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

1710/2009/01-02-03

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Autorizare-Mai 2009

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Mai 2009

11

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Tumoră renală de opt centimetri extinsă pe vena cavă, extirpată într-o operaţie în premieră la Târgu Mureş Specialiştii de la Clinica de Urologie din Spitalul Clinic Judeţean Mureş şi cei de la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş au realizat, miercuri, în premieră, o operaţie extrem de rară, de extirpare a unei tumori de opt centimetri şi a unui tromb...
O nouă terapie în tratamentul trombilor Reducerea semnificativă a riscului de accident vascular cerebral (AVC) şi de embolism sistemic - inclusiv a riscului de AVC hemoragic, rată semnificativ scăzută a sângerărilor - inclusiv a celor cu risc letal şi a celor intracraniene, dar şi reducerea semnificativă a mortalităţii de cauză vasculară sunt...
Aterotromboza în creştere Bucureşti, 7 aprilie /Agerpres/ - In ultimii ani s-au înregistrat progrese în cunoaşterea aterotrombozei, fiecare dintre reuniunile ştiinţifice reuşind să contribuie la abordarea ştiinţifică din punct de vedere terapeutic, dar şi în legătură cu prezenţa bolilor cardiovasculare, a declarat, vineri, prof...
Peste 40% din populatia globala sufera de fibrilatie atriala – principala cauza de accident vascular Tratamentul medicamentos pe viata al fibrilatiei atriale poate fi de acum inlocuit!
Pradaxa® (dabigatran etexilat) 150 mg administrat de două ori pe zi continuă să fie singurul anticoagulant oral care a demonstrat reducerea semnificativă a accidentelor vasculare cerebrale ischemice comparativ cu un AVK, în cadrul studiului de referință R Pornind de la informațiile din cele patru studii care au evaluat anticoagulantele orale de nouă generație (NACO) în prevenția accidentelor vasculare cerebrale cauzate de fibrilația atrială,1-6 Pradaxa® (dabigatran etexilat) 150 mg administrat de două ori pe zi continuă să fie singurul NACO care a...
Un nou medicament pentru prevenirea accidentelor vasculare datorate tulburărilor de ritm cardiac Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, un nou anticoagulant inovator pentru prevenţia accidentelor vasculare datorate unei tulburări frecvente a ritmului cardiac a fost aprobat în Europa, se arată într-un comunicat de presă al companiei producătoare.
Copyright © 2014 Info World. Termeni si conditii.