Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

QUETIAPINA MYLAN 100 mg
 
Denumire QUETIAPINA MYLAN 100 mg
Descriere Tratamentul schizofreniei.
Tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe din tulburarea afectivă bipolară.
Tratamentul episoadelor depresive majore din tulburarea afectivă bipolară.
Prevenirea recurentei la pacientii cu tulburare bipolară, la pacientii la care episodul maniacal sau depresiv a răspuns la tratamentul cu Quetiapină Mylan.
Denumire comuna internationala QUETIAPINUM
Actiune terapeutica ANTIPSIHOTICE DIAZEPINE, OXAZEPINE SI TIAZEPINE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 100mg
Ambalaj Cutie cu 1 flac. PEID x 100 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC N05AH04
Firma - Tara producatoare MERCK S.L. - SPANIA
Autorizatie de punere pe piata GENERICS (UK) LIMITED - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre QUETIAPINA MYLAN 100 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre QUETIAPINA MYLAN 100 mg, comprimate filmate       

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATĂ NR. 1997/2009/01-24

Anexa 2

1998/2009/01-24

 

1999/2009/01-24

 

2000/2009/01-24

 

2001/2009/01-24

 

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Quetiapină Mylan 100 mg comprimate filmate

2.       COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat contine quetiapină 100 mg sub formă de fumarat de quetiapină

Excipienti:

Lactoză

Pentru comprimatul 100 mg: 17.1 mg (anhidră) per comprimat

Pentru lista tuturor excipientilor vezi pct 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat

Quetiapină Mylan 100 mg comprimate filmate

Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, marcate cu ‘Q’ si ‘100’ pe una dintre fete.

4.       DATE CLINICE

4.1     Indicatii terapeutice

Tratamentul schizofreniei.

Tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe din tulburarea afectivă bipolară..

Tratamentul episoadelor depresive majore din tulburarea afectivă bipolară.

Prevenirea recurentei la pacientii cu tulburare bipolară, la pacientii la care episodul maniacal sau depresiv a răspuns la tratamentul cu Quetiapină Mylan.

4.2     Doze si mode de administrare

Comprimatele de quetiapină pot fi administrate cu sau fără alimente.

Adulti

Pentru tratamentul schizofreniei, Quetiapină Mylan trebuie administrată de două ori pe zi. Doza zilnică totală pentru primele 4 zile de tratament este de 50 mg (ziua 1), 100 mg (ziua 2), 200 mg (ziua 3) si 300 mg (ziua 4).

Începând cu ziua 4, doza uzuală trebuie crescută treptat până la doza uzuală eficace cuprinsă între 300 si 450 mg quetiapină pe zi. În functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului, doza poate fi ajustată între 150-750 mg pe zi.

Pentru tratamentul episoadelor maniacale din tulburarea afectivă bipolară, Quetiapină Mylan trebuie administrată de două ori pe zi. Doza zilnică totală pentru primele 4 zile de tratament este de100 mg (Ziua 1), 200 mg (Ziua 2), 300 mg (Ziua 3) si 400 mg (Ziua4). Ajustările ulterioare ale dozei până la 800 mg quetiapină pe zi până în ziua 6 nu trebuie să crească cu mai mult de 200 mg pe zi.

Doza poate fi ajustată în functie de răspunsul clinic si tolerabilitatea individuală a pacientului si este cuprinsă în intervalul 200 -800 mg pe zi. Doza uzuală eficace este cuprinsă între 400-800 mg pe zi.

Pentru tratamentul episoadelor depresive din tulburarea afectivă bipolară, Quetiapină Mylan trebuie administrată o dată pe zi la culcare. Doza totală zilnică pentru primele patru zile de tratament este de 50 mg (Ziua 1), 100 mg (Ziua 2), 200 mg (Ziua 3) si 300 mg (ziua 4). Doza zilnică recomandată este de 300 mg. Niciun beneficiu suplimentar nu a fost observat la grupul tratat cu 600 mg comparativ cu cel tratat cu 300 mg (vezi pct. 5.1). Anumiti pacienti pot avea beneficiu de la doza de 600 mg. Doze mai mari de 300 mg trebuie initiate de către medici cu experientă în tratamentul tulburării bipolare. La anumiti pacienti, în functie de tolerabilitate, studiile au indicat că scăderea dozei până la minim 200 mg poate fi luată în considerare.

Pentru prevenirea recurentei tulburării bipolare, prevenirea recurentei episoadelor maniacale, mixte sau depresive din tulburarea bipolară, pacientii care au răspuns la tratamentul cu quetiapină pentru episoadele acute de tulburare bipolară, trebuie să continue tratamentul cu aceleasi doze. Doza poate fi ajustată în functie de răspunsul clinic si tolerabilitatea individuală a pacientului, în intervalul de 300 până la 800 mg/zi administrată de două ori pe zi. Este important să fie utilizată cea mai mică doză eficace pentru tratamentul de întretinere.

Vârstnici

Similar altor antipsihotice, Quetiapină Mylan trebuie utilizată cu prudentă la vârstnici, mai ales în perioada de initiere a tratamentului. Frecventa cresterii dozelor poate fi redusă iar doza terapeutică zilnică poate fi mai mică decât cea utilizată la pacientii mai tineri, în functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei a fost redus cu 30 - 50% la pacientii vârstnici, comparativ cu pacientii mai tineri.

Eficacitatea si siguranta nu au fost evaluate la pacientii cu vârsta peste 65 de ani cu episoade depresive în cadrul tulburării afective bipolare.

Copii si adolescenti

Quetiapină Mylan nu este recomandată pentru utilizare la copii si adolescenti cu vârsta sub 18 ani, datorită lipsei de date care să sustină utilizarea la acest grup de vârstă. Datele disponibile din studiile clinice placebo controlate sunt prezentate la pct 4.4, 4.8, 5.1 si 5.2..

Insuficientă renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacientii cu insuficientă renală.

Insuficientă hepatică

Quetiapina este metabolizată în proportie mare la nivelul ficatului. Ca urmare, quetiapina trebuie utilizată cu prudentă la pacientii diagnosticati cu insuficientă hepatică, în special în perioada de initiere a tratamentului. La pacientii diagnosticati cu insuficientă hepatică tratamentul trebuie initiat cu o doză de 25 mg pe zi. Doza trebuie crescută treptat cu câte 25-50 mg pe zi, până la atingerea unei dozei eficace, în functie de răspunsul clinic si tolerabilitatea individuală a pacientului.

4.3     Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activă sau la oricare dintre excipientii acestui medicament. Administrarea concomitentă cu inhibitori ai izoenzimei 3A4 a citocromului, cum sunt inhibitorii de protează HIV, medicamente antifungice de tip azolic, eritromicină, claritromicină si nefazodonă este contraindicată (vezi pct 4.5).

4.4     Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

Suicid/ideatia suicidară sau agravarea stării clinice

Depresia din tulburarea bipolară este asociată cu un risc crescut de gânduri suicidare, auto-vătămare si suicid (evenimente asociate suicidului). Acest risc persistă până la aparitia remisiei semnificative. Deoarece îmbunătătirea stării poate să nu apară în timpul primelor câteva săptămâni sau mai mult de tratament, pacientii trebuie să fie atent monitorizati până se obtine o astfel de îmbunătătire. Conform experientei clinice generale riscul de suicid poate creste în stadiile initiale ale recuperării.

În studiile clinice efectuate la pacienti cu episoade depresive majore în cadrul tulburării bipolare un risc crescut al evenimentelor asociate suicidului a fost observat la pacientii adulti tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care au fost tratati cu quetiapină comparativ cu cei care au primit placebo (3,0% fată de 0%).

În plus, medicii trebuie să ia în considerare riscul potential de evenimente asociate suicidului după întreruperea bruscă a tratamentului cu quetiapină, datorită factorilor de risc cunoscuti pentru afectiunea pentru care sunt tratati.

Somnolenta

Tratamentul cu Quetiapină Mylan a fost asociat cu somnolentă si simptome asemănătoare, cum este sedarea (vezi si pct 4.8). În studiile clinice privind tratamentul pacientilor cu depresie în cadrul tulburării bipolare, debutul era de obicei în primele 3 zile de tratament si era predominant de intensitate usoară până la moderată. Pacientii cu depresie în cadrul tulburării bipolare care prezintă somnolentă de intensitate severă pot necesita monitorizare mai frecventă pentru minim 2 săptămâni de la debutul somnolentei, sau până când simptomele se îmbunătătesc trebuie să fie luată în considerare întreruperea tratamentului.

Afectiuni cardiovasculare

Quetiapina trebuie administrată cu prudentă la pacientii diagnosticati cu boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare sau cu alte bolii care predispun la hipotensiune arterială. Quetiapina poate induce hipotensiune arterială ortostatică, mai ales în perioada initială de crestere treptată a dozei ; si prin urmare, trebuie luată în considerare o reducere a dozei sau o crestere treptată mai lentă a acesteia.

Au fost raportate cazuri de trombembolism venos (TEV) la administrarea de medicamente antipsihotice. Deoarece pacientii tratati cu medicamente antipsihotice prezintă frecvent factori de risc dobânditi pentru TEV, toti factorii de risc posibili pentru TEV trebuie identificati înainte si în timpul tratamentului cu quetiapină si trebuie luate măsuri de prevenire.

Convulsii

În studiile clinice controlate nu a existat nicio diferentă în ceea ce priveste incidenta convulsiilor la pacientii tratati cu comprimate de Quetiapină Mylan comparativ cu cei la care s-a administrat placebo. Similar altor antipsihotice , se recomandă prudentă când sunt tratati pacienti cu antecedente de convulsii (vezi pct 4.8).

Simptome extrapiramidale

În studii clinice controlate cu placebo, quetiapina a fost asociată cu o crestere a incidentei simptomelor extrapiramidale (SEP) în comparatie cu placebo la pacientii tratati pentru episoade depresive majore în cadrul tulburării bipolare (vezi pct. 4.8). .

Diskinezie tardivă

Dacă apar semne si simptome de diskinezie tardivă, trebuie luată în considerare reducerea dozei sau întreruperea tratamentului cu Quetiapină Mylan (vezi pct. 4.8). Simptomele diskineziei tardive se pot agrava sau pot apărea după întreruperea tratamentului.

Sindromul neuroleptic malign

Sindromul neuroleptic malign a fost asociat cu tratamentul antipsihotic, incluzând quetiapina (vezi pct. 4.8). Manifestările clinice includ hipertermia, afectarea statusului mintal, rigiditatea musculară, instabilitatea sistemului nervos vegetativ si cresteri ale creatin- fosfokinazei. În cazul unui astfel de eveniment, tratamentul cu Quetiapină Mylan trebuie întrerupt si trebuie administrat un tratament adecvat.

Neutropenie severă

Neutropenia severă (numărul de neutrofile < 0,5 X 109/L) a fost raportată mai putin frecvent în studiile clinice efectuate cu quetiapină. Cele mai multe cazuri de neutropenie severă au apărut în interval de două luni de la initierea tratamentului cu quetiapină. Nu a existat o legătură evidentă cu doza administrată. În timpul experientei după punerea pe piată, remiterea leucopeniei si/sau a neutropeniei a urmat după întreruperea tratamentului cu quetiapină. Posibilii factori de risc pentru neutropenie includ un număr scăzut de leucocite anterior si antecedente de tratament cu medicamente care determină neutropenie. Quetiapină trebuie întreruptă la pacientii cu un număr de neutrofile < 1,0 x 109/L. Pacientii trebuie să fie monitorizati pentru semne si simptome ale infectiei iar numărul de neutrofile trebuie urmărit (până când depăseste 1,5 X 109/L) (vezi pct 5.1).

Interactiuni

Vezi, de asemenea, pct. 4.5.

Administrarea concomitentă de Quetiapină Mylan si inductori puternici ai enzimelor hepatice, cum sunt carbamazepina sau fenitoina, scade semnificativ concentratiile plasmatice ale quetiapinei, fapt care poate influenta eficacitatea tratamentului cu quetiapină. La pacientii tratati cu inductori ai enzimelor hepatice, initierea tratamentului cu Quetiapină Mylan trebuie efectuată doar dacă medicul decide că beneficiile tratamentului cu Quetiapină Mylan depăsesc riscurile întreruperii tratamentului cu inductori ai enzimelor hepatice. Este important ca orice modificare în tratamentul cu inductori ai enzimelor hepatice să fie efectuată treptat si, dacă este necesar, să se înlocuiască cu un medicament non-inductor enzimatic (de exemplu valproat de sodiu).

Hiperglicemie

Hiperglicemia sau exacerbarea diabetului zaharat preexistent au fost raportate în timpul tratamentului cu quetiapină. Se recomandă monitorizarea clinică adecvată a pacientilor cu diabet zaharat si a pacientilor cu factori de risc pentru declansarea unui diabet zaharat (vezi si pct 4.8).

Lipide

Cresteri ale concentratiilor serice ale trigliceridelor, LDL colesterolului si colesterolului total si scăderi ale HDL colesterolului au fost observate în studiile clinice efectuate cu quetiapină (vezi pct. 4.8). Cresteri ale concentratiilor serice ale lipidelor trebuie tratate în functie de starea clinică.

Risc metabolic

Date fiind modificările observate în greutate, glicemie (vezi hiperglicemia) si lipide în studiile clinice, poate fi posibilă agravarea profilului de risc metabolic la anumiti pacienti, care trebuie tratată corespunzător (vezi si pct. 4.8).

Prelungirea intervalului QT:

În timpul studiile clinice si al administrării conform cu RCP, quetiapina nu a fost asociată cu o prelungire persistentă, în valoare absolută a intervalului QT. În experienta după punerea pe piată, prelungirea intervalului QT a fost raportată cu Quetiapină Mylan în doze terapeutice (vezi pct 4.8 ) si în caz de supradozaj (vezi pct 4.9). Similar altor antipsihotice, se recomandă ca prescrierea quetiapinei să se facă cu precautie la pacientii cu afectiuni cardiovasculare sau cu antecedente familiale de QT prelungit. De asemenea sunt necesare măsuri de precautie atunci când quetiapina este prescrisă concomitent cu medicamente despre care se cunoaste că prelungesc intervalul QTc sau cu neuroleptice, în special la vârstnici, la pacienti cu sindrom QT prelungit congenital, insuficientă cardiacă congestivă, hipertrofie cardiacă, hipopotasemie sau hipomagneziemie (vezi pct. 4,5).

Sindromul de întrerupere

Simptomele acute de întrerupere a tratamentului cum sunt insomnia, greata, cefaleea, diareea, vărsăturile ametelile si iritabilitatea au fost descrise după întreruperea bruscă a tratamentului cu quetiapina. Se recomandă întreruperea treptată pe o perioadă de cel putin una sau două săptămâni (vezi pct. 4.8).

Pacienti vârstnici cu psihoză asociată dementei:

Quetiapină Mylan nu este aprobată pentru tratamentul pacientilor cu psihoză asociată dementei.

Studii clinice randomizate, placebo controlate au pus în evidentă la pacientii cu dementă cresterea de aproximativ 3 ori a riscului aparitiei evenimentelor adverse cerebro-vasculare în cazul tratamentului cu unele antipsihotice atipice. Mecanismul pentru cresterea riscului nu este cunoscut. Un risc crescut nu poate fi exclus la pacientii tratati cu alte antipsihotice sau la alte grupuri de pacienti. Quetiapina trebuie utilizată cu precautie la pacientii cu factori de risc pentru accident vascular cerebral.

În cadrul unei meta-analize efectuate pentru medicamente antipsihotice atipice, s-a raportat o crestere a riscului de deces la pacientii vârstnici cu psihoză asociată dementei, comparativ cu placebo. Totusi, în 2 studii cu quetiapină cu durata de 10 săptămâni, placebo controlate, la aceeasi pacienti (n=710; vârsta medie- 83 ani; media - 56-99 ani) incidenta mortalitătii la cei tratati cu quetiapină a fost de 5,5% comparativ cu 3,2% la grupul placebo. Pacientii din aceste studii au decedat din diverse cauze, care au fost de asteptat pentru această populatie. Aceste date nu stabilesc o relatie de cauzalitate între tratamentul cu quetiapină si decese la pacientii vârstnici cu dementă.

Copii si adolescenti (cu vârsta între 10 si 17 ani)

Quetiapină Mylan nu este recomandată pentru utilizare la copii si adolescenti cu vârsta sub 18 ani, datorită lipsei datelor care să sustină utilizarea la acest grup de vărstă. Studiile clinice au demonstrat că în plus fată de profilul de sigurantă cunoscut, identificat la adulti (vezi pct 4.8), anumite evenimente adverse apar cu o frecventă mai mare la copii si adolescenti comparativ cu adultii (apetit alimentar crescut, cresteri ale concentratiilor serice de prolactină si simptome extrapiramidale ) si a mai fost identificată o reactie adversă care nu a fost observată anterior în studiile la adulti (cresteri ale tensiunii arteriale). La copii si adolescenti au fost observate deasemenea, modificări ale testelor functiei tiroidiene .

În plus, implicatiile privind siguranta pe termen lung ale tratamentului asupra cresterii si maturizării nu au fost studiate mai mult de 26 de săptămâni. Implicatiile pe termen lung asupra dezvoltării cognitive si comportamentale nu sunt cunoscute.

În studiile clinice placebo controlate cu pacienti copii si adolescenti, quetiapina a fost asociată cu o incidentă crescută a simptomelor extrapiramidale (SEP) comparativ cu placebo la pacientii tratati pentru schizofrenie si episod maniacal din tulburarea bipolară (vezi pct 4.8).

Simptome extrapiramidale

În studiile clinice placebo-controlate efectuate la pacienti adulti quetiapina a fost asociată cu o incidentă crescută a simptomelor extrapiramidale (SEP) comparativ cu placebo la pacientii tratati pentru episoade depresive majore în cadrul tulburării bipolare (vezi pct 4.8).

Disfagia

Disfagia (vezi pct. 4.8 Reactii adverse) a fost raportată în administrarea de Quetiapină Mylan. Quetiapină Mylan trebuie utilizată cu prudentă la pacientii cu risc de pneumonie de aspiratie.

Lactoză

Acest medicament contine lactoză. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intolerantă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Alte informatii

Datele privind asocierea quetiapinei cu valproat de sodiu sau litiu în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe sunt limitate; totusi, tratamentul asociat a fost bine tolerat (vezi pct 4.8 si 5.1). Datele au evidentiat un efect aditiv în săptămâna a 3 a de tratament.

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Deoarece quetiapina actionează în principal la nivelul sistemului nervos central, comprimatele de QuetiapinăMylan trebuie administrate cu prudentă în asociere cu alte medicamente care actionează la nivelul sistemului nervos central sau în caz de consum concomitent de alcool etilic.

Enzima 3A4 a citocromului P450 (CYP) este principala enzimă implicată în metabolizarea quetiapinei prin intermediul sistemului citocromului P450. Într-un studiu al interactiunilor la voluntari sănătosi, administrarea concomitentă de quetiapină (doze de 25 mg) si ketoconazol, un inhibitor al CYP3A4, a provocat o crestere a ASC a quetiapinei de 5 până la 8 ori. Din aceste considerente se contraindică administrarea concomitentă de quetiapină si inhibitori ai CYP3A4. De asemenea, nu se recomandă utilizarea quetiapinei împreună cu sucul de grepfruit.

Într-un studiu clinic cu doze multiple efectuat la pacienti pentru evaluarea proprietătilor

farmacocinetice ale quetiapinei administrate înaintea si în timpul tratamentului cu carbamazepină (un inductor enzimatic hepatic cunoscut), administrarea concomitentă a carbamazepinei a determinat o crestere semnificativă a clearance-ului quetiapinei. Această crestere a clearance-ului a redus expunerea sistemică la quetiapină (măsurată cu ajutorul ASC) în medie cu 13%, din expunerea observată în timpul administrării în monoterapie de quetiapină; cu toate acestea, la anumiti pacienti s-a observat un efect mai puternic. Ca o consecintă a acestei interactiuni, poate apărea scăderea concentratiilor plasmatice, ce poate afecta eficacitatea tratamentului cu quetiapină.

Administrarea concomitentă a quetiapinei cu fenitoina (alt inductor al enzimelor microzomale) determină o crestere deosebit de pronuntată a clearance-ului quetiapinei, cu aproximativ 450%. La pacientii tratati cu un inductor enzimatic, initierea tratamentului cu quetiapină trebuie să aibă loc numai dacă medicul consideră că beneficiile administrării quetiapinei depăsesc riscurile asociate întreruperii tratamentului cu inductorul enzimatic hepatic. Este important ca orice modificare a administrării inductorilor enzimatici să se facă gradat si să fie înlocuiti, dacă este necesar, cu un medicament non - inductor (de exemplu valproat de sodiu). (Vezi si pct. 4.4.)

Proprietătile farmacocinetice ale quetiapinei nu au fost modificate semnificativ de administrarea concomitentă de antidepresive: imipramină (un inhibitor cunoscut al CYP 2 D6) si fluoxetină (un inhibitor cunoscut al CYP 3A4 si al CYP 2D6).

Proprietătile farmacocinetice ale quetiapinei nu au fost modificate semnificativ de administrarea concomitentă a antipsihoticelor: risperidonă si haloperidol. Administrarea concomitentă de quetiapină si tioridazină determinat o crestere a clearance-ului quetiapinei cu aproximativ 70%.

Proprietătile farmacocinetice ale quetiapinei nu au fost modificate de administrarea concomitentă de cimetidină.

Proprietătile farmacocinetice ale litiului nu s-au modificat când a fost administrat în asociere cu quetiapină.

Proprietătile farmacocinetice ale valproatului de sodiu si ale quetiapinei nu au fost modificate într-o măsură care să fie relevantă din punct de vedere clinic când aceste două medicamente au fost administrate concomitent.

Nu s-au efectuat studii cu privire la interactiunile specifice cu medicamentele cardiovasculare folosite în mod obisnuit.

Este necesară atentie la administrarea concomitentă a quetiapinei cu medicamente cunoscute că pot influenta balanta hidro-electrolitică sau a prelungi intervalul QTc.

4.6     Sarcina si alăptarea

La om, nu s-au stabilit încă siguranta si eficacitatea utilizării quetiapinăi în timpul sarcinii. Până în prezent, nu există dovezi de efecte dăunătoare în testele efectuate la animale; totusi, posibilele efecte asupra ochiului fătului nu au fost examinate. De aceea, quetiapina trebuie utilizată în timpul sarcinii numai dacă beneficiile justifică riscurile potentiale. În cazul sarcinilor în care quetiapina a fost utilizată s-au observat la nou-născut simptome ale sindromului de întrerupere .

Gradul de excretie al quetiapinei în lapte nu este cunoscut. Femeile care alăptează trebuie sfătuite să întrerupă alăptarea în timpul administrării Quetiapină Mylan.

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce si de a folosi utilaje

Având în vedere actiunea principală asupra sistemului nervos central, quetiapina poate influenta activitătile care necesită vigilentă mintală. Ca urmare, pacientii trebuie sfătuiti să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje, până în momentul în care se cunoaste sensibilitatea individuală la acest medicament.

4.8     Reactii adverse

Cele mai frecvente raportate reactii adverse (RA) la Quetiapină Mylan sunt somnolentă, ameteli, xerostomie,astenie usoară, constipatie, tahicardie, hipotensiune arterială ortostatică si dispepsie.

Similar altor antipsihotice, administrarea de Quetiapină Mylan se poate asocia cu crestere în greutate, sincopă, sindrom neuroleptic malign, leucopenie, neutropenie si edem periferic.

Incidentele RAM asociate tratamentului cu Quetiapină Mylan sunt prezentate mai jos conform recomandărilor Consiliului Organizatiei Intertionale a Stiintelor Medicale (CIOMS III Working Group; 1995).

Frecventele reactiilor adverse sunt clasificate utilizând următoarea conventie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si <1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si <1/100, rare (≥1/10000 si <1/1000) si foarte rare (<1/10000), cu frecventă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tulburări hematologice si limfatice:

Frecvente: leucopenie1

Mai putin frecvente: eozinofilie, trombocitopenie Cu frecventă necunoscută: neutropenie1

Tulburări ale sistemului imunitar:

Mai putin frecvente: hipersensibilitate

Foarte rare: reactie anafilactică6

Tulburări endocrine:

Frecvente:hiperprolactinemie

Tulburări metabolice si de nutritie:

Frecvente: apetit alimentar crescut

Foarte rare: diabet zaharat1,5,6

Tulburări psihice:

Frecvente:vise anormale si cosmaruri

Tulburări ale sistemului nervos:

Foarte frecvente: ameteli4, somnolentă2, cefalee

Frecvente: sincopă4, simptome extrapiramidale1,13

Mai putin frecvente: convulsii1, sindromul picioarelor nelinistite, dizartrie

Foarte rare: diskinezie tardivă6

Tulburări oculare:

Frecvente:vedere încetosată

Tulburări cardiace:

Frecvente:tahicardie4

Tulburări vasculare:

Frecvente: hipotensiune arterială ortostatică4

Cu frecventă necunoscută: trombembolism venos20

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale:

Frecvente: rinită

Tulburări gastro-intestinale:

Foarte frecvente: xerostomie

Frecvente: constipatie, dispepsie

Mai putin frecvente: disfagie8

Tulburări hepato-biliare:

Rare:icter6

Foarte rare:hepatită6

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat:

Foarte rare:angioedem6, sindrom Stevens-Johnson6

Tulburări ale aparatului genital si sânului:

Rare:priapism, galactoree

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare:

Foarte frecvente: simptome de întrerupere (abstinenetă) la tratament1,10

Frecvente: astenie usoară, edeme periferice, iritabilitate

Rare:sindrom neuroleptic malign1

Investigatii diagnostice:

Foarte frecvente: cresteri ale concentratiilor trigliceridelor serice11, cresteri ale concentratiilor colesterolului total (în special a LDL colesterol)12, scăderi ale concentratiilor de HDL colesterol,

crestere în greutate

Frecvente: cresteri ale concentratiilor serice ale transaminazelor (ALT, AST)3, scăderea numărului de neutrofile, crestere a concentratiei glucozei serice până la concentratii hiperglicemice7

Mai putin frecvente: crestere a concentratiei plasmatice a gama-GT3, scădere a numărului de trombocite14, prelungirea intervalului QT1,13,19

Rare: cresteri ale concentratiilor serice ale creatinfosfokinazei15

 (1) Vezi pct. 4.4. Atentionări si precautii pentru utilizare

(2) Somnolenta poate să apară mai ales în primele două săptămâni de tratament si, în general, dispare în cazul continuării tratamentului cu quetiapină.

(3) ) S-au observat cresteri asimptomatice ale concentratiilor transaminazelor serice (AST, ALT) sau ale gama - GT la unii pacienti la care s-a administrat quetiapină. Aceste cresteri au fost în general reversibile la continuarea tratamentului cu quetiapină.

(4) Similar altor antipsihotice cu activitate de blocare a receptorilor alfa1 adrenergici, quetiapina poate induce frecvent aparitia hipotensiunii arteriale ortostatice asociată cu ameteli, tahicardie si, la anumiti pacienti, sincopă, în special în cursul perioadei initiale de ajustare a dozelor (vezi pct. 4.4.).

(5) Agravarea unui diabet zaharat pre-existent a fost raportată în cazuri foarte rare.

(6) Calcularea frecventei acestor reactii adverse la medicament provine numai din datele obtinute după punerea pe piată.

(7) Glicemie în conditii de repaus alimentar ≥ 126 mg/dl (≥ 7 mmol/l) sau orice glicemie postprandială ≥ 200 mg/dL (≥ 11,1 mmol/l) la cel putin o determinare.

(8) Numai în studiile clinice cu quetiapină versus placebo pentru depresia din tulburarea bipolară a fost observată o crestere a aparitiei disfagiei.

(9) Pe baza unei cresteri >7% a greutătii corporale fată de valoarea initială. Apare predominant în primele săptămâni de tratament la adulti.

(10) Următoarele simptome ale sindromului de întrerupere au fost observate cel mai frecvent în studiile clinice acute cu monoterapie, controlate placebo, care au evaluat simptomele sindromului de întrerupere: insomnie, greată, cefalee, diaree, vărsături, ameteli si iritabilitate. Incidenta acestor reactii a scăzut semnificativ după 1 săptămână de la întreruperea tratamentului.

(11) Trigliceride ≥ 200 mg/dl (≥ 2,258 mmol/l) la cel putin o determinare

(12) Colesterol ≥ 240 mg/dl (≥ 6,2064 mmol/l) la cel putin o determinare. O crestere a LDL-colesterolului ≥ 30 mg/dl (≥ 0,769 mmol/L) a fost foarte frecvent observată. Principala modificare printre pacientii care au avut această crestere a fost de 41,7 mg/dl (≥1,07 mmol/L)

(13) Vezi textul de mai jos

(14) Trombocite ≤ 100 x 109 /L la cel putin o determinare

(15) Pe baza raportărilor de evenimente adverse din studiile clinice cresterea concentratiilor sanguine ale creatinfosfokinazei, nu au fost asociate cu sindromul neuroleptic malign.

(16) Concentratiile de prolactină (pacienti cu vârsta > 18 ani): > 20 µg/l (> 869,56 pmol/l) la bărbati; > 30 µg/l (> 1304,34 pmol/l) la femei, în orice moment.

(17) Poate determina căderi.

(18) HDL-colesterol: < 40 mg/dL (1,025 mmol/L) la bărbati; < 50 mg/dL (1,282 mmol/L) la femei în orice moment.

(19) Incidenta pacientilor care au o modificare a QTc de la <450 msec la ≥450 msec, cu o crestere ≥30 msec. În studiile clinice placebo-controlate cu quetiapină, modificarea medie si incidenta de pacienti care au o trecere la un nivel semnificativ clinic este similară între quetiapină si placebo.

(20) Cazuri de trombembolism venos incluzând cazuri de embolism pulmonar si cazuri de tromboză venoasă profundă au fost raportate la administrarea de medicamente antipsihotice.

Cazurile de prelungire a intervalului QT, aritmie ventriculară, moarte subită, infarct miocardic si torsadă a vârfurilor, au fost raportate la utilizarea de neuroleptice si sunt considerate efecte de clasă.

În studiile clinice pe termen scurt, placebo-controlate, la pacienti cu schizofrenie si episoade maniacale din tulburarea bipolară, incidenta totală a simptomelor extrapiramidale a fost similară cu cea pentru placebo (schizofrenie: 7,8% pentru quetiapină si 8% pentru placebo; episoade maniacale din tulburarea bipolară: 11,2% pentru quetiapină si 11,4% pentru placebo). În studiile clinice pe termen scurt, placebo-controlate la pacienti cu episoade depresive din tulburarea bipolară, incidenta totală a simptomelor extrapiramidale a fost de 8,9% pentru quetiapină comparativ cu 3,8% pentru placebo, desi incidenta reactiilor adverse individuale (de exemplu acatisie, tulburări extrapiramidale, tremor, diskinezie, distonie, neliniste, contractii musculare involuntare, hiperactivitate psihomotorie si rigiditate musculară) a fost în general mică si nu a depăsit 4% în nici un grup de tratament. În studiile pe termen lung la pacienti cu schizofrenie sau tulburare afectivă bipolară incidenta totală a simptomelor extrapiramidale ce rezultă din tratament a fost similară între quetiapină si placebo.

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu scăderi mici, dependente de doză ale concentratiilor plasmatice ale hormonilor tiroidieni, în special T4 total si T4 liber. Scăderea concentratiilor plasmatice ale T4 total si T4 liber a fost maximă în primele 2-4 săptămâni de tratament, fără să existe scăderi ulterioare în timpul tratamentului de lungă durată. În aproape toate cazurile, întreruperea tratamentului cu quetiapină a fost asociată cu reversibilitatea efectului asupra concentratiilor plasmatice ale T4 si fractiei libere a T4, independent de durata tratamentului. Numai în cazul administrării de doze mari de quetiapină au fost observate scăderi mici ale concentratiilor plasmatice ale T3 total si revers- T3. Concentratia plasmatică aTBG a fost nemodificată si, în general, nu s-au observat cresteri reciproce ale concentratiilor plasmatice ale TSH, ceea indică faptul că quetiapina nu determină hipotiroidism relevant din punct de vedere clinic.

Copii si adolescenti (cu vârsta între 10 si 17 ani)

Aceleasi reactii adverse la medicament descrise mai sus pentru adulti trebuie luate în considerare si în cazul copiilor si adolescentilor. Următorul tabel rezumă reactiile adverse care apar cu o frecventă mai mare la pacientii copii si adolescenti (cu vărsta între 10 si 17 ani) decât la adulti sau reactii adverse care nu au fost identificate la populatia adultă.

Frecventa reactiilor adverse este definită utilizând următoarea conventie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si <1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si <1/100, rare (≥1/10000 si <1/1000) si foarte rare (<1/10000);

Tulburări metabolice si de nutritie:

Foarte frecvente:      Apetit alimentar crescut

Investigatii diagnostice:

Foarte frecvente:      Cresterea concentratiei de prolactină1, cresteri ale tensiunii arteriale

Tulburări ale sistemului nervos:

Foarte frecvente:       Simptome extrapiramidale3

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare:

Frecvente:                   Iritabilitate4

(1)  Concentratiile plasmatice ale prolactinei (pacienti < 18 ani): > 20 μg/l (> 869,56 pmol/l) la băieti; > 26 μg/l (> 1130,428 pmol/l) la fetite la orice moment. Mai putin de 1% din pacienti au prezentat o crestere a valorii de prolactină > 100 μg/l.

(2)  Pe baza modificărilor clinice peste valorile prag semnificative (adaptate după criteriile Institutului National de Sănătate) sau cresterea > 20 mm Hg pentru valoarea tensiunii arteriale sistolice sau > 10 mm Hg pentru valoarea tensiunii arteriale diastolice la orice moment în 2 studii pe termen scurt (3-6 săptămâni) placebo controlate la copii si adolescenti.

(3)  Vezi pct. 5.1

(4)  Notă: Frecventa este aceeasi cu cea observată la adulti, dar iritabilitatea poate fi asociată cu diferite implicatii clinice diferite la copii si adolescenti comparativ cu adultii.

4.9     Supradozaj

Decesul s-a raportat în studiile clinice după supradozaj de 13,6 grame, iar în experienta după punerea pe piată la doze de 6 g quetiapină administrată ca monoterapie. Totusi supravietuirea a fost raportată la doze de până la 30 grame.

În cadrul experientei după punerea pe piată s-au raportat cazuri foarte rare de supradozaj cu quetiapină în monoterapie care să determine deces, comă sau prelungirea intervalului QT.

Pacientii cu afectiune cardiacă severă pre-existentă pot avea un risc mai mare de aparitie a efectelor supradozajului. (vezi si pct. 4.4.)

În general, semnele si simptomele raportate au fost determinate de accentuarea efectelor farmacologice cunoscute ale medicamentului, adică somnolentă si sedare, tahicardie si hipotensiune arterială.

Nu există un antidot specific pentru quetiapină. În cazurile de intoxicatii severe, trebuie luat în considerare supradozajul polimedicamentos si trebuie instituite proceduri de terapie intensivă, incluzând eliberarea si mentinerea permeabilitătii căilor respiratorii, asigurarea oxigenării si ventilatiei adecvate, precum si monitorizarea si sustinerea aparatului cardiovascular.

Desi nu a fost studiată prevenirea absorbtiei în caz de supradozaj, trebuie luate în considerare lavajul gastric (după intubare, dacă pacientul este inconstient) si administrarea de cărbune activat împreună cu un laxativ.

Supravegherea medicală strictă si monitorizarea trebuie continuate până la recuperarea pacientului.

5.       PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE

5.1     Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antipsihotice, diazepine, oxazepine si tiazepine, codul ATC: N05AH04

Mecanism de actiune

Quetiapina este un medicament antipsihotic atipic. Quetiapina si metabolitul ei activ plasmatic, N-desalkil-quetiapina interactionează cu un spectru larg de receptori ai neurotransmitătorilor. Quetiapina si N-desalkil-quetiapina au o afinitate mai mare pentru receptorii serotoninergici (5HT2) cât si pentru cei dopaminergici D1 si D2, de la nivel central. Se consideră că această actiune mixtă de antagonism fată de receptori, cu selectivitate mai mare pentru receptorii serotoninergici 5HT2, decât pentru receptorii D2, stă atât la baza proprietătilor antipsihotice ale quetiapinei cât si a manifestării reduse a simptomelor extrapiramidale (SEP). În plus N-desalkil-quetiapina are, de asemenea o mare afinitate pentru transportorul de norepinefrină (NET). Quetiapina cât si N-desalkil-quetiapina au, de asemenea, o afinitate mare pentru receptorii alfa1-adrenergici si histaminergici, o afinitate mai mică fată de receptorii alfa2-adrenergici si 5HT1A serotoninergici. Quetiapina nu are afinitate apreciabilă pentru receptorii colinergici muscarinici sau benzodiazepinici.

Efecte farmacodinamice

Quetiapina este activă în testele pentru activitatea antipsihotică, cum ar fi evitarea conditionată. De asemenea blochează actiunea agonistilor dopaminergici, măsurată atât comportamental cât si electrofiziologic, creste concentratia metabolitilor dopaminei, un index neurochimic al blocării receptorilor D2.

În testele preclinice predictive ale RAE, quetiapina are un profil atipic si diferit fată de medicamentele antipsihotice standard. Quetiapina nu produce stimularea excesivă a receptorilor dopaminergici D2 după administrare cronică. Quetiapina produce doar o usoară catalepsie la dozele care blochează eficace receptorii dopaminergici D2. Quetiapina actionează selectiv la nivelul sistemului limbic, determinând blocarea depolarizării neuronilor mezolimbici care secretă dopamină, dar nu si a neuronilor dopaminergici de la nivel nigrostriat, după administrarea pe termen lung. Quetiapina prezintă un potential minim de aparitie a distoniei la maimutele Cebus cu sensibilitate s la haloperidol sau cărora nu li s-a administrat anterior medicamentul, în urma administrării pe termen scurt si lung. Rezultatele acestor teste au sugerat că quetiapina ar trebui să aibă o predispozitie redusă la RAE si s-a emis ipoteza că substantele cu o predispozitie redusă la RAE pot avea, de asemenea, o predispozitie redusă de aparitie a dischineziei tardive (vezi pct. 4.8).

Procentul în care metabolitul N-desalkil quetiapina contribuie la activitatea farmacologică a quetiapinei la om nu este cunoscut.

Eficacitate clinică

Rezultatele a trei studii clinice placebo-controlate realizate la pacienti cu schizofrenie tratati cu doze diferite de quetiapină au demonstrat că nu există nicio diferentă între grupurile tratate cu quetiapină si cele la care s-a administrat placebo, în ceea ce priveste incidenta RAE sau a utilizării concomitente de anticolinergice. Un studiu controlat placebo efectuat cu doze fixe cuprinse în intervalul de doze între 75 până la 750 mg pe zi a demonstrat că nu există nici o diferentă între incidenta RAE si utilizarea concomitentă de anticolinergice.

În patru studii placebo-controlate care au avut ca scop evaluarea administrării dozelor de quetiapină de până la 800 mg pe zi pentru tratamentul maniei, forma moderată până la severă, două dintre ele cu monoterapie si două ca tratament asociat cu litiu sau valproat de sodiu , nu au existat diferente între grupul tratat cu quetiapină si cel la care s-a administrat placebo în ceea ce priveste incidenta RAE sau utilizarea concomitentă a anticolinergicelor. Absenta inducerii RAE este caracteristică pentru antipsihoticele atipice.

În studiile placebo-controlate realizate la pacientii vârstnici cu psihoză asociată dementei, incidenta evenimentelor vasculare cerebrale per 100 de pacienti-ani, nu a fost mai mare în grupul pacientilor tratati cu quetiapină decât în cel al pacientilor la care s-a administrat placebo.

Spre deosebire de alte antipsihotice, quetiapina nu produce o crestere durabilă a prolactinemiei, care s-a observat a fi o caracteristică a medicamentelor atipice. Într-un studiu clinic cu doze fixe repetate realizat la pacienti cu schizofrenie, la finalul studiului nu au existat diferente între quetiapina administrată la doze recomandate si placebo, în ceea ce priveste valorile prolactinemiei.

În tratamentul episoadelor de manie moderate până la severe, quetiapina a demonstrat o eficacitate superioară fată de placebo în ceea ce priveste reducerea simptomelor de manie, evaluată la săptămâna 3 si săptămâna 12 de tratament, în cadrul a două studii de utilizare a quetiapinei în monoterapie. Nu există date disponibile din studii de lungă durată care să demonstreze eficacitatea quetiapinei în profilaxia recurentei episoadelor maniacale sau depressive. Nu există date suficiente despre utilizarea quetiapinei în asociere cu valproat de sodiu sau litiu în tratamentul episoadelor de manie moderate până la severe în săptămâna 3 si săptămâna 6 de tratament; totusi, tratamentul asociat a fost bine tolerat.

Datele au arătat aparitia efectelor cumulate în săptămâna 3. Un alt studiu nu a demonstrat aparitia efectelor cumulate în săptămâna 6. Nu există date disponibile privind asocierea, după săptămâna 6 de tratament.

Doza medie de quetiapină din ultima săptămână la pacientii care au răspuns la tratament a fost de aproximativ 600 mg pe zi si la aproximativ 85% din cei care au răspuns la tratament s-au administrat doze cuprinse în intervalul între 400 - 800 mg pe zi.

În 4 studii clinice cu durată de 8 săptămâni, la pacienti cu episoade depresive moderate până la severe în tulburare afectivă bipolară tip I sau II, quetiapina 300 mg si 600 mg a fost semnificativ superioară fată de placebo în: îmbunătătirea medie a scorului MADRS total, răspunsul terapeutic definit ca îmbunătătire cu minim 50% a MADRS total, în comparatie cu scorul initial. Nu s-a înregistrat nicio diferentă de mărime a efectului la pacientii tratati cu 300 mg Seroquel fată de cei tratati cu 600 mg.

În faza de continuare a două dintre aceste studii, a fost demonstrat faptul că tratamentul pe termen lung, la pacientii ce au răspuns la quetiapină 300 mg sau 600 mg a fost eficace, în comparatie cu placebo, în cazul simptomelor depresive, dar nu si în cazul simptomelor maniacale.

În două studii de prevenire a recăderii care au evaluat quetiapina în asociere cu stabilizatorii de dispozitie, la pacientii cu episoade maniacale, depresive sau episoade mixte, asocierea cu quetiapina a fost superioară monoterapiei cu stabilizatori de dispozitie, în prelungirea timpului până la prima recădere a oricărui tip de episod (maniacal, mixt sau depresiv). Quetiapina a fost adminstrată de 2 ori pe zi, până la o doză totală de 400-800 mg, în asociere cu litiu sau valproat.

Studiile clinice au demonstrat că quetiapina este eficace în cazul administrării de două ori pe zi, desi quetiapina are un timp de înjumătătire plasmatică de aproximativ 7 ore. Acest lucru este sustinut suplimentar de datele dintr-o investigatie prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET), care a identificat faptul că pentru quetiapină ocuparea receptorilor 5HT2 si D2 este mentinută timp de până la 12 ore. Eficacitatea si siguranta dozelor mai mari de 800 mg pe zi nu au fost evaluate.

Eficacitatea tratamentului cu quetiapină pe termen lung în prevenirea recurentelor în schizofrenie nu a fost investigat în studii clinice de tip orb. În cadrul studiilor clinice deschise realizate la pacienti cu schizofrenie, eficacitatea quetiapinei s-a mentinut când tratamentul a fost continuat la pacientii care au răspuns initial - indicând faptul că tratamentul pe termen lung este eficace.

În studiile controlate cu placebo, în monoterapie, efectuate la pacienti cu un număr initial al neutrofilelor ≥ 1,5 X 109/l, incidenta de aparitie a cel putin un caz cu număr al neutrofilelor < 1,5 X 109/l a fost de 1,72% la pacientii tratati cu quetiapină, comparativ cu 0,73% la pacientii cărora li s-a administrat placebo. În toate studiile clinice (controlate cu placebo, deschise, cu comparator activ; pacienti un număr initial al neutrofilelor ≥ 1,5 X 109/l), incidenta de aparitie a cel putin un caz cu număr al neutrofilelor < 0,5 X 109/l a fost de 0,21% la pacientii tratati cu quetiapină si de 0% la pacientii cărora li s-a administrat cu placebo, iar incidenta ≥ 0,5 - < 1,0 X 109/l a fost de 0,75% la pacientii tratati cu quetiapină si de 0,11% la pacientii cărora li s-a administrat placebo.

Copii si adolescenti

Eficacitatea si siguranta quetiapinei a fost studiată într-un studiu placebo controlat cu durata de 3 săptămâni pentru tratamentul episodului maniacal (n=284 pacienti din SUA, cu vârsta între 10-17 ani).Aproximativ 45% dintre pacienti au prezentat un diagnostic suplimentar de ADHD. În plus, s-a efectuat un studiu placebo controlat cu durata de 6 săptămâni, pentru tratamentul schizofreniei (n=222 pacienti, cu vârsta între 13-17 ani). Din ambele studii au fost exclusi pacientii la care era cunoscut faptul că nu răspund tratamentului cu quetiapină. Tratamentul cu quetiapină a fost initiat cu 50 mg/zi si în ziua 2 s-a crescut doza la 100 mg/zi; ulterior, doza a fost crescută treptat până la o doză tintă (episod maniacal 400-600 mg/zi; schizofrenie 400-800 mg/zi) prin cresterea cu 100 mg/zi, în două sau trei prize zilnice.

În studiul efectuat la pacienti cu episod maniacal, diferenta dintre schimbarea medie a LS de la linia de bază si scorul YMRS total (activ minus placebo) a fost de -5,21 pentru quetiapină 400 mg/zi si -6,56 pentru quetiapină 600 mg/zi. Ratele de răspuns (îmbunătătirea YMRS ≥50%) a fost de 64% pentru quetiapină 400 mg/zi, 58% pentru 600 mg/zi si 37% în grupul placebo.

În studiul pentru tratamentul schizofreniei, diferenta între valoarea medie si valoarea initială în scorul total PANSS (activ minus placebo) a fost -8,16 pentru Quetiapină Mylan 400 mg/zi si -9,29 pentru Quetiapină Mylan 800 mg/zi. Nici doza mică (400 mg/zi) nici cea mare (800 mg/zi) de quetiapină nu a fost superioară fată de placebo în ceea ce priveste procentul de pacienti care obtin răspuns, definit ca o reducere de ≥ 30% din valoare de la debut a scorului total PANSS. Dozele mai mari au dus la rate de răspuns numeric inferioare, atât în episodul maniacal cât si în schizofrenie.

La această grupă de vârstă nu sunt disponibile date privind mentinerea efectului sau prevenirea recurentei.

Date aditionale privind siguranta s-au obtinut din faza de extensie deschisă de 26 săptămâni a studiilor clinice acute (n=380 pacienti), prin administrarea flexibilă a quetiapinei în doze de 400-800 mg/zi. La copii si adolescenti au fost raportate cresterea tensiunii arteriale si a apetitului alimentar, simptome extrapiramidale si cresteri ale concentratiei prolactinei serice, raportate cu frecventă crescută la copii si adolescenti comparativ cu pacientii adulti (vezi pct. 4.4 si 4.8).

Simptome extrapiramidale

Într-un studiu clinic de monoterapie pe termen scurt, placebo-controlat, la pacienti adolescenti (13-17 ani) cu schizofrenie, incidenta totală a simptomelor extrapiramidale a fost de 12,9% pentru quetiapină si 5,3% pentru placebo, desi incidenta evenimentelor adverse individuale (acatizie, tremor, tulburare extrapiramidală, hipokinezie, neliniste, hiperactivitate psihomotorie, rigiditate musculară, dischinezie) nu a depăsit 4,1% în niciunul din grupurile de tratament. Într-un studiu clinic de monoterapie, pe termen scurt, placebo-controlat, la pacienti copii si adolescenti (10-17 ani) cu episod maniacal din tulburarea bipolară, incidenta totală a simptomelor extrapiramidale a fost de 3,6% pentru quetiapină si 1,1% pentru placebo. Într-un studiu clinic deschis, pe termen lung, efectuat la pacienti cu schizofrenie si episod maniacal din tulburarea bipolară, incidenta totală a simptomelor extrapiramidale care necesită tratament de urgentă a fost de 10%..

Cresterea în greutate

În studiile clinice pe termen scurt la pacientii copii si adolescenti (cu vârstă cuprinsă între 10 si 17 ani), 17% din pacientii tratati cu quetiapină si 2,5% din pacientii tratati cu placebo au prezentat o crestere ≥ 7% a greutătii corporale. După efectuarea ajustării variatiilor greutătii cu ritmul normal de crestere pe termen lung s-a considerat că variatia greutătii cu cel putin ½ de deviatie standard fată de valoarea initială a IMC (indicelui de masă corporală) reprezintă o crestere semnificativă clinic a greutătii; 18,3% din pacientii tratati cu quetiapină au întrunit acest criteriu după 26 săptămâni de tratament.

Suicid/gânduri suicidare sau stare generală alterată

În studiile clinice pe termen scurt, placebo controlate, efectuate la copii si adolescenti cu schizofrenie, incidenta evenimentelor asociate suicidului a fost de 1,4% (2/147) pentru cei tratati cu quetiapină si 1,3% (1/75) pentru cei care au primit placebo, la pacientii cu vârsta < 18 ani. În studiile clinice pe termen scurt, placebo controlate, efectuate la copii si adolescenti cu episod maniacal din tulburarea bipolară, incidenta evenimentelor asociate suicidului a fost de 1,0% (2/193) pentru cei tratati cu quetiapină si 0% (0/90) pentru cei care au primit placebo, la pacientii cu vârsta < 18 ani.

5.2     Proprietăti farmacocinetice

După administrarea orală, quetiapina este bine absorbită si metabolizată în proportie mare. Biodisponibilitatea quetiapinei nu este influentată în mod semnificativ de administrarea de alimente. Quetiapina se leagă în proportie de aproximativ 83% de proteinele plasmatice.

Valoarea maximă a concentratiei molare la starea de echilibru a metabolitului activ N-desalchil-quetiapină este de 35% din cea a quetiapinei. Timpii de înjumătătire plasmatică prin eliminare ai quetiapinei si a N-desalchil- quetiapină sunt de aproximativ 7 si respectiv 12 ore. Farmacocinetica quetiapinei si a N-desalchil-quetiapină este liniară, în intervalul de doze aprobat.Cinetica quetiapinei nu diferă la bărbati fată de femei.

Clearance-ul mediu al quetiapinei la vârstnici este cu aproximativ 30 până la 50% mai redus, comparativ cu cel al adultilor cu vârsta cuprinsă între 18 si 65 ani.

Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei s-a redus cu aproximativ 25% la subiectii cu insuficientă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min si 1,73m2), dar valorile clearance-ului individual s-au încadrat în limite normale pentru subiectii sănătosi. Fractia molară medie de quetiapină liberă si metabolitul plasmatic activ uman N-desalchil-quetiapina se excretă în proportie de < 5% în urină.

Quetiapina este metabolizată în proportie mare la nivelul ficatului, după administrarea de quetiapină marcată radioactiv mai putin de 5% din doză eliminându-se sub formă nemodificată în urină sau materiile fecale. Aproximativ 73% din radioactivitate se excretă în urină si 21% în materiile fecale. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei s-a redus cu aproximativ 25% la pacientii cu insuficientă hepatică (ciroză hepatică alcooolică compensată).

Deoarece quetiapina este metabolizată în proportie mare la nivelul ficatului, se pot astepta concentratii plasmatice mai mari la pacientii cu insuficientă hepatică. Astfel, la acesti pacienti pot fi necesare ajustări ale dozei (vezi pct. 4.2).

Investigatiile in vitro au stabilit că CYP 3A4 este principala enzimă responsabilă pentru metabolizarea quetiapinei prin intermediul citocromului P450. N-desalchil-quetiapina se formează si se elimină în principal prin intermediul CYP3A4.

La om, quetiapina si mai multi dintre metabolitii săi(incluzând N-desalchil-quetiapina) s-au dovedit a fi inhibitori slabi ai activitătii izoenzimelor CYP 1A2, 2C9, 2C19, 2D6 si 3A4 ale citocromului P450, in vitro. Inhibarea in vitro a citocromului P450 se observă doar la concentratii de aproximativ 5 până la 50 ori mai mari decât cele observate în urma administrării unor doze terapeutice între 300 si 800 mg/zi la oameni, Pe baza acestor rezultate in vitro, este putin probabil ca în urma administrării quetiapinei concomitent cu alte medicamente să rezulte o inhibare semnificativă din punct de vedere clinic a citocromului P450, care să influenteze metabolizarea altor medicamente.

Pe baza studiilor efectuate la animale, se presupune că quetiapina poate avea efect inductor asupra enzimelor citocromului P450. Cu toate acestea, într-un studiu specific de interactiuni realizat la pacienti cu psihoze, nu s-a observat nicio crestere a activitătii citocromului P450 după administrarea de quetiapină.

Copii si adolescenti (cu vârsta între 10 si 17 ani)

S-au obtinut date farmacocinetice de la 9 copii cu vârsta între 10-12 ani si 12 adolescenti, aflati sub tratament stabil cu 400 mg quetiapină, de 2 ori pe zi. La starea de echilibru, la copii si adolescenti (cu vârsta între 10-17 ani) concentratiile plasmatice, în functie de doză, ale compusului initial quetiapina, au fost, în general, similare celor de la adulti, desi valoarea Cmax la copii a fost la limita superioară a domeniului observat la adulti. ASC si Cmax pentru metabolitul activ, norquetiapină, au fost mai mari, aproximativ 62% si 49% la copii (10-12 ani), repsctiv 28% si 14% la adolescenti (13-17 ani), comparativ cu adultii.

5.3     Date preclinice de sigurantă

Studiile de genotoxicitate efectuate in vitro si in vivo nu au evidentiat dovezi de genotoxicitate.

În studiile efectuate la animale de laborator care au fost expuse la valori clinic relevante s-au observat următoarele reactii adverse, care nu au fost încă confirmate si de studiile pe termen lung: la sobolani s-a observat depunere pigmentară la nivelul glandei tiroide, la maimutele cynomolgus s-a observat hipertrofia celulelor foliculare tiroidiene, o scădere a concentratiei plasmatice a T3, scăderea concentratiei hemoglobinei si scăderea numărului de eritrocite si leucocite, iar la câini s-a observat opacifierea cristalinului si cataractă.

Luând în considerare aceste rezultate, trebuie evaluat raportul dintre beneficiile tratamentului cu quetiapină si riscurile referitoare la siguranta pacientului.

6.       PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

Nucleu

Lactoză monohidrat

Celuloză microcristalină

Povidonă 30

Stearat de magneziu

Amidonglicolat de sodiu (Tip A)

Hidrogenofosfat de calciu dihidrat

Film

Hipromeloză

Dioxid de titan (E171)

Comprimatele filmate de 100 mg mai contin

Macrogol 6000

Oxid galben de fer (E172)

Talc

6.2      Incompatibilităti

Nu este cazul.

6.3      Perioada de valabilitate

3 ani

6.4      Precautii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită conditii speciale de păstrare.

6.5      Natura si continutul ambalajului

Blistere din PVC-PVdC/Aluminiu

Cutie cu 1, 3, 6, 7, 10, 14, 20, 28, 30, 50, 56, 60, 84, 90, 98, 100 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Flacon din PEÎD cu capac din PP

Flacon cu 60, 84, 90, 98, 100, 250, 500, 1000 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6      Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinte speciale.

7.       DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

Generics [UK] Limited Station Close, Potters Bar Hertfordshire, EN6 1 TL, Marea Britanie

8.       NUMERELE AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

1997/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-22-23-24 1998/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-22-23-24 1999/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-22-23-24 2000/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-22-23-24 2001/2009/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-22-23-24

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATEI

Autorizare-Septembrie 2009

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie 2010

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Descoperie crucială privind schizofrenia şi depresia maniacală /The Independent/ Oamenii de ştiinţă au descoperit o similitudine remarcabilă între erorile genetice care stau atât la baza schizofreniei cât şi a depresiei maniacale, o descoperire crucială legat de care se aşteaptă să deschidă calea spre noi tratamente pentru două dintre cele mai întâlnite maladii...
Problemele de sănătate psihică nu trebuie tratate ca o boală, conform unor psihiatri de renume Tratarea tulburărilor mentale, aşa cum este schizofrenia sau tulburarea bipolară, în acelaşi mod ca o boală nu prezintă niciun fel de beneficii pentru pacient, conform părerii mai multor psihologi de renume, informează publicaţia britanică The Daily Mail.
Experţii au identificat noi gene asociate cu schizofrenia Cercetători din mai multe ţări au identificat 83 de noi gene asociate cu schizofrenia, fapt ce va contribui la dezvoltarea mai multor tratamente pentru a controla această boală, se arată într-unu studiu publicat marţi de revista 'Nature' şi citat de EFE.
Cercetare: computerul care simulează schizofrenia Cercetătorii americani au creat un model informatic capabil să simuleze unele aspecte ale schizofreniei. Una din teoriile asupra cauzei schizofreniei sugerează că în urma unui exces de dopamină, creierul tinde să reţină prea multe detalii irelevante. Schizofrenicii devin astfel copleşiţi de numărul ...
Tulburările bipolare rămân în mare parte netratate, conform unui nou studiu american Chicago, 8 mar /Agerpres/ - Tulburarea bipolară, o afecţiune a creierului ce se manifestă prin schimbări bruşte şi radicale de dispoziţie, de la depresii severe până la episoade pline de energie, aproape maniacale, afectează pe termen lung atât viaţa pacientului cât şi a celor din jurul său şi totuşi...
Parazitul T. gondii poate fi responsabil de dezvoltarea unor boli mintale (studiu) Studii epidemiologice recente realizate de mai multe echipe de cercetători americani au pus în evidenţă că parazitul 'Toxoplasma gondii' (T. gondii) poate altera capacităţile cognitive şi duce, în timp, la manifestarea unor boli mintale cum este, de pildă, schizofrenia, informează kdramastars.com.