Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

MEPACT 4 mg
 
Denumire MEPACT 4 mg
Descriere MEPACT este indicat la copii, adolescenti si adulti tineri pentru tratarea osteosarcoamelor non-metastatice rezecabile de grad mare după rezectia chirurgicală macroscopică totală. Se utilizează în asociere cu polichimioterapia postoperatorie. Siguranta si eficacitatea au fost evaluate în cadrul unor studii la pacienti cu vârste cuprinse între 2 si 30 de ani nou diagnosticati
Denumire comuna internationala MIFAMURTIDUM
Actiune terapeutica CYTOKINE SI IMUNOMODULATOARE ALTE CYTOKINE SI IMUNOMODULATOARE
Prescriptie S - Medicamente si produse medicamentoase care se utilizeaza numai in spatii cu destinatie speciala (spitale, dispensare medicale etc.)
Forma farmaceutica PULB. PT. SUSP. PERF.
Concentratia 4mg
Ambalaj Cutie x 1 flac. sticla cu capac. de 50 ml x 4 mg mifamurtidum + 1 filtru
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC L03AX15
Firma - Tara producatoare IDM PHARMA, S.A. - FRANTA
Autorizatie de punere pe piata IDM PHARMA, S.A. - FRANTA

Ai un comentariu sau o intrebare despre MEPACT 4 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre MEPACT 4 mg, pulb. pt. susp. perf.       

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

MEPACT 4 mg, pulbere pentru suspensie perfuzabilă.

2.       COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Un flacon contine 4 mg mifamurtidă*.

După reconstituire, fiecare ml de suspensie din flacon contine 0,08 mg mifamurtidă.

*analog integral de sinteză al unei componente a peretelui celular de Mycobacterium sp.

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere pentru suspensie perfuzabilă.

Pulbere liofilizată albă până la aproape albă omogenă.

4. DATE CLINICE

4.1     Indicatii terapeutice

MEPACT este indicat la copii, adolescenti si adulti tineri pentru tratarea osteosarcoamelor non-metastatice rezecabile de grad mare după rezectia chirurgicală macroscopică totală. Se utilizează în asociere cu polichimioterapia postoperatorie. Siguranta si eficacitatea au fost evaluate în cadrul unor studii la pacienti cu vârste cuprinse între 2 si 30 de ani nou diagnosticati (vezi pct. 5.1).

4.2     Doze si mod de administrare

Tratamentul cu MEPACT trebuie initiat si supravegheat de un medic specialist cu experientă în diagnosticarea si tratarea osteosarcoamelor.

Doze

Doza recomandată de mifamurtidă pentru toti pacientii este de 2 mg/m2 de suprafată corporală. Trebuie administrat ca terapie adjuvantă după rezectie: de două ori pe săptămână la interval de cel putin 3 zile, timp de 12 săptămâni, urmat de o dată pe săptămână timp de încă 24 de săptămâni, cu un total de 48 de perfuzii în 36 de săptămâni.

Pacienti copii si adolescenti

Siguranta si eficacitatea MEPACT au fost stabilite la copiii cu vârste începând de la 2 ani. Nu se recomandă utilizarea la copiii cu vârste sub 2 ani din cauza lipsei datelor privind eficacitatea si siguranta administrării la această grupă de vârstă.

Pacienti vârstnici

Niciunul dintre pacientii tratati în cadrul studiilor privind osteosarcomul nu avea vârsta de 65 de ani sau mai mult, iar în studiul randomizat de fază III au fost inclusi doar pacienti cu vârste până la 30 de ani. Prin urmare, nu există suficiente date pentru a recomanda utilizarea MEPACT la pacientii cu vârste >30 de ani.

Pacienti cu insuficientă hepatică sau renală

Nu a fost studiată specific farmacocinetica mifamurtidei la pacientii cu insuficientă hepatică sau renală. La acesti pacienti trebuie luate măsuri de precautie, deoarece nu sunt disponibile informatii privind ajustarea dozei.

În cazul în care se administrează MEPACT, se recomandă monitorizarea continuă a functiei renale si hepatice, după finalizarea chimioterapiei si până la finalizarea întregului tratament.

Mod de administrare

MEPACT trebuie reconstituit, filtrat cu ajutorul filtrului furnizat si diluat suplimentar înainte de administrare. Suspensia perfuzabilă reconstituită, filtrată si diluată este o suspensie lipozomală omogenă, albă până la aproape albă, opacă, fără particule vizibile, fără spumă si fără particule lipidice.

După reconstituire, filtrare cu ajutorul filtrului furnizat si diluare suplimentară, MEPACT se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă într-un interval de 1 oră.

Este interzisă administrarea de MEPACT prin injectare în bolus.

Pentru instructiuni suplimentare privind reconstituirea, filtrarea cu ajutorul filtrului furnizat si diluarea suplimentară înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

4.3     Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activă sau la oricare dintre excipienti.

Administrarea concomitentă cu ciclosporină sau alti inhibitori de calcineurină (vezi pct. 4.5).

Administrarea concomitentă cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene în doze mari (AINS, inhibitori de ciclooxigenază) (vezi pct. 4.5).

4.4     Atentionări si precautii speciale de utilizare

Tulburări respiratorii

La pacientii cu antecedente de astm bronsic sau altă boală pulmonară obstructivă cronică, trebuie avută în vedere administrarea profilactică de bronhodilatatoare. Doi pacienti cu astm bronsic preexistent au dezvoltat insuficientă respiratorie usoară până la moderată asociată tratamentului. Dacă apar reactii respiratorii severe, administrarea MEPACT trebuie întreruptă si trebuie initiat tratamentul adecvat.

Neutropenie

Administrarea MEPACT a fost asociată frecvent cu neutropenie tranzitorie, de obicei la asocierea cu chimioterapia. Episoadele de neutropenie febrilă trebuie monitorizate si abordate terapeutic corespunzător. MEPACT poate fi administrat în perioadele caracterizate de neutropenie, dar febra care apare ulterior si care este atribuită tratamentului trebuie monitorizată atent. Febra sau frisoanele care persistă mai mult de 8 ore de la administrarea MEPACT trebuie evaluate în vederea identificării unui posibil sepsis.

Răspunsul inflamator

Asocierea MEPACT cu semnele unui răspuns inflamator accentuat, inclusiv pericardită si pleurită, nu a fost frecventă. Trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu antecedente de boli autoimune, de boli inflamatorii sau de alte colagenoze. În timpul administrării MEPACT, pacientii trebuie monitorizati pentru aparitia unor semne sau simptome neobisnuite, cum ar fi cele de artrită sau sinovită, care indică reactii inflamatorii necontrolate.

Boli cardiovasculare

Pacientii cu antecedente de tromboze venoase, vasculite sau boli cardiovasculare instabile trebuie monitorizati atent în timpul administrării MEPACT. Dacă simptomele persistă sau se agravează, administrarea trebuie amânată sau întreruptă. La doze foarte mari au fost observate hemoragii în cazul animalelor. Acestea nu sunt de asteptat la dozele recomandate; totusi se recomandă monitorizarea parametrilor de coagulare după prima doză si la fiecare câteva doze.

Reactii alergice

Reactii alergice ocazionale au fost asociate cu administrarea MEPACT, inclusiv eruptii cutanate tranzitorii, dificultăti de respiratie si hipertensiune arterială de grad 4. Diferentierea reactiilor alergice de răspunsurile inflamatorii exagerate poate fi dificilă, însă pacientii trebuie monitorizati pentru semne de reactii alergice.

Toxicitate gastrointestinală

Greata, vărsăturile si pierderea apetitului alimentar fac parte dintre reactiile adverse frecvente la administrarea MEPACT. Toxicitatea gastrointestinală se poate exacerba la administrarea MEPACT în asociere cu polichimioterapie în doze mari si a fost asociată cu utilizarea crescută a nutritiei parenterale.

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Au fost efectuate putine studii privind interactiunea MEPACT cu chimioterapia. Desi aceste studii nu sunt concludente, nu există nicio dovadă a unei eventuale interferente a MEPACT cu efectele antitumorale ale chimioterapiei si viceversa.

Se recomandă administrarea la momente diferite de MEPACT si doxorubicină sau alte medicamente lipofile dacă sunt administrate în cadrul aceluiasi regim chimioterapic.

Administrarea concomitentă de MEPACT si ciclosporină sau alti inhibitori de calcineurină este contraindicată din cauza efectului ipotetic asupra functiei macrofagelor splenice si mononuclearelor fagocitice (vezi pct. 4.3).

De asemenea, s-a demonstrat în studii in vitro că dozele mari de AINS (inhibitori de ciclooxigenază) pot bloca efectul de activare a macrofagelor datorat mifamurtidei lipozomale. Prin urmare, administrarea de AINS în doze mari este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Deoarece mecanismul de actiune al mifamurtidei presupune stimularea sistemului imunitar, se recomandă evitarea administrării cronice sau de rutină de corticosteroizi în timpul tratamentului cu MEPACT.

Studiile de interactiuni in vitro au demonstrat că mifamurtida lipozomală sau non-lipozomală nu inhibă activitatea metabolică a citocromului P450 în suspensii de microzomi hepatici umani. Mifamurtida lipozomală sau non-lipozomală nu induce activitatea metabolică de transcriere a citocromului P450 în culturi primare de hepatocite umane proaspăt izolate. Prin urmare, nu se asteaptă ca mifamurtidainteractioneze cu metabolizarea substantelor care sunt substraturi metabolice pentru citocromul P450 hepatic.

Într-un studiu de amploare controlat randomizat, MEPACT, utilizat în dozele recomandate si conform schemei terapeutice recomandate împreună cu alte medicamente cu toxicitate cunoscută renală (cisplatină, ifosfamidă) sau hepatică (metotrexat în doze mari, ifosfamidă), nu a exacerbat toxicitatea acestora, nefiind necesară ajustarea dozei de mifamurtidă.

4.6     Sarcina si alăptarea

Sarcina

Nu există date privind utilizarea mifamurtidei la femeile gravide. Studiile la animale sunt

insuficiente cu privire la efectele toxice asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). MEPACT

nu trebuie administrat în timpul sarcinii sau la femei care nu folosesc mijloace contraceptive

eficace.

Alăptarea

Nu se cunoaste dacă mifamurtida este excretată în laptele uman. Excretia de mifamurtidă în lapte

nu a fost studiată la animale. Decizia de a continua/întrerupe alăptarea sau de a continua/întrerupe

tratamentul trebuie să fie luată tinând cont de beneficiul alăptării pentru copil si de beneficiul tratamentului cu MEPACT pentru mamă.

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitătii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Unele dintre reactiile adverse ale tratamentului cu MEPACT, foarte frecvente sau frecvente (cum sunt ameteală, vertij, fatigabilitate si vedere încetosată), ar putea influenta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8     Reactii adverse

Fiecare dintre cei 248 de pacienti tratati cu MEPACT în timpul studiilor de fază timpurie cu un singur brat de tratament efectuate la pacientii cu cele mai avansate malignităti au prezentat cel putin o reactie adversă. Majoritatea reactiilor adverse raportate cel mai frecvent conform următorului tabel rezumativ se consideră că sunt asociate cu mecanismul de actiune al mifamurtidei. Majoritatea acestor evenimente au fost raportate ca fiind usoare sau moderate. Acest profil este consecvent, fie că se iau în calcul toate studiile timpurii (n=248), fie doar acele studii privind osteosarcoamele (n=51). Reactii adverse au apărut probabil si în studiul de amploare randomizat, dar acestea nu au fost înregistrate, deoarece în acel studiu au fost colectate numai reactiile adverse grave si care puneau viata în pericol.

Reactiile adverse sunt clasificate pe aparate, sisteme si organe si în functie de frecventă. Grupele de frecventă sunt definite conform următoarei conventii: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si <1/10). În cadrul fiecărei grupe de frecventă, reactiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravitătii.

Tabelul 1. Reactii adverse asociate cu MEPACT la ≥ 1/100 pacienti

Infectii si infestări

Frecvente:  Sepsis, celulită, nazofaringită, infectie la locul cateterului, infectii ale tractului respirator superior, infectii ale tractului urinar, faringite, infectii cu Herpes simplex

 

Tumori benigne, maligne si nespecificate (incluzând chisturi si polipi)

Frecvente: Durere neoplazică

 

Tulburări hematologice si limfatice

Foarte frecvente: Anemie

Frecvente: Leucopenie, trombocitopenie, granulocitopenie

 

Tulburări metabolice si de nutritie

Foarte frecvente: Anorexie

Frecvente: Deshidratare, hipokaliemie, scăderea apetitului alimentar

 

Tulburări psihice

Frecvente: Stări confuzionale, depresie, insomnie, anxietate

 

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Cefalee, ameteli

Frecvente: Parestezii, hipoestezii, tremor, somnolentă, letargie

 

Tulburări oculare

Frecvente: Vedere încetosată

 

Tulburări acustice si vestibulare

Frecvente: Vertij, tinitus, pierderea auzului

 

Tulburări cardiace

Foarte frecvente: Tahicardie

Frecvente: Cianoză, palpitatii

Tulburări vasculare

Foarte frecvente: Hipertensiune arterială, hipotensiune arterială

Frecvente: Flebită, eritem facial, paloare

 

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale

Foarte frecvente: Dispnee, tahipnee, tuse

Frecvente: Efuziuni pleurale, dispnee exacerbată, tuse productivă, hemoptizie, stridor, epistaxis, dispnee de efort, congestia sinusurilor, congestie nazală, dureri faringo-laringiene

 

Tulburări gastrointestinale

Foarte frecvente: Vărsături, diaree, constipatie, dureri abdominale, greată

Frecvente: Dureri în etajul abdominal superior, dispepsie, distensie abdominală, dureri în etajul abdominal inferior

 

Tulburări hepatobiliare

Frecvente: Durere hepatică Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Foarte frecvente: Hiperhidroză

Frecvente: Eruptii cutanate tranzitorii, prurit, eritem, alopecie, piele uscată

 

Tulburări musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv

Foarte frecvente: Mialgii, artralgii, dorsalgii, dureri ale extremitătilor

Frecvente: Spasme musculare, dureri cervicale, dureri de bazin, dureri osoase, dureri de umăr, dureri de perete toracic, rigiditate musculo-scheletică

 

Tulburări renale si ale căilor urinare

Frecvente: Hematurie, disurie, polakiurie

 

Tulburări ale aparatului genital si sânului

Frecvente: dismenoree

 

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Foarte frecvente: Febră, frisoane, fatigabilitate, hipotermie, durere, stare generală de rău, astenie, dureri toracice

Frecvente: Edeme periferice, edeme, inflamatia mucoaselor, eritem la locul administrării perfuziei, reactii la locul administrării perfuziei, durere la locul cateterului, disconfort toracic, stări pseudogripale.

 

Investigatii diagnostice

Frecvente: Scădere ponderală

 

Proceduri medicale si chirurgicale

Frecvente: Dureri post-procedurale

 

Tulburări hematologice si limfatice

Anemia a fost raportată cel mai frecvent când MEPACT a fost utilizat împreună cu chimioterapice. Într-un studiu clinic randomizat controlat, incidenta malignitătilor mieloide (leucemie acută mieloidă / sindrom mielodisplazic) a fost aceeasi la pacientii la care s-a administrat MEPACT plus chimioterapie si la pacientii tratati numai cu chimioterapie (aproximativ 2,5%).

 

Tulburări metabolice si de nutritie

Anorexia (21%) a fost foarte frecvent raportată în studiile clinice privind MEPACT la pacientii cu

cancer în stadiu avansat.

 

Tulburări ale sistemului nervos

În conformitate cu alte simptome generalizate, cele mai frecvente tulburări ale sistemului nervos

au fost cefaleea (50%) si ameteala (17%).

 

Tulburări acustice si vestibulare

Desi pierderea auzului se poate atribui chimioterapiei ototoxice, cum ar fi cisplatina, nu este clar

dacă MEPACT în asociere cu polichimioterapie poate sau nu agrava pierderea auzului.

Un procent mai mare de pierdere a auzului subiectivă si obiectivă s-a observat, în general, la pacientii tratati cu MEPACT si chimioterapie (12 %, respectiv 7%) în studiul de fază III (vezi pct. 5.1 pentru descrierea studiului clinic), comparativ cu pacientii tratati numai cu chimioterapie (7%

si 1%). Tuturor pacientilor li s-a administrat o doză totală de cisplatină de 480 mg/m2 în cadrul regimului lor chimioterapic de inductie (neoadjuvant) si/sau de întretinere (adjuvant).

 

Tulburări cardiace si vasculare

Tahicardia usoară-moderată (50%), hipertensiunea arterială (26%) si hipotensiunea arterială (29%) au fost frecvent raportate în studiile clinice necontrolate privind MEPACT. Un singur incident grav de tromboză subacută a fost raportat în studiile timpurii, dar nu s-au asociat evenimente cardiace grave cu MEPACT în cadrul studiului de amploare controlat randomizat.

 

Tulburări respiratorii

Tulburările respiratorii, inclusiv dispneea (21%), tusea (18%) si tahipneea (13%) au fost raportate foarte frecvent, iar doi dintre pacientii cu astm bronsic preexistent au dezvoltat insuficientă respiratorie usoară până la moderată asociată cu MEPACT în cadrul unui studiu de fază II.

 

Tulburări gastrointestinale

Tulburările gastrointestinale au fost frecvent asociate cu administrarea MEPACT, incluzând greată (57%) si vărsături (44%) la aproape jumătate din pacienti, constipatie (17%), diaree (13%) si dureri abdominale.

 

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Hiperhidroza (11%) a fost foarte frecventă la pacientii tratati cu MEPACT în studiile necontrolate.

 

Afectiuni musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv

Durerea de grad mic a fost frecventă la pacientii tratati cu MEPACT, incluzând mialgii (31%),

dorsoalgii (15%), dureri ale extremitătilor (12%) si artralgii (10%).

 

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Majoritatea pacientilor au prezentat frisoane (89%), febră (85%) si fatigabilitate (53%). Acestea au fost de obicei usoare până la moderate, au avut un caracter tranzitoriu si au răspuns, în general, la tratamentul paliativ (de exemplu paracetamol pentru febră). Alte simptome generalizate care au fost de obicei usoare până la moderate si foarte frecvente au inclus hipotermie (23%), stare generală de rău (13%), durere (15%), astenie (13%) si dureri toracice (11%). Edemele, disconfortul toracic, reactiile la locul perfuzării sau al cateterului si stările pseudogripale au fost mai putin frecvent raportate la acesti pacienti, majoritatea fiind raportate la cei cu boli maligne în stadii avansate.

 

Investigatii diagnostice

La un singur pacient cu osteosarcom, cresterea ureei si creatininei serice a fost asociată cu

utilizarea MEPACT.

4.9 Supradozaj

Nu s-a raportat nici un caz de supradozaj. Doza maximă tolerată în studiile de fază I a fost de 4-6 mg/m2 cu o mare variabilitate a reactiilor adverse. Semnele si simptomele care au fost asociate cu dozele mai mari si/sau care au limitat dozele nu au pus viata în pericol si au inclus febră, frisoane, fatigabilitate, greată, vărsături, cefalee si hipotensiune sau hipertensiune arterială.

În eventualitatea supradozajului, se recomandă initierea tratamentului adecvat de sustinere a functiilor vitale. Măsurile de sustinere a functiilor vitale trebuie să se bazeze pe ghidurile institutionale si pe simptomele clinice observate. De exemplul, paracetamol pentru febră, frisoane si cefalee si antiemetice (altele decât steroizi) pentru greată si vărsături.

5. PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte citokine si imunomodulatoare, codul ATC: L03AX15

Mecanism de actiune

Mifamurtida (muramil tripeptidă fosfatidil etanolamină, MTP-FE) este un derivat integral de sinteză al muramil dipeptidei (MDP), cea mai mică componentă imunostimulatoare care apare în mod natural în structura peretelui celular al Mycobacterium sp. Are efecte imunostimulatoare similare cu MDP naturală, având însă avantajul suplimentar al unui timp de înjumătătire plasmatică mai lung. MEPACT este o formulă lipozomală special concepută pentru tintirea in vivo a macrofagelor, la administrarea în perfuzie intravenoasă.

MTP-FE este un ligand specific al NOD2, un receptor care se găseste predominant pe monocite, celule dendritice si macrofage. MTP-FE este un activator puternic al monocitelor si macrofagelor. Activarea macrofagelor umane de către MEPACT este asociată cu producerea de citokine, incluzând factorul de necroză tumorală (TNF-α), interleukina-1 (IL-1β), IL-6, IL-8 si IL-12, precum si moleculele de adeziune, inclusiv antigenul asociat functiei limfocitare-1 (LFA-1) si molecula de adeziune intercelulară-1 (ICAM-1). Monocitele umane tratate in vitro au omorât celulele tumorale alogene si autologe (inclusiv melanomul, carcinomul ovarian, de colon si renal), dar nu au avut efecte toxice asupra celulelor normale.

Administrarea in vivo de MEPACT a avut ca rezultat inhibarea cresterii tumorale în modelele de metastaze pulmonare la soarece si sobolan, cancerului de piele si hepatic si fibrosarcomului. O îmbunătătire semnificativă a supravietuirii fără boală a fost, de asemenea, demonstrată în cazul tratării cu MEPACT, ca terapie adjuvantă, a osteosarcoamelor si hemangiosarcoamelor la câine. Nu se cunoaste încă mecanismul exact prin care activarea monocitelor si macrofagelor cu ajutorul MEPACT induce o activitate antitumorală la animale si om.

Siguranta si eficacitatea clinică

Siguranta mifamurtidei lipozomale a fost evaluată la peste 700 de pacienti cu diferite tipuri si

stadii de cancere si la 21 de subiecti adulti sănătosi (vezi pct. 4.8).

MEPACT a crescut semnificativ supravietuirea globală a pacientilor cu osteosarcom nou diagnosticat rezecabil de grad mare la administrarea în asociere cu chimioterapie combinată, comparativ cu chimioterapia singură. Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 678 de pacienti (intervalul de vârstă cuprins între 1,4 si 30,6 ani) cu osteosarcom nou diagnosticat rezecabil de grad mare, adăugarea medicamentului adjuvant MEPACT la chimioterapia cu doxorubicină, cisplatină sau metotrexat, cu sau fără ifosfamidă, a avut ca rezultat o reducere relativă a riscului de deces de 28% [p = 0,0313, rata riscului (RR) = 0,72 (interval de încredere 95%: 0,53; 0,97)].

5.2 Proprietăti farmacocinetice

După administrarea intravenoasă la 21 de subiecti adulti sănătosi, mifamurtida s-a eliminat rapid din plasmă (minute), rezultând o concentratie plasmatică foarte mică de mifamurtidă totală (lipozomală si liberă). Valoarea medie a ariei de sub curba concentratiei plasmatice în functie de timp (ASC) a fost de 17,0 +/- 4,71 h x nM, iar concentratia plasmatică maximă (Cmax) a fost de 15,7 +/- 3,72 nM. Într-un studiu separat care a inclus 14 pacienti, valorile medii ale curbelor concentratiei plasmatice în functie de timp pentru mifamurtida totală si liberă, care au fost evaluate după prima perfuzie de MEPACT si după ultima perfuzie după 11 sau 12 săptămâni, aproape că se suprapuneau, iar valorile medii ale ASC pentru mifamurtida liberă după prima si ultima perfuzie au fost similare. Aceste date sugerează că nici mifamurtida liberă, nici cea totală nu s-au acumulat în perioada de tratament.

La 6 ore după injectarea de lipozomi marcati radioactiv continând 6 mg mifamurtidă, radioactivitatea a fost evidentiată în ficat, splină, nazofaringe, tiroidă si, în mai mică măsură, în plămâni. Lipozomii au fost fagocitati de celulele sistemului reticuloendotelial. La 2 din 4 pacienti cu metastaze pulmonare, radioactivitatea a fost asociată cu metastaze pulmonare. Timpul mediu de înjumătătire plasmatică a materialului marcat radioactiv a fost bifazic, cu o fază α de aproximativ 15 minute si un timp de înjumătătire plasmatică terminal de aproximativ 18 ore.

5.3 Date preclinice de sigurantă

La speciile sensibile (iepure si câine), doza maximă zilnică de mifamurtidă lipozomală care nu a provocat reactii adverse a fost de 0,1 mg/kg, corespunzător la 1,2, respectiv 2 mg/m2. Doza de MEPACT la care nu au apărut reactii adverse la animale corespunde în mare dozei recomandate pentru om, de 2 mg/m2.

Datele dintr-un studiu cu durata de 6 luni efectuat la câine, la care s-a administrat zilnic intravenos o doză de până la 0,5 mg/kg (10 mg/m2) de MEPACT oferă o expunere cumulativă de 8 până la 19 ori peste marginea de sigurantă pentru toxicitate manifestă la doza clinică intentionată la om. Efectele toxice majore asociate cu aceste doze zilnice mari si cumulative de MEPACT au constat în principal din exagerarea efectelor farmacologice: pirexie, semne de răspuns inflamator pronuntat manifestat ca sinovită, bronhopneumonie, pericardită si necroză inflamatorie a ficatului si măduvei osoase. Au mai fost observate următoarele evenimente adverse: hemoragii si prelungirea timpilor de coagulare, infarcte, modificări morfologice ale peretelui arterelor mici, edeme si congestie a sistemului nervos central, efecte cardiace minore si usoară hiponatremie. MEPACT nu a fost mutagen si nu a provocat efecte teratogene la sobolan si iepure. Efectele embriotoxice au fost observate numai la valori toxice pentru mamă.

Nu au existat rezultate ale studiilor de toxicitate generală care să sugereze efecte nocive asupra organelor de reproducere masculine sau feminine. Nu au fost efectuate studii specifice asupra functiei de reproducere, toxicitătii perinatale si potentialului carcinogen.

6. PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

1-Palmitoil-2-oleoil-sn-glicero-3-fosfocolină (POPC)

Sarea monosodică a 1,2-dioleoil-sn-glicero-3-fosfo-L-serinei (OOPS)

6.2     Incompatibilităti

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu exceptia celor mentionate la punctul 6.6.

6.3     Perioada de valabilitate

Flacoane cu pulbere nedeschise: 2 ani

Suspensie reconstituită:

Stabilitatea chimică si fizică a fost demonstrată pentru 6 ore la temperaturi de până la 25ºC.

Din punct de vedere microbiologic, se recomandă utilizarea imediată. Dacă nu se utilizează imediat, responsabilitatea pentru perioada si conditiile de păstrare ale solutiei reconstituite, filtrate si diluate aflate în folosintă înainte de utilizarea medicamentului reconstituit îi revine utilizatorului si nu trebuie să depăsească intervalul de 6 ore si temperatura de 25ºC. A nu se păstra la frigider si a nu se congela solutia.

6.4     Precautii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A nu se congela. Păstrati flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

Pentru conditiile de păstrare ale medicamentelor reconstituite, vezi pct. 6.3.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Flacon din sticlă de tip I cu capacitatea de 50 ml cu capac opritor gri din cauciuc butilic, capsă din aluminiu si capac protector din plastic, care contine 4 mg mifamurtidă.

Fiecare cutie contine un flacon si un filtru pentru MEPACT steril, de unică folosintă, apirogen si care nu contine latex, furnizat într-un blister din PVC.

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare

MEPACT trebuie reconstituit, filtrat cu ajutorul filtrului furnizat si diluat suplimentar folosindu-se tehnici aseptice.

Fiecare flacon trebuie reconstituit cu 50 ml solutie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). După reconstituire, fiecare ml de suspensie din flacon contine 0,08 mg mifamurtidă. Volumul de suspensie reconstituită care corespunde dozei calculate se extrage cu ajutorul filtrului furnizat si este diluată suplimentar cu încă 50 ml solutie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9 %), în conformitate cu instructiunile prezentate în detaliu mai jos.

Instructiuni pentru prepararea MEPACT pentru perfuzie intravenoasă

Materiale furnizate în fiecare ambalaj -

        MEPACT pulbere pentru suspensie perfuzabilă (flacon)

        Filtru pentru MEPACT

Materiale necesare, dar nefurnizate -

        Solutie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), EP/USP, pungă de 100 ml

        O seringă sterilă de unică folosintă de 60 sau 100 ml cu conector luer lock

        Două ace de injectare sterile cu calibrul mediu de 18

Se recomandă ca reconstituirea suspensiei lipozomale să se efectueze într-o hotă cu flux laminar folosind mănusi sterile si tehnici aseptice.

Pulberea liofilizată trebuie lăsată să ajungă la o temperatură între aproximativ 20°C – 25°C înainte de reconstituire, filtrare cu ajutorul filtrului furnizat si diluare. Aceasta durează de obicei aproximativ 30 minute.

1.    Capacul flaconului trebuie îndepărtat, iar opritorul din cauciuc trebuie curătat folosind un tampon cu alcool.

2.    Filtrul trebuie scos din blister, iar capacul trebuie îndepărtat de pe vârful filtrului. Apoi vârful trebuie introdus ferm în septul flaconului, până la fixare. Capacul filtrului cu conector luer nu trebuie îndepărtat în acest moment.

3.    Punga de 100 ml solutie perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), acul si seringa trebuie despachetate (nu sunt furnizate în ambalaj).

4.    Locul în care se va introduce acul în punga cu solutia perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) trebuie tamponat cu alcool.

5.    Folosind acul si seringa, trebuie extrase din pungă 50 ml de solutie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%).

6.    După îndepărtarea acului de pe seringă, seringa trebuie atasată la filtru prin deschiderea capacului filtrului cu conector luer (Figura 1).

Figura 1

7.    Solutia injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) este adăugată în flacon prin apăsarea lentă, fermă a pistonului seringii. Filtrul si seringa nu trebuie îndepărtate de pe flacon.

8.    Flaconul trebuie să rămână nemiscat timp de un minut pentru a permite hidratarea intensivă a substantei uscate.

9.    Flaconul trebuie apoi agitat ferm timp de un minut, păstrând filtrul si seringa atasate. În acest răstimp se formează spontan lipozomii (Figura 2).

Figura 2

10. Doza dorită se poate apoi extrage din flacon prin răsturnarea acestuia si trăgând încet înapoi de pistonul seringii (Figura 3). Fiecare ml de suspensie reconstituită contine 0,08 mg mifamurtidă. Volumul de suspensie care trebuie extras pentru dozele necesare se calculează prin următoarea formulă:

Volum de extras = [12,5 x doza calculată (mg)] ml

Pentru uz curent, este furnizat următorul tabel de concordantă:

Doză

Volum

1,0 mg

12,5 ml

2,0 mg

25 ml

3,0 mg

37,5 ml

4,0 mg

50 ml

Figura 3

11. Seringa trebuie apoi scoasă din filtru, iar un ac nou trebuie montat pe seringa umplută cu suspensie. Locul în care se introduce acul în pungă trebuie tamponat cu alcool, iar suspensia din seringă trebuie injectată în punga initială care contine restul de 50 ml de solutie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (Figura 4).

Figura 4

12.  Punga trebuie agitată usor pentru a amesteca solutia.

13.  Datele de identificare ale pacientului, ora si data trebuie notate pe eticheta pungii care contine suspensia lipozomală reconstituită, filtrată si diluată.

14.  Stabilitatea chimică si fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 6 ore la temperatura camerei (aproximativ între 20°C – 25°C).

15.  Din punct de vedere microbiologic, produsul trebuie utilizat imediat. Dacă nu se utilizează imediat, responsabilitatea pentru perioada si conditiile de păstrare ale medicamentului în uz îi revine utilizatorului, iar acestea nu trebuie să depăsească, în mod normal, 6 ore la temperatura camerei.

16.  Suspensia lipozomală trebuie administrată prin perfuzie intravenoasă pe durata a aproximativ o oră.

Eliminarea reziduurilor Fără cerinte speciale.

7.       DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

IDM PHARMA SAS 11-15 Quai De Dion Bouton 92816 Puteaux Cedex Franta

8.       NUMĂRUL(ELE) AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

EU/1/08/502/001

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

06/03/2009

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informatii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agentiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.