Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

SIMPONI 50 mg
 
Denumire SIMPONI 50 mg
Descriere Poliartrita reumatoidă (PAR)
Simponi, în asociere cu metotrexat (MTX), este recomandat în tratamentul poliartritei reumatoide
active aflate în stadii moderate până la severe, la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul cu
medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB), inclusiv metotrexat, a fost inadecvat.
De asemenea, s-a demonstrat că Simponi ameliorează capacitatea fizică la această populaţie de
pacienţi.


Artrita psoriazică (APs) Simponi, administrat singur sau în asociere cu MTX, este recomandat în tratamentul artritei psoriazice active şi progresive, la pacienţii adulţi la care răspunsul la tratamentul anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB) a fost inadecvat. De asemenea, s-a demonstrat că Simponi ameliorează capacitatea fizică la această populaţie de pacienţi.

Spondilita anchilozantă (SA)
Simponi este recomandat în tratamentul spondilitei anchilozante active, aflată în stadii severe, la
pacienţii adulţi care au avut un răspuns inadecvat la terapia convenţională
Denumire comuna internationala GOLIMUMAB
Actiune terapeutica IMUNOSUPRESOARE INHIBITORI DE FACTOR DE NECROZA (TNF)TUMORALA ALFA
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica SOL. INJ. IN PEN PRE-UMPLUTA
Ambalaj Cutie x 1 seringa preumpluta x 0,5ml
Valabilitate ambalaj 1 an
Cod ATC L04AB06

Ai un comentariu sau o intrebare despre SIMPONI 50 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre SIMPONI 50 mg, sol. inj. in pen pre-umpluta       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut.

2. COMPOZIŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un stilou injector (pen) preumplut a 0,5 ml conţine golimumab* 50 mg.

*Anticorp monoclonal umanizat de tip IgG1κ produs într-o linie celulară hibridom murină prin tehnologie ADN recombinat.

Excipient cu efect cunoscut:
Fiecare pen preumplut conţine: 20,5 mg sorbitol per doză de 50 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă în pen-uri preumplute (injecţie), SmartJect

Soluţia este limpede până la uşor opalescentă, incoloră până la gălbui deschis.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Poliartrita reumatoidă (PAR)
Simponi, în asociere cu metotrexat (MTX), este recomandat în:
· tratamentul poliartritei reumatoide active aflate în stadii moderate până la severe, la adulţi la care răspunsul la tratamentul cu medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB), inclusiv metotrexat, a fost inadecvat.

· tratamentul poliartritei reumatoide active aflate în stadii severe, la adulţi care nu au fost trataţi anterior cu MTX.

S-a demonstrat faptul că Simponi, în combinaţie cu MTX, reduce rata de progresie a leziunilor distructive de la nivel articular, conform determinărilor radiologice, şi că ameliorează capacitatea fizică.

Artrita psoriazică (APs) Simponi, administrat singur sau în asociere cu MTX, este recomandat în tratamentul artritei psoriazice active şi progresive, la adulţii la care răspunsul la tratamentul anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB) a fost inadecvat. S-a demonstrat că Simponi determină scăderea progresiei afectării articulaţiilor extremităţilor, măsurată prin metode radiologice, la pacienţi cu subtipurile poliarticulare simetrice ale afecţiunii (vezi pct. 5.1) şi ameliorează capacitatea fizică.

Spondilita anchilozantă (SA)
Simponi este recomandat în tratamentul spondilitei anchilozante active, aflată în stadii severe, la adulţii care au avut un răspuns inadecvat la terapia convenţională.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Simponi trebuie iniţiat şi supravegheat de către medici specializaţi, cu experienţă în diagnosticul şi tratamentul poliartritei reumatoide, artritei psoriazice sau spondilitei anchilozante. Pacienţii trataţi cu Simponi trebuie să primească Cardul de Avertizare a Pacientului.

Doze
Poliartrita reumatoidă
Simponi 50 mg administrat o dată pe lună, în aceeaşi dată a fiecărei luni.
Simponi trebuie administrat concomitent cu MTX.

Artrita psoriazică
Simponi 50 mg administrat o dată pe lună, în aceeaşi dată a fiecărei luni.

Spondilita anchilozantă
Simponi 50 mg administrat o dată pe lună, în aceeaşi dată a fiecărei luni.

Datele disponibile sugerează că răspunsul clinic se obţine de obicei între 12 şi 14 săptămâni de tratament (după 3-4 doze). Continuarea tratamentului trebuie reconsiderată în cazul pacienţilor la care nu se observă semnele unui beneficiu terapeutic în acest interval.

La pacienţii a căror greutate depăşeşte 100 kg şi la care nu se obţine un răspuns clinic adecvat după 3 sau 4 doze, poate fi luată în considerare creşterea dozei de golimumab la 100 mg o dată pe lună, ţinând cont de riscul crescut pentru anumite reacţii adverse grave în cazul dozei de 100 mg comparativ cu cel al dozei de 50 mg (vezi pct. 4.8). Continuarea tratamentului trebuie reconsiderată în cazul pacienţilor la care nu se observă semnele unui beneficiu terapeutic după ce li s-au administrat 3 sau 4 doze suplimentare de 100 mg.

Omiterea unei doze
Dacă un pacient uită să îşi injecteze Simponi la data planificată, doza omisă va trebui să fie injectată imediat după ce pacientul îşi aduce aminte. Pacienţii trebuie instruiţi să nu îşi injecteze o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Doza următoare va trebui administrată conform următoarelor instrucţiuni:  dacă administrarea a întârziat cu mai puţin de 2 săptămâni, pacientul trebuie să-şi injecteze doza omisă şi să-şi urmeze apoi schema terapeutică lunară iniţială ; dacă administrarea a întârziat cu peste 2 săptămâni, pacientul trebuie să-şi injecteze doza omisă şi, de la data acestei injectări, trebuie stabilită o nouă schemă terapeutică lunară.

Pacienţi vârstnici (≥ 65 ani)
Nu este necesară ajustarea dozelor în cazul pacienţilor vârstnici.

Tulburări renale şi hepatice
Simponi nu a fost studiat la aceste grupuri de pacienţi. Nu pot fi făcute recomandări de dozare.

Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Simponi la copii cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu există date
disponibile.

Mod de administrare
Pentru
utilizare subcutanată. Dacă medicul consideră ca fiind adecvat, după un trening corespunzător în privinţa tehnicii administrării injectabile subcutanat, pacienţii pot să-şi auto-injecteze Simponi, sub supraveghere medicală dacă este necesar. Pacienţii trebuie instruiţi să-şi injecteze întreaga cantitate de Simponi, în conformitate cu instrucţiunile detaliate pentru administrare, prezentate în cadrul prospectului. Pentru instrucţiuni privind administrarea, vezi pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.

Tuberculoza activă (TB) sau alte infecţii severe cum ar fi sepsisul şi infecţiile oportuniste (vezi pct. 4.4).

Insuficienţa cardiacă moderată sau severă (clasa III/IV NYHA) (vezi pct. 4.4).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Infecţii Pacienţii trebuie monitorizaţi îndeaproape în vederea depistării infecţiilor, inclusiv a tuberculozei, înainte, în timpul şi după tratamentul cu Simponi. Deoarece eliminarea golimumabului poate dura până la 5 luni, monitorizarea trebuie continuată în toată această perioadă. Dacă pacientul dezvoltă o infecţie gravă sau sepsis, tratamentul cu Simponi nu trebuie continuat (vezi pct. 4.3).

Simponi nu trebuie administrat pacienţilor cu o infecţie activă şi semnificativă din punct de vedere clinic. Atunci când Simponi urmează să fie administrat pacienţilor cu infecţii cronice sau cu antecedente de infecţii recurente, sunt necesare precauţii speciale. Pacienţii trebuie informaţi şi instruiţi să evite expunerea la potenţialii factori de risc pentru infecţii, după cum este necesar.

Pacienţii care iau blocante ale TNF sunt mai sensibili la infecţiile severe. În cazul pacienţilor trataţi cu Simponi au fost raportate infecţii bacteriene (inclusiv sepsis şi pneumonie), micobacteriene (inclusiv tuberculoză), fungice invazive şi oportuniste, inclusiv cazuri letale. Unele dintre aceste infecţii grave au apărut la pacienţi trataţi concomitent cu imunosupresoare care, alături de boala lor de bază, i-ar fi putut predispune la infecţii. Pacienţii la care se înregistrează o nouă infecţie în timpul tratamentului cu Simponi, trebuie monitorizaţi îndeaproape şi trebuie evaluaţi complet în scop diagnostic. Administrarea Simponi trebuie întreruptă dacă pacientul dezvoltă o nouă infecţie gravă sau sepsis, iar terapia antimicrobiană sau antifungică adecvată trebuie iniţiată şi continuată până la obţinerea controlului asupra infecţiei. În cazul pacienţilor care au locuit sau au călătorit în regiuni unde infecţiile fungice invazive cum ar fi histoplasmoza, coccidioidomicoza sau blastomicoza sunt endemice, beneficiile şi riscurile tratamentului cu Simponi trebuie evaluate cu atenţie înainte de iniţierea acestui tratament.

Tuberculoza La pacienţii trataţi cu Simponi s-au raportat cazuri de tuberculoză. Trebuie subliniat faptul că în majoritatea acestor raportări tuberculoza a fost extrapulmonară şi a luat forma unei boli localizate sau diseminate.

Înainte de a începe tratamentul cu Simponi, toţi pacienţii trebuie evaluaţi, pentru depistarea tuberculozei active sau inactive (latente). Această evaluare trebuie să includă o anamneză medicală detaliată cu privire la antecedentele personale de tuberculoză sau la posibile contacte anterioare cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat sau sanguin la tuberculină şi radiografia toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie înregistrată în cardul de avertizare a pacientului. Se aminteşte medicilor care prescriu Simponi de riscul rezultatelor fals negative la testele cutanate cu tuberculină, în special la pacienţii cu afecţiuni severe sau imunocompromişi.

Tratamentul cu Simponi nu trebuie iniţiat dacă este depistată tuberculoza activă (vezi pct. 4.3).

Dacă se suspectează tuberculoza latentă, trebuie solicitat consultul unui medic cu experienţă în tratamentul tuberculozei. În toate situaţiile descrise mai jos, raportul risc/beneficiu al tratamentului cu Simponi trebuie evaluat foarte atent.

Dacă este diagnosticată tuberculoza inactivă (‘latentă’), tratamentul pentru această afecţiune trebuie iniţiat cu tuberculostatice înainte de debutul tratamentului cu Simponi, conform recomandărilor locale.

La pacienţii care au factori de risc pentru tuberculoză numeroşi sau semnificativi şi la care testul pentru tuberculoză latentă a fost negativ, tratamentul tuberculostatic trebuie avut în vedere înainte de iniţierea terapiei cu Simponi. De asemenea, utilizarea tratamentului antituberculos trebuie avută în vedere înainte de iniţierea terapiei cu Simponi în cazul pacienţilor cu antecedente de tuberculoză latentă sau activă la care nu poate fi confirmat un tratament adecvat.

Toţi pacienţii trebuie informaţi să se adreseze medicului la apariţia unor semne/simptome sugestive pentru tuberculoză (de exemplu tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau după tratamentul cu Simponi.

Reactivarea hepatitei virale B
Au fost raportate cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţi purtători cronici ai acestui virus (adică, pozitivi pentru antigenul de suprafaţă), trataţi cu un antagonist al TNF, inclusiv cu Simponi. Unele cazuri au avut un deznodământ fatal.

Înainte de iniţierea tratamentului cu Simponi, pacienţii trebuie testaţi dacă au infecţie cu virusul hepatitic B (VHB). Pentru cazul pacienţilor care prezintă test pozitiv la infecţia cu VHB, se recomandă consultarea cu un medic cu expertiză în tratamentul hepatitei de tip B.

Purtătorii de VHB care necesită tratament cu Simponi trebuie monitorizaţi îndeaproape pentru descoperirea semnelor şi simptomelor infecţiei active cu VHB pe toată durata tratamentului şi apoi timp de mai multe luni după încheierea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate despre tratamentul pacienţilor purtători de VHB cu antivirale în asociere cu antagonişti de TNF,pentru prevenţia reactivării infecţiei cu VHB. La pacienţii la care se produce reactivarea infecţiei cu VHB,
administrarea Simponi trebuie oprită şi trebuie început un tratament antiviral eficace alături de terapie de susţinere adecvată.

Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Nu se cunoaşte rolul potenţial al tratamentului cu blocante ale TNF în dezvoltarea unor malignităţi. Pe baza cunoştinţelor actuale, nu poate fi exclusă posibilitatea de dezvoltare a limfoamelor, leucemiei sau a altor malignităţi la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. Atunci când este luată în considerare administrarea tratamentului cu blocante de TNF la pacienţi cu antecedente de malignităţi sau continuarea tratamentului la pacienţi care dezvoltă malignităţi, sunt necesare precauţii speciale.

Malignitatea la copii şi adolescenţi Afecţiuni maligne, unele letale, au fost raportate la copii, adolescenţi şi adulţi tineri (în vârstă de până la 22 de ani) trataţi cu medicamente blocante ale TNF (iniţierea tratamentului la o vârstă ≤ de 18 ani), în perioada de după punerea pe piaţă. Aproximativ jumătate din aceste cazuri au fost limfoame. Alte cazuri au fost reprezentate de diverse afecţiuni maligne, inclusiv unele rare asociate de regulă cu imunosupresia. Riscul apariţiei afecţiunilor maligne la copiii şi adolescenţii trataţi cu medicamente blocante ale TNF nu poate fi exclus.

Limfom şi leucemie În fazele controlate ale studiilor clinice efectuate cu toate blocantele TNF, inclusiv Simponi, s-au observat mai multe cazuri de limfoame în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament anti-TNF, faţă de cei din grupul de control. În timpul studiilor clinice de fază IIb şi III cu Simponi, incidenţa limfomului în grupul pacienţilor trataţi cu Simponi a fost mai mare decât cea aşteptată în populaţia generală. După punerea pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu un antagonist al TNF. Există un risc de fond crescut de apariţie a limfomului şi leucemiei la pacienţii cu poliartrită reumatoidă cu boală inflamatorie veche, intens activă, ceea ce complică estimarea riscului.

Alte malignităţi în afară de limfomÎn fazele controlate ale studiilor clinice de fază IIb şi III cu Simponi în PAR, APs şi SA, incidenţa malignităţilor altele în afară de limfom (cu excepţia cancerului de piele altul decât melanomul) a fost similară în grupul tratat cu Simponi şi în cel de control.

Într-un studiu clinic explorator, care a evaluat utilizarea Simponi la pacienţi cu astm bronşic sever persistent, au fost raportate mai multe malignităţi la pacienţii trataţi cu Simponi comparativ cu pacienţii din grupul de control (vezi pct. 4.8). Semnificaţia acestei descoperiri este necunoscută.

Într-un studiu clinic explorator care a evaluat utilizarea unui alt medicament anti-TNF, infliximab, la pacienţi cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) moderată sau severă, au fost raportate mai multe malignităţi, mai ales la nivelul capului şi gâtului, la pacienţii trataţi cu infliximab comparativ cu cei din grupul de control. Toţi pacienţii fuseseră mari fumători. De aceea, sunt necesare precauţii în cazul pacienţilor cu BPOC trataţi cu un antagonist TNF, dar şi în cazul celor cu risc crescut de malignităţi datorită fumatului.

Insuficienţa cardiacă congestivă (ICC) La folosirea blocantelor TNF, inclusiv Simponi, au fost raportate cazuri de agravare a insuficienţei cardiace congestive (ICC) şi cazuri noi de debut a ICC. Într-un studiu clinic cu un alt antagonist de TNF, au fost observate agravarea insuficienţei cardiace congestive şi creşterea mortalităţii datorate ICC. Simponi nu a fost studiat la pacienţi cu ICC. Simponi trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă cardiacă uşoară (clasa I/II NYHA). Pacienţii trebuie monitorizaţi îndeaproape şi tratamentul cu Simponi trebuie întrerupt la aceia care dezvoltă simptome noi sau agravate de insuficienţă cardiacă (vezi pct. 4.3).

Reacţii neurologice Utilizarea blocantelor TNF, inclusiv Simponi, s-a asociat cu cazuri noi de debut sau cu exacerbarea simptomelor clinice şi/sau a dovezilor radiologice de afecţiuni demielinizante ale sistemului nervos central, inclusiv scleroză multiplă şi tulburări de demielinizare periferică. La pacienţii cu afecţiuni demielinizante pre-existente sau cu debut recent, beneficiile şi riscurile tratamentului anti-TNF trebuie evaluate cu grijă înainte de iniţierea tratamentului cu Simponi. Dacă aceste tulburări apar, trebuie luată în considerare întreruperea administrării Simponi (vezi pct. 4.8).

Tratamente chirurgicale Datele de siguranţă obţinute în urma tratamentului cu Simponi la pacienţi care au fost supuşi anterior unor intervenţii chirurgicale, inclusiv la artroplastie, sunt limitate. Timpul lung de înjumătăţire trebuie luat în considerare atunci când este planificată o intervenţie chirurgicală. Un pacient care trebuie operat în timpul tratamentului cu Simponi trebuie monitorizat îndeaproape pentru depistarea infecţiilor şi trebuie luate măsurile adecvate.

Imunosupresie Există posibilitatea ca blocantele TNF, inclusiv Simponi, să afecteze mecanismele de apărare ale gazdei împotriva infecţiilor şi malignităţilor, deoarece TNF mediază inflamaţia şi modulează răspunsul imun celular.

Procese autoimune Deficitul relativ de TNFa provocat de tratamentul anti-TNF poate duce la iniţierea unui proces autoimun. Dacă un pacient dezvoltă simptome sugestive pentru un sindrom asemănător lupusului după tratamentul cu Simponi şi dacă este pozitiv pentru anticorpi împotriva ADN-ului dublu catenar, tratamentul cu Simponi trebuie întrerupt (vezi pct. 4.8).

Reacţii hematologice După punerea pe piaţă, au existat raportări de pancitopenie, leucopenie, neutropenie, anemie aplastică şi trombocitopenie la pacienţii trataţi cu blocante ale TNF. În studiile clinice cu Simponi au fost raportate rar citopenii, inclusiv pancitopenie. Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să solicite imediat îngrijire medicală dacă dezvoltă semne sau simptome sugestive de discrazii sanguine (de exemplu febră persistentă, echimoze, hemoragii, paloare). Întreruperea tratamentului cu Simponi trebuie luată în considerare la pacienţi cu anomalii hematologice semnificative confirmate.

Administrarea în asociere a antagoniştilor TNF şi anakinraÎn studiile clinice în care anakinra a fost utilizată în asociere cu un alt blocant al TNF, etanercept, s-au observat infecţii grave şi neutropenie fără să se înregistreze un beneficiu clinic suplimentar. Datorită caracterului evenimentelor adverse observate în timpul acestei terapii asociate, toxicităţi similare se pot înregistra şi în urma asocierii altor blocante ale TNF cu anakinra. Asocierea dintre Simponi şi anakinra nu este recomandată.

Administrarea în asociere a antagoniştilor TNF şi abataceptÎn studiile clinice, administrarea concomitentă a antagoniştilor de TNF şi a abatacept s-a asociat cu un risc crescut de infecţii, inclusiv infecţii grave, comparativ cu antagoniştii TNF în monoterapie, fără creşterea beneficiilor clinice. Asocierea dintre Simponi şi abatacept nu este recomandată.

Înlocuirea între ele a medicamentelor biologice MARMB Când se înlocuieşte un medicament biologic cu altul, pacienţii trebuie să fie monitorizaţi pentru semnele de infecţii.

Vaccinuri Pacienţilor trataţi cu Simponi li se pot administra concomitent vaccinuri, cu excepţia vaccinurilor vii (vezi pct. 4.5 şi 4.6). Nu sunt disponibile date privind răspunsul la vaccinare, riscurile de infecţie sau transmiterea infecţiilor odată cu administrarea vaccinurilor vii la pacienţii cărora li se administrează Simponi.

Reacţii alergice Din experienţa de după punerea pe piaţă, după administrarea de Simponi au fost raportate reacţii sistemice grave de hipersensibilizare (inclusiv reacţii anafilactice). Unele dintre aceste reacţii au apărut după prima administrare Simponi. Dacă se produce o reacţie anafilactică sau o altă reacţie alergică gravă, administrarea Simponi trebuie întreruptă imediat şi trebuie iniţiat tratamentul adecvat.

Sensibilitate la latex Capacul protector al acului din stilourile injectoare preumplute este fabricat din cauciuc natural uscat care conţine latex şi poate provoca reacţii alergice la persoanele sensibile la latex.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienţi vârstnici (≥ 65 ani)În studiile de fază III privind PAR, APs şi SA, nu au fost observate diferenţe globale între pacienţii cu vârsta de minimum 65 ani (N=155) trataţi cu Simponi şi cei mai tineri, din punct de vedere al evenimentelor adverse (EA), al evenimentelor adverse grave şi al infecţiilor grave. Totuşi, sunt necesare precauţii în timpul tratamentului vârstnicilor şi trebuie acordată atenţie specială apariţiei infecţiilor.

Tulburări renale şi hepatice Nu s-au desfăşurat studii specifice cu Simponi la pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică. Simponi trebuie utilizat cu precauţie în cazul persoanelor cu afectare a funcţiei hepatice (vezi pct. 4.2).

Excipienţi Simponi conţine sorbitol (E420). Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să ia Simponi.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

Utilizarea în asociere cu anakinra şi abatacept
Utilizarea în asociere a Simponi cu anakinra sau abacept nu este recomandată (vezi pct. 4.4).

Vaccinuri vii
Vaccinurile vii nu trebuie administrate în timpul tratamentului cu Simponi (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

Metotrexat Deşi utilizarea concomitentă a MTX duce la obţinerea unor concentraţii la starea de echilibru mai mari de Simponi la pacienţii cu PAR, APs sau SA, datele disponibile nu indică necesitatea ajustării dozelor de Simponi sau MTX (vezi pct. 5.2).

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Femei aflate la vârsta fertilă Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie sa utilizeze metode anticoncepţionale adecvate pentru a preveni sarcina, şi pe care să le continue timp de 6 luni de la ultimul tratament cu golimumab.

Sarcina Nu există date adecvate privind utilizarea golimumabului la femeile gravide. Datorită acţiunii sale de inhibare a TNF, golimumab administrat în timpul sarcinii ar putea afecta răspunsurile imune normale la nou-născut. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3). Utilizarea golimumabului de către femeile gravide nu este recomandată; golimumab trebuie administrat unei femei gravide numai dacă este absolut necesar.

Golimumab traversează placenta. În urma tratamentului cu anticorpi monoclonali blocanţi de TNF în timpul sarcinii, anticorpii au fost detectaţi până la 6 luni în serul sugarilor femeilor la care s-a administrat tratamentul. Prin urmare, aceşti sugari pot prezenta un risc crescut pentru apariţia infecţiilor. Administrarea vaccinurilor vii la copiii expuşi la golimumab pe perioada in utero nu este recomandată timp de 6 luni de zile după ultima injecţie de golimumab administrată mamei în timpul sarcinii (vezi pct. 4.4 şi 4.5).

Alăptarea La om, nu se cunoaşte dacă golimumab se excretă în lapte sau dacă se absoarbe sistemic după ingestie. S-a demonstrat că golimumab trece în lapte la maimuţe şi deoarece imunoglobulinele umane sunt excretate în lapte, femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu golimumab şi timp de cel puţin 6 luni după încheierea acestuia.

Fertilitatea Nu au fost efectuate studii cu golimumab privind fertilitatea la animale. Un studiu privind fertilitatea a fost efectuat la şoareci, utilizând un anticorp analog care inhibă selectiv activitatea funcţională a TNFα, nu a evidenţiat vreun efect relevant asupra fertilităţii (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Simponi poate avea o influenţă minoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. După administrarea Simponi poate apărea ameţeala (vezi pct. 4.8).

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţăÎn cadrul studiilor clinice de fază III, controlate, pentru cazul PAR, APs şi SA, pe perioada până la săptămâna 16, cele mai frecvente reacţii adverse la medicament (RAM) au fost infecţiile de căi respiratorii superioare, ce au apărut cu o frecvenţă de 7,2% la pacienţii trataţi cu golimumab comparativ cu 5,8% la pacienţii din lotul de control. Cele mai grave RAM-uri care au fost raportate pentru Simponi includ infecţii grave (inclusiv sepsis, pneumonie, TB, infecţii fungice invazive şi oportuniste), demielinizări, linfoame, reactivare VHB, ICC, procese autoimune (sindrom lupus-like) şi reacţii hematologice (vezi pct. 4.4).

Lista sub formă de tabel a reacţiilor adverse
RAM-urile pentru golimumab observate în studiile clinice şi din raportările de după punerea pe piaţă,sunt prezentate în Tabelul 1. În cadrul clasificării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie, utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (³ 1/10); frecvente (³ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (³ 1/1000 şi < 1/100); rare (³ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000); necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tabelul 1
Listare tabelară a RAM-urilor

 

Infecţii şi infestări Foarte frecvente: Frecvente: Mai puţin frecvente: Rare:

Infecţii ale căilor respiratorii superioare (rinofaringite, faringite, laringite şi rinite) Infecţii bacteriene (cum ar fi celulita), infecţii virale (cum ar fi gripa şi herpesul), bronşită, sinuzită, infecţii fungice superficiale Şoc septic, sepsis, tuberculoză, infecţii ale căilor respiratorii inferioare (de exemplu pneumonie), infecţii oportuniste (de exemplu infecţii fungice invazive [histoplasmoză, coccidioidomicoză, pneumocistoză], infecţii bacteriene, cu micobacterii atipice şi cu protozoare), pielonefrită, abcese, artrită bacteriană, bursite infecţioase Reactivarea hepatitei B

Tumori benigne, maligne şi nespecificate Mai puţin frecvente: Rare:

Neoplasme (de exemplu cancer de piele, carcinom cu celule scuamoase şi nev melanocitic) Limfom, leucemie

Tulburări hematologice şi limfatice Frecvente: Mai puţin frecvente: Rare: Cu frecvenţă necunoscută:

Anemie Leucopenie, trombocitopenie Pancitopenie Anemie aplastică*

Tulburări ale sistemului imunitar Frecvente: Rare:

Reacţii alergice (bronhospasm, hipersensibilitate, urticare), reacţie pozitivă la autoanticorpi Reacţii sistemice severe de hipersensibilizare (inclusiv reacţie anafilactică), vasculită (sistemică), sarcoidoză

Tulburări endocrine Mai puţin frecvente:

Tulburări tiroidiene (de exemplu hipotiroidism, hipertiroidism şi guşă)

Tulburări metabolice şi de nutriţie Mai puţin frecvente:

Creşterea valorilor glucozei sanguine, creşterea valorilor lipidelor

Tulburări psihice Frecvente:

Depresie, insomnie

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: Mai puţin frecvente:

Ameţeli, parestezii, cefalee Afecţiuni demielinizante (centrale şi periferice), tulburări de echilibru, disgeuzie

Tulburări oculare Mai puţin frecvente:

Tulburări vizuale (de exemplu vedere înceţoşată şi scăderea acuităţii vizuale), conjunctivită, alergii oculare (de exemplu prurit şi iritaţie)

Tulburări cardiace Mai puţin frecvente:

Insuficienţă cardiacă congestivă (debut nou sau înrăutăţire), aritmie, tulburări ischemice ale arterelor coronare

Tulburări vasculare Frecvente: Mai puţin frecvente:

Hipertensiune arterială Tromboză (de exemplu tromboză venoasă profundă şi aortică), fenomen Raynaud, bufeuri

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Mai puţin frecvente: Rare:

Astm bronşic şi simptome asociate (de exemplu wheezing şi hiperactivitate bronşică) Boală pulmonară interstiţială

Tulburări gastro-intestinale Frecvente: Mai puţin frecvente:

Constipaţie, dispepsie, dureri gastro-intestinale şi abdominale, greaţă Tulburări inflamatorii gastro-intestinale (cum sunt gastrită şi colită), boală de reflux gastroesofagian, stomatită

Tulburări hepatobiliare Frecvente: Mai puţin frecvente:

Valori crescute ale alanin-aminotransferazei, valori crescute ale aspartat-aminotransferazei Colelitiază, tulburări hepatice

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Frecvente: Mai puţin frecvente:

Alopecie, dermatită, prurit, erupţii cutanate Psoriazis (debut nou sau agravarea psoriazisului preexistent palmar/plantar şi pustular), urticarie, vasculită (cutanată)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Rare:

Sindrom asemănător lupusului

Tulburări renale şi ale căilor urinare Mai puţin frecvente: Rare:

Tulburări ale vezicii biliare Tulburări renale

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Mai puţin frecvente:

Afecţiuni ale sânului, tulburări menstruale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente:

Febră, astenie, reacţii la locul de injectare (de exemplu eritem la locul de injectare, urticarie, induraţie, durere, echimoze, prurit, iritaţie şi parestezii), afectarea procesului de vindecare, disconfort la nivelul toracelui

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate Mai puţin frecvente:

Fracturi osoase

 

*: Observată în cazul altor blocante ale TNF, dar neobservată în studiile clinice cu golimumab

Descriere de reacţii adverse la medicament, selectate

Infecţii Infecţia căilor respiratorii superioare a fost cea mai frecventă reacţie adversă raportată în studiile combinate de fază III asupra poliartritei reumatoide, artritei psoriazice şi spondilitei anchilozante până în săptămâna 16, producându-se la 7,2% dintre pacienţii trataţi cu golimumab (incidenţă la 100 de pacienţi-ani: 26,3; IÎ 95%: 22,1, 31,2), comparativ cu 5,8% dintre pacienţii din grupul de control(incidenţă la 100 de pacienţi-ani: 22,9; IÎ 95%: 16,6, 30,7. În fazele controlate şi necontrolate ale studiilor cu o perioadă medie de urmărire de aproximativ 3 ani, incidenţa la 100 de pacienţi-ani a infecţiilor căilor respiratorii superioare a fost de 17,4 reacţii; IÎ 95%: 16,4, 18,6 la pacienţii trataţi cu golimumab.

În studiile controlate de fază III până în săptămâna 16 în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, infecţii s-au înregistrat la 28,3% dintre pacienţii trataţi cu golimumab (incidenţă la 100 pacienţi-ani: 128,0; IÎ 95%: 118,3, 138,2), comparativ cu 24,7% dintre pacienţii din grupul de control (incidenţă la 100 pacienţi-ani: 116,6; IÎ 95%: 101,8, 132,9). În fazele controlate şi necontrolate ale studiilor cu o perioadă medie de urmărire de aproximativ 3 ani, incidenţa la 100 de pacienţi-ani a infecţiilor a fost de 96,0 reacţii; IÎ 95%: 93,5, 98,6 la pacienţii trataţi cu golimumab.

În studiile controlate de fază III până în săptămâna 16 la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilită anchilozantă, infecţii grave s-au înregistrat la 1,4% dintre pacienţii trataţi cu golimumab şi la 1,3% la pacienţii de control. La săptămâna 16 incidenţa infecţiilor grave la 100 pacienţi-ani de urmărit a fost de 7,4; IÎ 95%: 4,6, 11,1 la grupul tratat cu golimumab 100 mg, 3,3; IÎ95%: 1,3, 6,9 la grupul tratat cu golimumab 50 mg şi 4,2; IÎ 95%: 1,8, 8,2 la grupul la care s-a administrat placebo. Infecţiile grave observate la pacienţii trataţi cu golimumab au inclus tuberculoza, infecţii bacteriene inclusiv sepsis şi pneumonie, infecţii fungice invazive şi alte infecţii oportuniste.Anumite infecţii au fost letale.În fazele controlate şi necontrolate din cadrul studiilor clinice de fază II şi de fază III pentru PAR, APs şi SA, cu o perioadă medie de urmărire de de aproximativ 3 ani, s-a observat o incidenţă mai mare a infecţiilor grave, incluzând infecţiile oportuniste şi TB la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg comparativ cu pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg. Incidenţa la 100 pacienţi-ani a tuturor infecţiilor grave a fost de 5,1; IÎ 95%: 4,4, 5,9, la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg şi 3,0; IÎ 95%: 2,4, 3,8 la pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg.

Malignităţi

Limfomul

Incidenţa limfomului la pacienţii trataţi cu Simponi suferind de poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilită anchilozantă în timpul secţiunilor controlate ale studiilor clinice de fază IIb şiIII şi aproximativ 3 ani de urmărire a fost mai mare decât cea aşteptată în populaţia generală. În fazele controlate şi necontrolate din cadrul acestor studii clinice, pe parcursul unei perioade medii de urmărire de aproximativ 3 ani, s-a observat o incidenţă mai mare a limfoamelor la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg comparativ cu pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg. Limfomul a fost diagnosticat la 7 pacienţi (1 în grupul de tratament cu golimumab 50 mg şi 6 în grupul de tratament cu golimumab 100 mg) cu o incidenţă (IÎ 95%) la 100 pacienţi-ani de urmărire de 0,04 (0,00, 0,24) şi 0,18 (0,06, 0,38) reacţii adverse pentru golimumab 50 mg şi respectiv 100 mg şi pentru placebo 0,00 (0,00, 0,84). Majoritatea limfoamelor au apărut în studiul GO-AFTER, în care au fost înrolaţi pacienţi care au avut expunere anterioară la agenţi anti-TNF, care au avut durată mai mare a bolii şi care au avut boală mai refractară. Vezi pct. 4.4.

Alte malignităţi în afară de limfom

În fazele controlate ale studiilor clinice de fază IIb şi III cu Simponi în PAR, APs şi SA, precum şi în aproximativ 3 ani de urmărire, incidenţa malignităţilor altele în afară de limfom (cu excepţia cancerului cutanat altul în afară de melanom) a fost similară în grupul tratat cu Simponi şi în grupul de control.

În aproximativ 3 ani de urmărire a studiilor de fază IIb şi III pentru indicaţii reumatologice, cancerul cutanat altul în afară de melanom a fost diagnosticat la 33 subiecţi (5 din grupul cu placebo, 10 din grupul cu golimumab 50 mg şi 18 din grupul cu golimumab 100 mg) cu o incidenţă (IÎ 95%) per 100 subiecţi-ani de urmărire de 0,49 (0,33, 0,71) pentru grupul combinat cu golimumab şi 1,40 (0,46, 3,28) pentru placebo.

În aproximativ 3 ani de urmărire a studiilor de fază IIb şi III pentru indicaţii reumatologice, malignităţile altele în afară de melanom cutanat şi limfom au fost diagnosticate la 34 subiecţi (2 din grupul tratat cu placebo, 18 din grupul cu golimumab 50 mg şi 14 din grupul cu golimumab 100 mg) cu o incidenţă (IÎ 95%) la 100 subiecţi-ani de urmărire de 0,56, (0,38, 0,79) pentru grupul combinat cu golimumab şi 0,56 (0,07 2,02) pentru placebo. Vezi pct. 4.4.

Cazuri raportate în studiile clinice pentru astm bronşic

Într-un studiu clinic explorator, pacienţilor cu astm sever persistent li s-a administrat o doză de încărcare de golimumab (150% din doza desemnată pentru tratament) subcutanat în săptămâna 0, urmată de golimumab 200 mg, golimumab 100 mg sau golimumab 50 mg la intervale de 4 săptămâni, subcutanat, până în săptămâna 52. S-au înregistrat 8 malignităţi în grupul cu tratament asociat cu golimumab (n=230) şi niciuna în grupul de tratament cu placebo (n=79). Limfomul a fost raportat în cazul unui pacient, cancerul cutanat altul în afară de melanom la 2 pacienţi şi alte malignităţi la 5 pacienţi. Nu a existat o agregare specifică a unui anumit tip de malignitate.

În timpul fazele controlate cu placebo a studiului, incidenţa (IÎ 95%) tuturor malignităţilor per 100 subiecţi-ani de urmărire a fost de 3,19 (1,38, 6,28) în grupul tratat cu golimumab. În acest studiu, incidenţa (IÎ 95%) per 100 subiecţi-ani de urmărire la subiecţii trataţi cu golimumab a fost 0,40 (0,01, 2,20) pentru limfom, 0,79 (0,10, 2,86) pentru cancerele cutanate altele în afară de melanom şi 1,99 (0,64, 4,63) pentru alte malignităţi. În cazul subiecţilor trataţi cu placebo, incidenţa (IÎ 95%) per 100 subiecţi-ani de urmărire a acestor malignităţi a fost de 0,00 (0,00, 2,94). Semnificaţia acestor date este necunoscută.

Reacţii adverse neurologice S-a observat, o incidenţă mai mare a demielinizării la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg comparativ cu pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg, în fazele controlate şi necontrolate a studiilor clinice de Fază II şi Fază III în PAR, APs şi SA cu o perioadă medie de urmărire de aproximativ 3 ani. Vezi pct. 4.4.

Creşterile valorilor enzimelor hepaticeÎn studiile controlate de fază III până în săptămâna 16, creşteri moderate ale valorilor ALT (> 1şi < 3 x limita superioară a valorilor normale (LSVN)) au apărut în proporţii similare la pacienţii trataţi cu golimumab şi cei din grupurile de control din studiile cu poliartrită reumatoidă şi artrită psoriazică (între 22,1% şi 27,4% dintre pacienţi); în studiul cu spondilită anchilozantă, creşteri uşoare ale valorilor ALT s-au înregistrat în proporţie mai mare la pacienţii trataţi cu golimumab (25,6%) faţă de cei din grupul de control (3,9 %). În aproximativ 3 ani urmărire, incidenţa creşterilor uşoare ale ALT a fost similară la pacienţii trataţi cu golimumab şi la cei din grupul de control, din studiile cu poliartrită reumatoidă şi artrită psoriazică. În cadrul populaţiei cu spondilită anchilozantă, incidenţa creşterilor uşoare ale valorilor ALT a fost mai mare în grupul tratat cu golimumab faţă de pacienţii din grupul de control.

În studiile din poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă până în săptămâna 16, creşterile valorilor ALT ³ 5 x LSVN au fost mai puţin frecvente şi s-au înregistrat la mai mulţi pacienţi trataţi cu golimumab (între 0,4% şi 0,9%) faţă de pacienţii din grupul de control (0,0%). Această tendinţă nu s-a observat şi în populaţia cu artrită psoriazică. În aproximativ 3 ani de urmărire, incidenţa creşterilor valorilor ALT ³5 x LSVN a fost similară atât în grupul tratat cu golimumab cât şi la pacienţii din grupul de control în studiile de fază III, cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilită anchilozantă. În general, aceste creşteri au fost asimptomatice, iar anomaliile s-au diminuat sau au dispărut prin continuarea sau întreruperea golimumabului sau prin modificarea medicaţiei concomitente.

În timpul studiilor de fază II şi III în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, un pacient cu anomalii hepatice pre-existente şi căruia i se administrau medicamente ce ar fi putut afecta funcţia ficatului, în timpul tratamentului cu golimumab a dezvoltat o hepatită icterică neinfecţioasă letală. Rolul golimumabului ca factor agravant sau contributiv nu poate fi exclus.

Reacţii la locul de injectareÎn studiile controlate de fază III până în săptămâna 16 în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 5,8% dintre pacienţii trataţi cu golimumab au prezentat reacţii la locul de injectare, comparativ cu 2,2% dintre pacienţii din grupul de control. Prezenţa anticorpilor pentru golimumab poate creşte riscul de a avea reacţii la locul injectării. Majoritatea reacţiilor la locul de injectare au fost uşoare şi moderate, iar cea mai frecventă manifestare a fost eritemul la locul injectării.În general, reacţiile la locul injectării nu au necesitat întreruperea tratamentului cu acest medicament.

În studiile controlate de fază IIb şi III în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică, spondilită anchilozantă şi astm bronşic sever persistent, niciun pacient tratat cu golimumab nu a dezvoltat reacţii anafilactice.

Anticorpi autoimuniÎn studiile de fază III în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, în primul an de urmărire, 4,0% dintre pacienţii trataţi cu golimumab şi 2,6% dintre pacienţii din grupul de control au fost nou diagnosticaţi ca fiind AAN-pozitivi (la titruri de 1:160 sau mai mari). Apariţia anticorpilor anti-ADN dublu catenar în primul an de urmărire la pacienţii care iniţial fuseseră anti-ADNdc negativi a fost mai puţin frecventă.

4.9 Supradozaj

Într-un studiu clinic au fost administrate intravenos doze unice de până la 10 mg/kg fără să se înregistreze toxicitate limitatoare de doză. În cazul unui supradozaj, se recomandă ca pacientul să fie monitorizat urmărindu-se orice semne sau simptome ale reacţiilor adverse, iar tratamentul simptomatic adecvat trebuie iniţiat cât mai curând.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupă farmacoterapeutică: inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), codul ATC: L04AB06

Mecanism de acţiune Golimumab este un anticorp monoclonal uman care formează cu mare afinitate complexe stabile atât cu forma solubilă cât şi cu cea transmembranară bioactivă a TNF-α uman, împiedicându-l astfel pe acesta să se lege de receptorii specifici.

Efecte farmacodinamice S-a demonstrat că legarea TNF uman de către golimumab neutralizează expresia moleculei de adeziune E-selectină la suprafaţa celulară, efect indus de către TNF-α. De asemenea, neutralizează expresia moleculei de adeziune pentru celula vasculară (VCAM)-1 şi a moleculei intracelulare de adeziune (ICAM)-1 de către celulele endoteliale umane. In vitro, golimumab a inhibat şi secreţia indusă de TNF a interleukinelor (IL)-6, IL-8 şi a factorului de stimulare a coloniilor de granulocitemacrofage (GM-CSF) la nivelul celulelor endoteliale umane.

S-a constatat ameliorarea nivelului de proteină C reactivă (PCR) comparativ cu grupurile cu placebo, iar tratamentul cu Simponi a dus la o reducere semnificativă faţă de valorile iniţiale a nivelurilor serice de IL-6, ICAM-1, matrix-metaloproteinază (MMP)-3 şi a factorului de creştere vascular endotelial(VEGF), comparativ cu tratamentul de control. În plus, nivelurile de TNF-a au fost reduse la pacienţii cu poliartrită reumatoidă şi spondilită anchilozantă, iar nivelurile de IL-8 au fost reduse la pacienţii cu artrită psoriazică. Aceste modificări s-au observat la prima evaluare (săptămâna 4) după prima administrare a Simponi şi s-au menţinut, în general, până în săptămâna 24.

Eficacitate clinică

Poliartrita reumatoidă Eficacitatea Simponi a fost demonstrată în trei studii multicentrice, randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo, care au inclus peste 1500 pacienţi cu vârste ³18 ani cu poliartrită reumatoidă activă moderată până la severă, diagnosticată conform criteriilor Colegiului American de Reumatologie (American College of Rheumatology -ACR), cu cel puţin 3 luni înainte de screening. Pacienţii au avut cel puţin 4 articulaţii tumefiate şi 4 articulaţii dureroase. Simponi sau placebo au fost administrate subcutanat la intervale de 4 săptămâni.

GO-FORWARD a evaluat 444 pacienţi cu poliartrită reumatoidă activă în ciuda unei doze stabile de metotrexat de cel puţin 15 mg pe săptămână şi care nu fuseseră trataţi anterior cu un medicament anti-TNF. Pacienţii au fost randomizaţi pentru a urma tratament cu placebo + MTX, Simponi 50 mg + MTX, Simponi 100 mg + MTX sau Simponi 100 mg + placebo. Pacienţii care au urmat tratament cu placebo + MTX, după săptămâna 24 de tratament, au fost schimbaţi pe tratament cu Simponi 50 mg + MTX. La săptămâna 52, pacienţii au fost înrolaţi într-o extensie de studiu deschis, pe termen lung.

GO-AFTER a evaluat 445 pacienţi care fuseseră trataţi anterior cu unul sau mai multe dintre medicamentele anti-TNF adalimumab, etanercept sau infliximab. Pacienţii au fost randomizaţi şi li s-a administrat placebo, Simponi 50 mg sau Simponi 100 mg. Pacienţilor li s-a permis să continue terapia concomitentă cu medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB), cu MTX, sulfasalazină (SSZ) şi/sau hidroxiclorochină (HCC) pe parcursul studiului. Motivele declarate de întrerupere a terapiilor anterioare anti-TNF au fost lipsa de eficacitate (58%), intoleranţa (13%) şi/sau alte motive fără legătură cu siguranţa sau eficacitatea (29%, majoritatea din motive financiare).

GO-BEFORE a evaluat 637 pacienţi cu PAR activă care au fost naïvi la MTX şi care nu au fost trataţi anterior cu vreun agent anti-TNF. Pacienţii au fost randomizaţi să primească placebo + MTX, Simponi 50 mg +MTX, Simponi 100 mg + MTX sau Simponi 100 mg + placebo. La săptămâna 52, pacienţii au intrat într-o extensie deschisă pe termen lung a studiului, în care pacienţii care au primit placebo + MTX şi care au prezentat cel puţin 1 articulaţie dureroasă sau tumefiată, au fost mutaţi pentru a primi Simponi 50 mg + MTX.

Criteriile finale principale (combinate) în GO-FORWARD au fost reprezentate de procentul de pacienţi la care s-a obţinut răspunsul ACR 20 în săptămâna 14 şi îmbunătăţirea faţă de starea iniţială a Chestionarului de Evaluare a Sănătăţii (HAQ) în săptămâna 24. În GO-AFTER, criteriul final principal a fost procentul de pacienţi la care s-a obţinut răspunsul ACR 20 la săptămâna 14. În GO-BEFORE, criteriile asociate finale principale au fost procentul de pacienţi la care s-a obţinut răspunsul ACR 50 la săptămâna 24 şi modificarea faţă de starea iniţială a scorului van der Heijde modificat Sharp (vdH-S) la săptămâna 52. Pe lângă obiectivul(ele) principal(e), s-au efectuat evaluări suplimentare ale impactului pe care l-a avut tratamentul cu Simponi asupra semnelor şi simptomelor artritei, funcţiei fizice şi asupra calităţii vieţii legate de starea de sănătate.

În general, nu s-au observat diferenţe semnificative în măsurătorile de eficacitate între schemele terapeutice cu Simponi 50 mg şi cele cu 100 mg, administrate în asociere cu metotrexat.

Semne şi simptome

Rezultatele cheie ale ACR pentru doza de Simponi 50 mg la săptămânile 14, 24 şi 52 pentru GO-FORWARD, GO-AFTER şi GO-BEFORE, sunt reprezentate în Tabelul 2 şi sunt descrise mai jos. Răspunsurile au fost observate la prima evaluare (săptămâna 4) după administrarea iniţială a Simponi.

În GO-FORWARD, dintre 89 de subiecţi randomizaţi să utilizeze tratament cu Simponi 50 mg + MTX, 48 au continuat să utilizeze acest tratament la săptămâna 104. Dintre aceştia, 40, 33 şi 24 de pacienţi au avut răspunsuri ACR 20/50, respectiv 70 la săptămâna 104.

În GO-AFTER, procentul de pacienţi la care s-a obţinut un răspuns ACR 20 a fost mai mare în grupul tratat cu Simponi faţă de cel la care s-a administrat placebo, indiferent de motivul raportat de întrerupere a terapiei anterioare cu medicamente anti-TNF.

Tabelul 2
Rezultatele cheie de eficacitate din fazele controlate ale GO-FORWARD, GO-AFTER şi GO-
BEFORE.

 

 

GO-FORWARD Poliartrită reumatoidă activă în ciuda MTX

GO-AFTER Poliartrită reumatoidă activă, tratată anterior cu unul sau mai multe medicamente anti-TNF

GO-BEFORE Poliartrită reumatoidă activă, MTX Naïvi

Placebo + MTX

Simponi 50 mg + MTX

Placebo

Simponi 50 mg

Placebo + MTX

Simponi 50 mg + MTX

Na

133

89

150

147

160

159

 

Pacienţi care au răspuns la tratament, % dintre pacienţi

 

 

ACR 20

 

 

Săptămâna 14

33%

55%*

18%

35%*

NA

NA

Săptămâna 24

28%

60%*

16%

31% p=0,002

49%

62%

Săptămâna 52

NA

NA

NA

NA

52%

60%

ACR 50

Săptămâna 14

10%

35%*

7%

15% p=0,021

NA

NA

Săptămâna 24

14%

37%*

4%

16%*

29%

40%

Săptămâna 52

NA

NA

NA

NA

36%

42%

ACR 70

Săptămâna 14

4%

14% p=0,008

2%

10% p=0,005

NA

NA

Săptămâna 24

5%

20%*

2%

9% p=0,009

16%

24%

Săptămâna 52

NA

NA

NA

NA

22%

28%

 

N reflectă pacienţii randomizaţi; numărul real de pacienţi care au putut fi evaluaţi pentru fiecare criteriu final poate varia în funcţie de momentul evaluării.

*p £ 0,001
NA: Nu este cazul („Not Applicable”)

În GO-BEFORE, analiza principală a pacienţilor cu poliartrită reumatoidă grad de severitate moderat spre sever (pentru ACR 50 la grupurile cu asociere Simponi 50 şi 100 mg + MTX vs. MTX în monoterapie) nu a evidenţiat diferenţe semnificativ statistic la săptămâna 24 (p=0,053). La săptămâna 52 în cadrul întregii populaţii studiate, procentul de pacienţi din grupul Simponi 50 mg + MTX care a obţinut răspuns ACR a fost per total mai mare dar nu cu diferenţă semnificativă în comparaţie cu cei sub MTX în momoterapie (vezi Tabelul 2). Analize suplimentare au fost efectuate la subgrupe reprezentative pentru populaţia selecţionată de pacienţi cu PAR severă, activă şi progresivă. Per global, un efect mai însemnat a fost demonstrat la Simponi 50 mg + MTX versus MTX în monoterapie la populaţia indicată, comparativ cu toată populaţia studiată.

În studiile GO-FORWARD şi GO-AFTER, au fost observate răspunsuri semnificative statistic şi cu relevanţă clinică pe Scala Activităţii Bolii (SAB) 28, la fiecare moment pre-specificat, în săptămâna 14 şi săptămâna 24 (p£ 0,001). Dintre pacienţii care au rămas cu tratamentul cu Simponi la care au fost randomizaţi la începutul studiului, răspunsurile SAB28 s-au menţinut până la săptămâna 104.

În GO-BEFORE, a fost urmărit răspunsul clinic major, definit ca menţinerea unui răspuns ACR 70 pentru o perioadă continuă de peste 6 luni. La săptămâna 52, 15% dintre pacienţii din grupul tratat cu Simponi 50 mg + MTX au obţinut răspunsul un răspuns clinic major comparativ cu 7% dintre pacienţii din grupul sub placebo + MTX (p = 0,018). Dintre 159 de subiecţi randomizaţi pentru Simponi 50 mg + MTX, 96 au continuat să fie sub tratament la săptămâna 104. Dintre aceştia, 85, 66, şi 53 de pacienţi au avut răspuns ACR 20/50/70 la săptămâna 104.

Evaluarea răspunsului prin examinarea radiografică:

În GO-BEFORE modificarea de la starea iniţială a scorului vdH-S, un scor compozit al distrugerilor care măsoară prin examinare radiografică numărul şi mărimea eroziunilor articulare şi gradul de îngustare a spaţiului articular de la nivelul mâinilor/încheieturilor şi picioarelor, a fost utilizată pentruevaluarea gradului de distrugere structurală. În Tabelul 3 sunt prezentate rezultatele cheie ale dozei Simponi 50 mg la săptămâna 52.

Numărul pacienţilor care nu au prezentat eroziuni noi sau la care modificarea faţă de starea iniţială a scorului vdH-S total ≤ 0, a fost semnificativ mai mare la grupul de tratament cu Simponi faţă de cel din grupul de control (p = 0,003). Efectele radiografice observate la săptămâna 52 s-au menţinut pe întreaga perioadă până la săptămâna 104.

Tabelul 3
Modificările medii (DS) radiografice faţă de starea iniţială a scorului vdH-S total la săptămâna 52 la
întreaga populaţie studiată în GO-BEFORE

 

 

Placebo + MTX

Simponi 50 mg + MTX

N a

160

159

Scor total

 

 

Starea iniţială

19,7 (35,4)

18,7 (32,4)

Modificare faţă de starea iniţială

1,4 (4,6)

0,7 (5,2)*

Scor de erosiune

 

 

Starea iniţială

11,3 (18,6)

10,8 (17,4)

Modificare faţă de starea iniţială

0,7 (2,8)

0,5 (2,1)

Scor JSN

 

 

Starea iniţială

8,4 (17,8)

7,9 (16,1)

Modificare faţă de starea iniţială

0,6 (2,3)

0,2 (2,0)**

 

Funcţia fizică şi calitatea vieţii legată de starea de sănătate

Funcţia fizică şi incapacitatea au fost evaluate ca fiind criterii finale separate în GO-FORWARD şiGO-AFTER cu ajutorul indicelui de incapacitate din HAQ. În aceste studii, Simponi a demonstrat o ameliorare semnificativă din punct de vedere clinic şi statistic în HAQ faţă de starea iniţială, comparativ cu grupul de control, la săptămâna 24. Dintre pacienţii care au rămas cu tratamentul cu Simponi la care au fost randomizaţi la începutul studiului, ameliorarea în HAQ s-a menţinut până la săptămâna 104.

În GO-FORWARD, s-au demonstrat ameliorări semnificative clinic şi statistic în calitatea vieţii legate de starea de sănătate, măsurată prin componenta fizică a scorului SF-36 al pacienţilor trataţi cu Simponi, comparativ cu placebo, la săptămâna 24. Dintre pacienţii care au rămas cu tratamentul cu Simponi la care au fost randomizaţi la începutul studiului, ameliorarea componentei fizice a scorului SF-36 s-a menţinut până la săptămâna 104. În GO-FORWARD şi GO-AFTER, s-au observat ameliorări semnificative statistic ale asteniei, măsurată prin evaluarea funcţională de pe scala de terapie a asteniei în bolile cronice (FACIT-F).

Artrita psoriazică Siguranţa şi eficacitatea Simponi au fost evaluate într-un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (GO-REVEAL) la 405 pacienţi adulţi cu artrită psoriazică activă (³ 3 articulaţii tumefiate şi ³ 3 articulaţii dureroase) în pofida terapiei cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau cu MARMB. Pacienţii din acest studiu erau diagnosticaţi cu artrită psoriazică de cel puţin 6 luni şi aveau cel puţin boală psoriazică uşoară. Au fost înrolaţi pacienţi aparţinând fiecărui subtip de artrită psoriazică, inclusiv cu artrită poliarticulară fără noduli reumatoizi (43%), artrită periferică asimetrică (30%), artrită distală a articulaţiilor interfalangiene (15%), spondilită cu artrită periferică (11%) şi artrită mutilantă (1%). Nu au fost permise tratamente anterioare cu un anti-TNF. Simponi sau placebo au fost administrate subcutanat la intervale de 4 săptămâni. Pacienţii au fost randomizaţi şi li s-a administrat placebo, Simponi 50 mg sau Simponi 100 mg. La pacienţii cărora li s-a administrat placebo, s-a modificat tratamentul administrându-se Simponi 50 mg după săptămâna 54. Pacienţii au intrat într-o extensie de tip deschis pe termen lung la Săptămâna 52. Aproximativ 48% dintre pacienţi au continuat tratamentul cu doze stabile de metotrexat (≤25 mg pe săptămână). Criteriile finale principale asociate au fost reprezentate de procentul de pacienţi la care s-a obţinut un răspuns ACR 20 la săptămâna 14 şi modificarea faţă de valoarea iniţială a scorului vdH-S total modificat pentru APs în saptămâna 24.

În general, nu s-au observat diferenţe semnificative din punct de vedere clinic în măsurătorile de eficacitate între grupurile cu Simponi în doză de 50 mg şi 100 mg.

Semne şi simptome Rezultatele cheie pentru doza de 50 mg la săptămânile 14 şi 24 sunt prezentate în Tabelul 4 şi sunt descrise mai jos.

Tabelul 4
Rezultatele cheie de eficacitate din GO-REVEAL

 

 

Placebo

 

Simponi 50 mg*

Na

113

 

146

Pacienţi care au răspuns la tratament, % dintre pacienţi

 

ACR 20

 

 

 

Săptămâna 14

9 %

 

51 %

Săptămâna 24

12 %

 

52 %

ACR 50

 

 

 

Săptămâna 14

2 %

 

30 %

Săptămâna 24

4 %

 

32 %

ACR 70

 

 

 

Săptămâna 14

1 %

 

12 %

Săptămâna 24

1 %

 

19 %

PASIb 75c

 

 

 

Săptămâna 14

3 %

 

40 %

Săptămâna 24

1 %

 

56 %

 

* p < 0,05 pentru toate comparaţiile;

a N reflectă pacienţii randomizaţi; numărul real de pacienţi care au putut fi evaluaţi pentru fiecare criteriu final poate varia în funcţie de momentul evaluării

b Indicele de suprafaţă şi severitate al psoriazisului

c Bazat pe subgrupul de pacienţi cu ³ 3% afectare iniţială a BSA, 79 pacienţi (69,9%) în grupul cu placebo şi 109 (74,3%) în grupul cu Simponi 50 mg.

Răspunsurilor au fost observate la prima evaluare (săptămâna 4) după administrarea iniţială a Simponi. Răspunsuri ACR 20 similare în săptămâna 14 s-au observat la pacienţii subtipuri ale APs cu artrită poliarticulară fără noduli reumatoizi şi la cei cu artrită periferică asimetrică. Numărul de pacienţi cu alte subtipuri de artrită psoriazică a fost prea mic pentru a permite evaluări ale semnificaţiei. Răspunsurile observate în grupurile tratate cu Simponi au fost similare indiferent dacă pacienţilor li s-a administrat sau nu metotrexat concomitent. Dintre cei 146 pacienţi randomizaţi la Simponi 50 mg, 70 au mai rămas pe acest tratament la săptămâna 104. Dintre aceşti 70 pacienţi, 64, 46 şi respectiv 31 pacienţi au avut un răspuns ACR 20/50/70.

De asemenea, s-au observat răspunsuri semnificative statistic în DAS28 la săptămânile 14 şi 24 (p < 0,05).

La săptămâna 24, în cazul pacienţilor trataţi cu Simponi, s-au constatat îmbunătăţiri ale parametrilor de activitate periferică tipici pentru artrita psoriazică (de exemplu numărul articulaţiilor tumefiate, numărul articulaţiilor dureroase, dactilita şi entezita). Tratamentul cu Simponi a determinat o îmbunătăţire semnificativă a funcţiei fizice evaluate prin HAQ, precum şi la îmbunătăţiri semnificative ale calităţii vieţii legate de starea de sănătate, determinată prin componentele fizice şi mentale ale scorurilor SF-36. Dintre pacienţii care au rămas pe tratamentul cu Simponi, tratament la care au fost randomizaţi la începutul studiului, răspunsurile DAS28 şi HAQ s-au menţinut până la săptămâna 104.

Evaluarea răspunsului prin examinarea radiografică

Afectarea structurală atât la nivelul mâinilor cât şi la nivelul picioarelor a fost evaluată radiografic prin modificarea faţă de valoarea iniţială în scorul vdH-S, modificat pentru APs prin adăugarea articulaţiilor interfalangiene distale ale mâinii (AIFD) Tratamentul cu Simponi 50 mg scade rata de progresie a afectării articulaţiei distale comparativ cu tratamentul cu placebo la săptămâna 24 fiind măsurată ca modificarea faţă de valoarea iniţială în Scorul total vdH-S modificat (media + scorul DS a fost 0,27 + 1,3 la grupul placebo comparativ cu 0,16 + 1,3 la grupul Simponi; p=0,011). Dintre cei 146 pacienţi care au fost randomizaţi la Simponi 50 mg, la 126 pacienţi au fost disponibile imagini radiografice la săptămâna 52, dintre care 77% nu au prezentat nicio progresie comparativ cu imaginile iniţiale. La săptămâna 104, au fost disponibile imagini radiografice pentru 114 pacienţi, şi 77% nu au prezentat nicio progresie faţă de imaginile iniţiale.

Spondilita anchilozantă Siguranţa şi eficacitatea Simponi au fost evaluate într-un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (GO-RAISE) la 356 pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă activă (definită printr-un Indice Bath de Activitate a Spondilitei Anchilozante (BASDAI) ≥4 şi un VAS pentru dorsalgia totală ≥ 4, pe o scală între 0 şi 10 cm). Pacienţii înrolaţi în acest studiu au prezentat boală activă în ciuda tratamentului anterior sau actual cu AINS sau MARMB şi nu li s-a administrat anterior tratament anti-TNF. Simponi sau placebo au fost administrate subcutanat la intervale de 4 săptămâni. Pacienţii au fost randomizaţi şi li s-a administrat placebo, Simponi 50 mg şi Simponi 100 mg şi li s-a permis să continue tratamentul concomitent cu MARMB (MTX, SSZ şi/sau HCC). Criteriul final principal a fost reprezentat de procentul de pacienţi care au obţinut un răspuns ASAS (Ankylosing Spondylitis Assessment Study Group) 20 la săptămâna 14. Datele de eficacitate controlate cu placebo au fost adunate şi analizate până în săptămâna 24.

Rezultatele cheie pentru doza de 50 mg sunt prezentate în Tabelul 5 şi sunt descrise mai jos. În general, nu s-au observat diferenţe semnificative clinic între măsurătorile de eficacitate din grupurile tratate cu Simponi 50 mg şi 100 mg.

Tabelul 5
Rezultatele cheie de eficacitate din GO-RAISE.

 

 

Placebo

Simponi 50 mg*

Na

78

138

Pacienţi care au răspuns la tratament, % dintre pacienţi

 

ASAS 20

 

Săptămâna 14

22%

59%

Săptămâna 24

23%

56%

ASAS 40

 

Săptămâna 14

15%

45%

Săptămâna 24

15%

44%

ASAS 5/6

 

Săptămâna 14

8%

50%

Săptămâna 24

13%

49%

 

*p £ 0,001 pentru toate comparaţiile

a N reflectă pacienţii randomizaţi; numărul real de pacienţi care au putut fi evaluaţi pentru fiecare criteriu final pot varia în funcţie de momentul de evaluare

De asemenea, s-au observat răspunsuri semnificative statistice în BASDAI 50, 70 şi 90 (p £ 0,017), la săptămânile 14 şi 24. Ameliorări ale măsurătorilor cheie ale activităţii bolii au fost observate la prima evaluare (săptămâna 4) după administrarea iniţială a Simponi şi s-au menţinut până în săptămâna 24. S-au înregistrat rezultate consecvente de eficacitate indiferent de utilizarea medicamentelor antireumatice modificatoare ale bolii (MTX, sulfasalazină şi/sau hidroxiclorochină), de statusul antigenului HLA-B27 sau de valorile iniţiale ale PCR, conform răspunsurilor ASAS 20 la săptămâna 14.

Tratamentul cu Simponi a determinat îmbunătăţiri semnificative ale funcţiei fizice aşa cum a rezultat din modificările faţă de valorile de bază ale Indicelui Bath Funcţional al Spondilitei Anchilozante [BASFI] la săptămânile 14 şi 24. Calitatea vieţii legată de starea de sănătate, conform componentei fizice a scorului SF-36 a fost, de asemenea, ameliorată semnificativ la săptămânile 14 şi 24.

Imunogenitate De-a lungul studiilor de fază III referitoare la poliartrita reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilită anchilozantă, până în săptămâna 52 au fost detectaţi anticorpi împotriva golimumab la 5% (105/2115) dintre pacienţii trataţi cu golimumab, iar acolo unde au fost testări, aproape toţi anticorpii au fost neutralizabili in vitro. În cazul tuturor indicaţiilor reumatologice s-au înregistrat rate similare. Pacienţii trataţi concomitent cu MTX au dezvoltat anticorpi la golimumab într-un procent mai mic decât cei cărora nu li s-a administrat MTX (aproximativ 3% [41/1262] comparativ cu respectiv 8% [64/853]).

Prezenţa anticorpilor pentru golimumab poate creşte riscul de a avea reacţii la locul injectării (vezi pct. 4.4). Datorită numărului mic de pacienţi pozitivi pentru anticorpi împotriva golimumab, nu se pot trage concluzii limpezi asupra relaţiei dintre anticorpii împotriva golimumab şi eficacitatea clinică sau măsurile de siguranţă.

Deoarece analizele de imunogenitate sunt specifice fiecărui medicament şi test, comparaţia cu incidenţa anticorpilor apăruţi în cazul altor medicamente nu este adecvată.

Copii şi adolescenţi Agenţia Europeană a Medicamentului a renunţat la obligativitatea de a se conduce studii clinice cu Simponi la toate subgrupurile de copii şi adolescenţi în spondilita anchilozantă şi poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.2 pentru informaţii pentru utilizare la copii şi adolescenţi).

Agenţia Europeană a Medicamentului a amânat obligaţia de a se depune rezultatele studiilor clinice cu Simponi la unul sau mai multe subgrupuri de copii şi adolescenţi în poliartrita juvenilă idiopatică şi artrita psoriazică (vezi pct. 4.2 pentru informaţii pentru utilizare la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie
După o singură administrare subcutanată a golimumab la subiecţi sănătoşi sau la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, intervalul mediu până la atingerea concentraţiilor serice maxime (Tmax) a fost cuprins între 2 şi 6 zile. O injecţie subcutanată cu 50 mg golimumab la subiecţi sănătoşi a atins o valoare medie a concentraţiei serice maxime
± deviaţia standard (Cmax) de 3,1 ± 1,4 mg/ml.

După o singură administrare subcutanată a unei injecţii cu 100 mg, absorbţia de golimumab a fost similară la nivelul părţii superioare a braţului, a abdomenului şi a coapsei cu o biodisponibilitate absolută medie de 51%. Se aşteaptă ca biodisponibilitatea absolută a golimumab în doză de 50 mg să fie similară, deoarece golimumabul prezintă o farmacocinetică aproximativ proporţională cu doza după administrare subcutanată.

Distribuţie
După o singură administrare i.v., volumul mediu de distribuţie a fost 115
± 19 ml/kg.

Eliminare
Clearance-ul sistemic al golimumabului a fost estimat a fi 6,9
± 2,0 ml/zi şi kg. Valoarea timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost estimată la aproximativ 12 ± 3 zile la subiecţii sănătoşi, iar la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică sau spondilită anchilozantă s-au observat valori similare.

Atunci când golimumab 50 mg a fost administrat subcutanat pacienţilor cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică sau spondilită anchilozantă la intervale de 4 săptămâni, concentraţiile serice au atins valorile de echilibru în săptămâna 12. Când s-a folosit concomitent MTX, tratamentul cu 50 mg golimumab subcutanat la intervale de 4 săptămâni a dus la atingerea unei valori medii a concentraţiei serice minime la starea de echilibru (± deviaţia standard) de aproximativ 0,6 ± 0,4 mg/ml la pacienţii cu poliartrită reumatoidă activă în pofida terapiei cu MTX, de aproximativ 0,5 ± 0,4 mg/ml la pacienţii cu artrită psoriazică activă şi de aproximativ 0,8 ± 0,4 mg/ml la pacienţii cu spondilită anchilozantă.

Pacienţii cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică sau spondilită anchilozantă cărora nu li s-a administrat concomitent MTX au avut concentraţii minime la starea de echilibru ale golimumabului cu aproximativ 30% mai mici decât cei care au fost trataţi cu golimumab şi MTX. La un număr limitat de pacienţi cu poliartrită reumatoidă trataţi pentru o perioadă de peste 6 luni cu golimumab subcutanat, asocierea tratamentului cu MTX a redus clearance-ul aparent al golimumabului cu 36%. Totuşi, analiza farmacocineticii populaţionale a arătat că utilizarea în asociere a AINS, corticosteroizilor orali sau a sulfasalazinei, nu a influenţat clearance-ul aparent al golimumabului.

Pacienţii care au dezvoltat anticorpi anti-golimumab au avut, în general, valori mici ale concentraţiilor minime de golimumab la starea de echilibru (vezi pct. 5.1).

Linearitate După administrarea unei singure doze intravenoase, golimumab prezintă o farmacocinetică aproximativ proporţională cu doza la pacienţii cu poliartrită reumatoidă într-un interval de doze de 0,1 până la 10,0 mg/kg.

Efectele greutăţii corporale asupra farmacocineticii A existat o tendinţă către un clearance aparent mai mare în cazul pacienţilor cu greutate corporală crescută (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi asupra dezvoltării.

Nu s-au desfăşurat studii de mutagenitate, de fertilitate la animale sau studii de carcinogenitate pe termen lung, cu golimumab.

Într-un studiu privind fertilitatea şi funcţia generală de reproducere la şoareci, care a folosit un anticorp analog care inhibă selectiv activitatea TNFα la aceste animale, numărul animalelor gestante a fost scăzut. Nu se ştie dacă această constatare s-a datorat efectelor asupra masculilor şi/sau femelelor. Într-un studiu de toxicitate asupra dezvoltării efectuat la şoareci după administrarea aceluiaşi anticorp analog şi la maimuţe cynomolgus, cu golimumab, nu s-au demonstrat toxicitate maternă, embriotoxicitate sau teratogenitate.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Sorbitol (E420) L-histidină Monoclorhidrat de L-histidină monohidrat Polisorbat 80 Apă pentru preparate injectabile.

6.2 Incompatibilităţi

În lipsa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

1 an.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C – 8°C).
A nu se congela.
A se păstra stiloul injector (pen-ul) preumplut în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Soluţie de 0,5 ml într-o seringă preumplută (de 1,0 ml, din sticlă de tip 1) cu un ac fixat (din oţel inoxidabil) şi cu un capac protector pentru ac (cauciuc care conţine latex) într-un stilou injector (pen) preumplut. Simponi este disponibil în cutii care conţin 1 pen preumplut şi în ambalaj multiplu care conţine 3 (3 cutii a câte 1) stilouri injectoare (pen-uri) preumplute. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Simponi nu trebuie utilizat dacă soluţia prezintă modificări de culoare, este opalescentă sau conţine particule străine vizibile.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Simponi este disponibil sub forma unui stilou injector (pen) preumplut pentru utilizare unică, numit SmartJect. Fiecare ambalaj de Simponi include instrucţiuni de utilizare care descriu în totalitate folosirea stiloului injector. După ce stiloul preumplut este scos din frigider, acesta trebuie lăsat timp de 30 de minute să ajungă la temperatura camerei, înainte de injectarea Simponi. Stiloul injector nu trebuie agitat.

Soluţia este limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la gălbui deschis şi poate conţine câteva particule proteice mici, translucide sau albe. Acest aspect nu este neobişnuit pentru soluţiile care conţin proteine.

În prospectul medicamentului sunt incluse instrucţiuni detaliate despre prepararea şi administrarea Simponi în stilou (pen) injector preumplut.

Orice medical neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

DATA PRIMEI AUTORIZĂRI

EU/1/09/546/001 1 stilou injector (pen) preumplut EU/1/09/546/002 3 stilouri injectoare (pen-uri) preumplute

Data primei autorizări: 1 octombrie 2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu .

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în seringă preumplută.

2. COMPOZIŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

O seringă preumplută a 0,5 ml conţine golimumab* 50 mg.

*Anticorp monoclonal umanizat de tip IgG1κ produs într-o linie celulară hibridom murină prin tehnologie ADN recombinat.

Excipient cu efect cunoscut:
Fiecare seringă preumplută conţine 20,5 mg sorbitol per doză de 50 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMĂ FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă în seringă preumplută (injecţie)

Soluţia este limpede până la uşor opalescentă, incoloră până la gălbui deschis.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Simponi, în asociere cu metotrexat (MTX), este recomandat în:

· tratamentul poliartritei reumatoide active aflate în stadii moderate până la severe, la adulţi la care răspunsul la tratamentul cu medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB), inclusiv metotrexat, a fost inadecvat.

· tratamentul poliartritei reumatoide active aflate în stadii severe, la adulţi care nu au fost trataţi anterior cu MTX.

S-a demonstrat faptul că Simponi, în combinaţie cu MTX, reduce rata de progresie a leziunilor distructive de la nivel articular, conform determinărilor radiologice, şi că ameliorează capacitatea fizică.

Artrita psoriazică (APs) Simponi, administrat singur sau în asociere cu MTX, este recomandat în tratamentul artritei psoriazice active şi progresive, la adulţii la care răspunsul la tratamentul anterior cu medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB) a fost inadecvat. S-a demonstrat că Simponi determină scăderea progresiei afectării articulaţiilor extremităţilor fiind măsurată cu ajutorul radiografiilor la pacienţi cu subtipurile poliarticulare simetrice ale afecţiunii (vezi pct. 5.1) şi ameliorează capacitatea fizică.

Spondilita anchilozantă (SA)
Simponi este recomandat în tratamentul spondilitei anchilozante active, aflată în stadii severe, la adulţii care au avut un răspuns inadecvat la terapia convenţională.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Simponi trebuie iniţiat şi supravegheat de către medici calificaţi, cu experienţă în diagnosticul şi tratamentul poliartritei reumatoide, artritei psoriazice sau spondilitei anchilozante. Pacienţii trataţi cu Simponi trebuie să primească Cardul de Avertizare a Pacientului.

Doze

Poliartrita reumatoidă
Simponi 50 mg administrat o dată pe lună, în aceeaşi dată a fiecărei luni.
Simponi trebuie administrat odată cu MTX.

Artrita psoriazică
Simponi 50 mg administrat o dată pe lună, în aceeaşi dată a fiecărei luni.

Spondilita anchilozantă
Simponi 50 mg administrat o dată pe lună, în aceeaşi dată a fiecărei luni.

Datele disponibile sugerează că răspunsul clinic se obţine de obicei între 12 şi 14 săptămâni de tratament (după 3-4 doze). Continuarea tratamentului trebuie reconsiderată în cazul pacienţilor la care nu se observă semnele unui beneficiu terapeutic în acest interval.

La pacienţii a căror greutate depăşeşte 100 kg şi la care nu se obţine un răspuns clinic adecvat după 3 sau 4 doze, poate fi luată în considerare creşterea dozei de golimumab la 100 mg o dată pe lună, ţinând cont de riscul crescut pentru anumite reacţii adverse grave în cazul dozei de 100 mg comparativ cu cel al dozei de 50 mg (vezi pct. 4.8). Continuarea tratamentului trebuie reconsiderată în cazul pacienţilor la care nu se observă semnele unui beneficiu terapeutic după ce li s-au administrat 3 sau 4 doze suplimentare de 100 mg.

Omiterea unei doze
Dacă un pacient uită să îşi injecteze Simponi la data planificată, doza omisă va trebui să fie injectată imediat după ce pacientul îşi aduce aminte. Pacienţii trebuie instruiţi să nu îşi injecteze o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Doza următoare va trebui administrată conform următoarelor instrucţiuni:  dacă administrarea a întârziat cu mai puţin de 2 săptămâni, pacientul trebuie să-şi injecteze doza omisă şi să-şi urmeze apoi schema terapeutică lunară iniţială ; dacă administrarea a întârziat cu peste 2 săptămâni, pacientul trebuie să-şi injecteze doza omisă şi, de la data acestei injectări, trebuie stabilită o nouă schemă terapeutică lunară.

Pacienţi vârstnici (≥ 65 ani)
Nu este necesară ajustarea dozelor în cazul pacienţilor vârstnici.

Tulburări renale şi hepatice
Simponi nu a fost studiat la aceste grupuri de pacienţi. Nu pot fi făcute recomandări de dozare.

Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Simponi la copii cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu există date disponibile.

Mod de administrare
Pentru
utilizare subcutanată. Dacă medicul consideră ca fiind adecvat, după un trening corespunzător în privinţa tehnicii administrării injectabile subcutanat, pacienţii pot să-şi auto-injecteze Simponi, sub supraveghere medicală dacă este necesar. Pacienţii trebuie instruiţi să-şi injecteze întreaga cantitate de Simponi, în conformitate cu instrucţiunile detaliate pentru administrare, prezentate în cadrul prospectului. Pentru instrucţiuni privind administrarea, vezi pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.

Tuberculoza activă (TB) sau alte infecţii severe cum ar fi sepsisul sau infecţiile oportuniste (vezi pct. 4.4).

Insuficienţa cardiacă moderată sau severă (NYHA clasa III/IV) (vezi pct. 4.4).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Infecţii Pacienţii trebuie monitorizaţi îndeaproape în vederea depistării infecţiilor, inclusiv a tuberculozei, înainte, în timpul şi după tratamentul cu Simponi. Deoarece eliminarea golimumabului poate dura până la 5 luni, monitorizarea trebuie continuată în toată această perioadă. Dacă pacientul dezvoltă o infecţie serioasă sau sepsis, tratamentul cu Simponi nu trebuie continuat (vezi pct. 4.3).

Simponi nu trebuie administrat pacienţilor cu o infecţie activă şi semnificativă din punct de vedere clinic. Atunci când Simponi urmează să fie administrat pacienţilor cu infecţii cronice sau cu antecedente de infecţii recurente, sunt necesare precauţii speciale. Pacienţii trebuie informaţi şi instruiţi să evite expunerea la potenţiali factori de risc pentru infecţii, după cum este necesar.

Pacienţii care iau blocanţi ai TNF sunt mai sensibili la infecţiile severe. În cazul pacienţilor trataţi cu Simponi au fost raportate infecţii bacteriene (inclusiv sepsis şi pneumonie), mycobacteriene (inclusiv tuberculoză), fungice invazive şi oportuniste, inclusiv cazuri fatale. Unele dintre aceste infecţii severe au apărut la pacienţi trataţi concomitent cu imunosupresoare care, alături de boala lor de bază, i-ar fi putut predispune la infecţii. Pacienţii la care se înregistrează o nouă infecţie în timpul tratamentului cu Simponi trebuie monitorizaţi îndeaproape şi trebuie evaluaţi complet în scop diagnostic. Administrarea Simponi trebuie întreruptă dacă pacientul dezvoltă o nouă infecţie gravă sau sepsis, iar terapia antimicrobiană sau antifungică adecvată trebuie iniţiată şi continuată până la obţinerea controlului asupra infecţiei. În cazul pacienţilor care au locuit sau au călătorit în regiuni unde infecţiile fungice invazive cum ar fi histoplasmoza, coccidioidomicoza sau blastomicoza sunt endemice, beneficiile şi riscurile tratamentului cu Simponi trebuie cântărite cu atenţie înainte de iniţierea acestui tratament.

Tuberculoza La pacienţii trataţi cu Simponi s-au raportat cazuri de tuberculoză. Trebuie subliniat faptul că în majoritatea acestor rapoarte tuberculoza a fost extrapulmonară şi a luat forma unei boli localizate sau diseminate.

Înainte de a începe tratamentul cu Simponi, toţi pacienţii trebuie evaluaţi, pentru depistarea tuberculozei active sau inactive (latente). Această evaluare trebuie să includă o anamneză medicală detaliată cu privire la antecedentele personale de tuberculoză sau la posibile contacte anterioare cu pacienţi cu tuberculoză şi la tratamente imunosupresoare precedente şi/sau curente. La toţi pacienţii trebuie efectuate teste de screening adecvate, cum sunt testul cutanat sau sanguin la tuberculină şi radiografia toracică (se pot aplica recomandările locale). Se recomandă ca efectuarea acestor teste să fie înregistrată în cardul de avertizare a pacientului. Se aminteşte medicilor care prescriu Simponi de riscul rezultatelor fals negative la testele cutanate cu tuberculină, în special la pacienţii cu afecţiuni grave sau imunocompromişi.

Tratamentul cu Simponi nu trebuie iniţiat dacă este depistată tuberculoza activă (vezi pct. 4.3).

Dacă se suspectează tuberculoza latentă, trebuie solicitat consultul unui medic cu experienţă în tratamentul tuberculozei. În toate situaţiile descrise mai jos, raportul risc/beneficiu al tratamentului cu Simponi trebuie evaluat foarte atent.

Dacă este diagnosticată tuberculoza inactivă (‘latentă’), tratamentul pentru această afecţiune trebuie iniţiat cu tuberculostatice înainte de debutul tratamentului cu Simponi, conform recomandărilor locale.

La pacienţii care au factori de risc pentru tuberculoză numeroşi sau semnificativi şi la care testul pentru tuberculoză latentă a fost negativ, tratamentul tuberculostatic trebuie avut în vedere înainte de iniţierea terapiei cu Simponi. De asemenea, utilizarea tratamentului antituberculos trebuie avută în vedere înainte de iniţierea terapiei cu Simponi în cazul pacienţilor cu antecedente de tuberculoză latentă sau activă la care nu poate fi confirmat un tratament adecvat.

Toţi pacienţii trebuie informaţi să se adreseze medicului la apariţia unor semne/simptome sugestive pentru tuberculoză (de exemplu tuse persistentă, caşexie sau scădere ponderală, subfebrilitate) în timpul sau după tratamentul cu Simponi.

Reactivarea hepatitei virale B
Au fost raportate cazuri de reactivare a hepatitei B la pacienţi purtători cronici ai acestui virus (adică, pozitivi pentru antigenul de suprafaţă), trataţi cu un antagonist al TNF, inclusiv cu Simponi. Unele cazuri au avut un deznodământ fatal.

Înainte de iniţierea tratamentului cu Simponi, pacienţii trebuie testaţi dacă au infecţie cu virusul hepatitic B (VHB). Pentru cazul pacienţilor care prezintă test pozitiv la infecţia cu VHB, se recomandă consultarea cu un medic cu expertiză în tratamentul hepatitei de tip B.

Purtătorii de VHB care necesită tratament cu Simponi trebuie monitorizaţi îndeaproape pentru descoperirea semnelor şi simptomelor infecţiei active cu VHB pe toată durata tratamentului şi apoi timp de mai multe luni după încheierea acestuia. Nu sunt disponibile date adecvate despre tratamentul pacienţilor purtători de VHB cu antivirale în asociere cu antagonişti de TNF, pentru prevenţia reactivării infecţiei cu VHB. La pacienţii la care se produce reactivarea infecţiei cu VHB, administrarea Simponi trebuie oprită şi trebuie început un tratament antiviral eficace alături de terapie de susţinere adecvată.

Malignităţi şi alte tulburări limfoproliferative
Nu se cunoaşte rolul potenţial al tratamentului cu blocante ale TNF în dezvoltarea unor malignităţi. Pe baza cunoştinţelor actuale, nu poate fi exclusă posibilitatea de dezvoltare a limfoamelor, leucemiei sau a altor malignităţi la pacienţii trataţi cu antagonişti de TNF. Atunci când este luată în considerare administrarea tratamentului cu blocante de TNF la pacienţi cu antecedente de malignităţi sau continuarea tratamentului la pacienţi care dezvoltă malignităţi, sunt necesare precauţii speciale.

Malignitatea la copii şi adolescenţi Afecţiuni maligne, unele letale, au fost raportate la copii, adolescenţi şi adulţi tineri (în vârstă de până la 22 de ani) trataţi cu medicamente blocante ale TNF (iniţierea tratamentului la o vârstă ≤ de 18 ani), în perioada de după punerea pe piaţă. Aproximativ jumătate din aceste cazuri au fost limfoame. Alte cazuri au fost reprezentate de diverse afecţiuni maligne, inclusiv unele rare asociate de regulă cu imunosupresia. Riscul apariţiei afecţiunilor maligne la copii şi adolescenţi trataţi cu medicamente blocante ale TNF nu poate fi exclus.

Limfom şi leucemie În fazele controlate ale studiilor clinice efectuate cu toate blocantele TNF, inclusiv Simponi, s-au observat mai multe cazuri de limfoame în rândul pacienţilor cărora li s-a administrat tratament anti-TNF, faţă de cei din grupul de control. În timpul studiilor clinice de fază IIb şi III cu Simponi, incidenţa limfomului în grupul pacienţilor trataţi cu Simponi a fost mai mare decât cea aşteptată în populaţia generală. După punerea pe piaţă, au fost raportate cazuri de leucemie la pacienţii trataţi cu un antagonist al TNF. Există un risc de fond crescut de apariţie a limfomului şi leucemiei la pacienţii cu poliartrită reumatoidă cu boală inflamatorie veche, intens activă, ceea ce complică estimarea riscului.

Alte malignităţi în afară de limfomÎn fazele controlate ale studiilor clinice de fază IIb şi III cu Simponi în AR, APs şi SA, incidenţa malignităţilor altele în afară de limfom (cu excepţia cancerului de piele altul decât melanom) a fost similară în grupul tratat cu Simponi şi în cel de control.

Într-un studiu clinic explorator, care a evaluat utilizarea Simponi la pacienţi cu astm bronşic sever persistent, au fost raportate mai multe malignităţi la pacienţii trataţi cu Simponi comparativ cu pacienţii din grupul de control (vezi pct. 4.8). Semnificaţia acestei descoperiri este necunoscută.

Într-un studiu clinic explorator care a evaluat utilizarea unui alt medicament anti-TNF, infliximab, la pacienţi cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) moderată sau severă, au fost raportate mai multe malignităţi, mai ales la nivelul capului şi gâtului, la pacienţii trataţi cu infliximab comparativ cu cei din grupul de control. Toţi pacienţii fuseseră mari fumători. De aceea, sunt necesare precauţii în cazul pacienţilor cu BPOC trataţi cu un antagonist TNF, dar şi în cazul celor cu risc crescut de malignităţi datorită fumatului.

Insuficienţa cardiacă congestivă (ICC) La folosirea blocantelor TNF, inclusiv Simponi, au fost raportate cazuri de agravare a insuficienţeicardiace congestive (ICC) şi cazuri noi de debut a ICC. Într-un studiu clinic cu un alt antagonist de TNF, au fost observate agravarea insuficienţei cardiace congestive şi creşterea mortalităţii datorate ICC. Simponi nu a fost studiat la pacienţi cu ICC. Simponi trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă cardiacă uşoară (clasa I/II NYHA). Pacienţii trebuie monitorizaţi îndeaproape şi tratamentul cu Simponi trebuie întrerupt la aceia care dezvoltă simptome noi sau agravate de insuficienţă cardiacă (vezi pct. 4.3).

Reacţii neurologice Utilizarea blocantelor TNF, inclusiv Simponi, s-a asociat cu cazuri noi de debut sau cu exacerbarea simptomelor clinice şi/sau a dovezilor radiologice de afecţiuni demielinizante ale sistemului nervos central, inclusiv scleroză multiplă şi tulburări de demielinizare periferică. La pacienţii cu afecţiuni demielinizante pre-existente sau cu debut recent, beneficiile şi riscurile tratamentului anti-TNF trebuie evaluate cu grijă înainte de iniţierea tratamentului cu Simponi. Dacă aceste tulburări apar, trebuie luată în considerare întreruperea administrării Simponi (vezi pct. 4.8).

Tratamente chirurgicale Datele de siguranţă obţinute în urma tratamentului cu Simponi la pacienţi care au fost supuşi anterior unor intervenţii chirurgicale, inclusiv la artroplastie, sunt limitate. Timpul lung de înjumătăţire trebuie luat în considerare atunci când este planificată o intervenţie chirurgicală. Un pacient care trebuie operat în timpul tratamentului cu Simponi trebuie monitorizat îndeaproape pentru depistarea infecţiilor şi trebuie luate măsurile adecvate.

Imunosupresie Există posibilitatea ca blocantele TNF, inclusiv Simponi, să afecteze mecanismele de apărare ale gazdei împotriva infecţiilor şi malignităţilor, deoarece TNF mediază inflamaţia şi modulează răspunsul imun celular.

Procese autoimune Deficitul relativ de TNFa provocat de tratamentul anti-TNF poate duce la iniţierea unui proces autoimun. Dacă un pacient dezvoltă simptome sugestive pentru un sindrom asemănător lupusului după tratamentul cu Simponi şi dacă este pozitiv pentru anticorpi împotriva ADN-ului dublu catenar, tratamentul cu Simponi trebuie întrerupt (vezi pct. 4.8).

Reacţii hematologice După punerea pe piaţă au existat raportări de pancitopenie, leucopenie, neutropenie, anemie aplasticăşi trombocitopenie la pacienţii trataţi cu blocante ale TNF. În studiile clinice cu Simponi au fost raportate rar citopenii, inclusiv pancitopenie. Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să solicite imediat îngrijire medicală dacă dezvoltă semne sau simptome sugestive de discrazii sanguine (de exemplu febră persistentă, echimoze, hemoragii, paloare). Întreruperea tratamentului cu Simponi trebuie luată în considerare la pacienţi cu anomalii hematologice semnificative confirmate.

Administrarea în asociere a antagoniştilor TNF şi anakinraÎn studiile clinice în care anakinra a fost utilizată alături de un alt agent blocant al TNF, etanercept, s-au observat infecţii grave şi neutropenie fără să se înregistreze un beneficiu clinic suplimentar. Datorită caracterului evenimentelor adverse observate în timpul acestei terapii combinate, toxicităţi similare se pot înregistra şi în urma asocierii altor blocante ale TNF cu anakinra. Asocierea dintre Simponi şi anakinra nu este recomandată.

Administrarea în asociere a antagoniştilor TNF şi abataceptÎn studiile clinice, administrarea concomitentă a antagoniştilor de TNF şi a abatacept s-a asociat cu un risc crescut de infecţii, inclusiv infecţii grave, comparativ cu antagoniştii TNF în monoterapie, fără creşterea beneficiilor clinice. Asocierea dintre Simponi şi abatacept nu este recomandată.

Înlocuirea între ele a medicamentelor biologice MARMB Când se înlocuieşte un medicament biologic cu altul, pacienţii trebuie să fie monitorizaţi pentru semnele de infecţii.

Vaccinuri Pacienţilor trataţi cu Simponi li se pot administra concomitent vaccinuri, cu excepţia vaccinurilor vii (vezi pct. 4.5 şi 4.6). Nu sunt disponibile date privind răspunsul la vaccinare, riscurile de infecţie sau transmiterea infecţiilor odată cu administrarea vaccinurilor vii la pacienţii cărora li se administrează Simponi.

Reacţii alergice Din experienţa de după punerea pe piaţă, după administrarea de Simponi au fost raportate reacţii sistemice grave de hipersensibilizare (inclusiv reacţii anafilactice). Unele dintre aceste reacţii au apărut după prima administrare Simponi. Dacă se produce o reacţie anafilactică sau o altă reacţie alergică gravă, administrarea Simponi trebuie întreruptă imediat şi trebuie iniţiat tratamentul adecvat.

Sensibilitate la latex Capacul protector al acului din stilourile injectoare preumplute este fabricat din cauciuc natural uscat care conţine latex şi poate provoca reacţii alergice la persoanele sensibile la latex.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienţi vârstnici (≥ 65 ani)În studiile de fază III privind PAR, APs şi SA, nu au fost observate diferenţe globale între pacienţii cu vârsta de minimum 65 ani (N=155) trataţi cu Simponi şi cei mai tineri, din punct de vedere al evenimentelor adverse (EA), al evenimentelor adverse grave şi al infecţiilor grave. Totuşi, sunt necesare precauţii în timpul tratamentul vârstnicilor şi trebuie acordată atenţie specială apariţiei infecţiilor.

Tulburări renale şi hepatice Nu s-au desfăşurat studii specifice cu Simponi la pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică. Simponi trebuie utilizat cu precauţie în cazul persoanelor cu afectare a funcţiei hepatice (vezi pct. 4.2).

Excipienţi Simponi conţine sorbitol (E420). Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să ia Simponi.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

Utilizarea în asociere cu anakinra şi abatacept
Utilizarea în asociere a Simponi cu anakinra sau abacept nu este recomandată (vezi pct. 4.4)

Vaccinuri vii
Vaccinurile vii nu trebuie administrate în timpul tratamentului cu Simponi (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

Metotrexat Deşi utilizarea concomitentă a MTX duce la obţinerea unor concentraţii la starea de echilibru mai mari de Simponi la pacienţii cu PAR, APs sau SA, datele disponibile nu indică necesitatea ajustării dozelor de Simponi sau MTX (vezi pct. 5.2).

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Femei aflate la vârsta fertilă Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie sa utilizeze metode anticoncepţionale adecvate pentru a preveni sarcina, şi pe care să le continue timp de 6 luni de la ultimul tratament cu golimumab.

Sarcina Nu există date adecvate privind utilizarea golimumabului la femeile gravide. Datorită acţiunii sale de inhibiţie a TNF, golimumab administrat în timpul sarcinii ar putea afecta răspunsurile imune normale la nou-născut. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3). Utilizarea golimumabului de către femeile gravide nu este recomandată; golimumab trebuie administrat unei femei gravide numai dacă este absolut necesar.

Golimumab traversează placenta. În urma tratamentului cu anticorpi monoclonali blocanţi de TNF în timpul sarcinii, anticorpii au fost detectaţi până la 6 luni în serul sugarilor femeilor la care s-a administrat tratamentul. Prin urmare, aceşti sugari pot prezenta un risc crescut pentru apariţia infecţiilor. Administrarea vaccinurilor vii la copiii expuşi la golimumab pe perioada in utero nu este recomandată timp de 6 luni de zile după ultima injecţie de golimumab administrată mamei în timpul sarcinii (vezi pct. 4.4 şi 4.5).

Alăptarea La om, nu se cunoaşte dacă golimumab se excretă în lapte sau dacă se absoarbe sistemic după ingestie. S-a demonstrat că golimumab trece în lapte la maimuţe şi deoarece imunoglobulinele umane sunt excretate în lapte, femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu golimumab şi timp de cel puţin 6 luni după încheierea acestuia.

Fertilitatea Nu au fost efectuate studii cu golimumab privind fertilitatea la animale. Un studiu privind fertilitatea a fost efectuat la şoareci, utilizând un anticorp analog care inhibă selectiv activitatea funcţională a TNFα, nu a evidenţiat vreun efect relevant asupra fertilităţii (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Simponi poate avea o influenţă minoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. După administrarea Simponi poate apărea ameţeala (vezi pct. 4.8).

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţăÎn cadrul studiilor clinice de fază III, controlate, pentru cazul PAR, APs şi SA, pe perioada până la săptămâna 16, cele mai frecvente reacţii adverse la medicament (RAM) au fost infecţiile de căi respiratorii superioare, ce au apărut cu o frecvenţă de 7,2% la pacienţii trataţi cu golimumab comparativ cu 5,8% la pacienţii din lotul de control. Cele mai grave RAM-uri care au fost raportate pentru Simponi includ infecţii grave (inclusiv sepsis, pneumonie, TB, infecţii fungice invazive şi oportuniste), demielinizări, linfoame, reactivare VHB, ICC, procese autoimune (sindrom lupus-like) şi reacţii hematologice (vezi pct. 4.4).

Lista sub formă de tabel a reacţiilor adverse
RAM-urile pentru golimumab observate în studiile clinice şi din raportările de după punerea pe piaţă, sunt prezentate în Tabelul 1. În cadrul clasificării pe organe, aparate şi sisteme, reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie, utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (³ 1/10); frecvente (³ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (³ 1/1000 şi < 1/100); rare (³ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000); necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tabelul 1
Listare tabelară a RAM-urilor

 

Infecţii şi infestări Foarte frecvente: Frecvente: Mai puţin frecvente: Rare:

Infecţii ale căilor respiratorii superioare (rinofaringite, faringite, laringite şi rinite) Infecţii bacteriene (cum ar fi celulita), infecţii virale (cum ar fi gripa şi herpesul), bronşită, sinuzită, infecţii fungice superficiale Şoc septic, sepsis, tuberculoză, infecţii ale căilor respiratorii inferioare (de exemplu pneumonie), infecţii oportuniste (de exemplu infecţii fungice invazive [histoplasmoză, coccidioidomicoză, pneumocistoză], infecţii bacteriene, cu micobacterii atipice şi cu protozoare), pielonefrită, abcese, artrită bacteriană, bursite infecţioase Reactivarea hepatitei B

Tumori benigne, maligne şi nespecificate Mai puţin frecvente: Rare:

Neoplasme (de exemplu cancer de piele, carcinom cu celule scuamoase şi nev melanocitic) Limfom, leucemie

Tulburări hematologice şi limfatice Frecvente: Mai puţin frecvente: Rare: Cu frecvenţă necunoscută:

Anemie Leucopenie, trombocitopenie Pancitopenie Anemie aplastică*

Tulburări ale sistemului imunitar Frecvente: Rare:

Reacţii alergice (bronhospasm, hipersensibilitate, urticare), reacţie pozitivă la autoanticorpi Reacţii sistemice severe de hipersensibilizare (inclusiv reacţie anafilactică), vasculită (sistemică), sarcoidoză

Tulburări endocrine Mai puţin frecvente:

Tulburări tiroidiene (de exemplu hipotiroidism, hipertiroidism şi guşă)

Tulburări metabolice şi de nutriţie Mai puţin frecvente:

Creşterea valorilor glucozei sanguine, creşterea valorilor lipidelor

Tulburări psihice Frecvente:

Depresie, insomnie

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: Mai puţin frecvente:

Ameţeli, parestezii, cefalee Afecţiuni demielinizante (centrale şi periferice), tulburări de echilibru, disgeuzie

Tulburări oculare Mai puţin frecvente:

Tulburări vizuale (de exemplu vedere înceţoşată şi scăderea acuităţii vizuale), conjunctivită, alergii oculare (de exemplu prurit şi iritaţie)

Tulburări cardiace Mai puţin frecvente:

Insuficienţă cardiacă congestivă (debut nou sau înrăutăţire), aritmie, tulburări ischemice ale arterelor coronare

Tulburări vasculare Frecvente: Mai puţin frecvente:

Hipertensiune arterială Tromboză (de exemplu tromboză venoasă profundă şi aortică), fenomen Raynaud, bufeuri

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Mai puţin frecvente: Rare:

Astm bronşic şi simptome asociate (de exemplu wheezing şi hiperactivitate bronşică) Boală pulmonară interstiţială

Tulburări gastro-intestinale Frecvente: Mai puţin frecvente:

Constipaţie, dispepsie, dureri gastro-intestinale şi abdominale, greaţă Tulburări inflamatorii gastro-intestinale (cum sunt gastrită şi colită), boală de reflux gastroesofagian, stomatită

Tulburări hepatobiliare Frecvente: Mai puţin frecvente:

Valori crescute ale alanin-aminotransferazei, valori crescute ale aspartat-aminotransferazei Colelitiază, tulburări hepatice

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Frecvente: Mai puţin frecvente:

Alopecie, dermatită, prurit, erupţii cutanate Psoriazis (debut nou sau agravarea psoriazisului preexistent palmar/plantar şi pustular), urticarie, vasculită (cutanată)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Rare:

Sindrom asemănător lupusului

Tulburări renale şi ale căilor urinare Mai puţin frecvente: Rare:

Tulburări ale vezicii biliare Tulburări renale

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Mai puţin frecvente:

Afecţiuni ale sânului, tulburări menstruale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente:

Febră, astenie, reacţii la locul de injectare (de exemplu eritem la locul de injectare, urticarie, induraţie, durere, echimoze, prurit, iritaţie şi parestezii), afectarea procesului de vindecare, disconfort la nivelul toracelui

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate Mai puţin frecvente:

Fracturi osoase

 

*: Observată în cazul altor blocante ale TNF, dar neobservată în studiile clinice cu golimumab

Descriere de reacţii adverse la medicament, selectate

Infecţii Infecţia căilor respiratorii superioare a fost cea mai frecventă reacţie adversă raportată în studiile combinate de fază III asupra poliartritei reumatoide, artritei psoriazice şi spondilitei anchilozante până în săptămâna 16, producându-se la 7,2% dintre pacienţii trataţi cu golimumab (incidenţă la 100 de pacienţi-ani: 26,3; IÎ 95%: 22,1, 31,2), comparativ cu 5,8% dintre pacienţii din grupul de control (incidenţă la 100 de pacienţi-ani: 22,9; IÎ 95%: 16,6, 30,7. În fazele controlate şi necontrolate ale studiilor cu o perioadă medie de urmărire de aproximativ 3 ani, incidenţa la 100 de pacienţi-ani a infecţiilor căilor respiratorii superioare a fost de 17,4 reacţii; IÎ 95%: 16,4, 18,6 la pacienţii trataţi cu golimumab.

În studiile controlate de fază III până în săptămâna 16 în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, infecţii s-au înregistrat la 28,3% dintre pacienţii trataţi cu golimumab (incidenţă la 100 pacienţi-ani: 128,0; IÎ 95%: 118,3, 138,2), comparativ cu 24,7% dintre pacienţii din grupul de control (incidenţă la 100 pacienţi-ani: 116,6; IÎ 95%: 101,8, 132,9). În fazele controlate şi necontrolate ale studiilor cu o perioadă medie de urmărire de aproximativ 3 ani, incidenţa la 100 de pacienţi-ani a infecţiilor a fost de 96,0 reacţii; IÎ 95%: 93,5, 98,6 la pacienţii trataţi cu golimumab.

În studiile controlate de fază III până în săptămâna 16 la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilită anchilozantă, infecţii grave s-au înregistrat la 1,4% dintre pacienţii trataţi cu golimumab şi la 1,3% la pacienţii de control. La săptămâna 16 incidenţa infecţiilor grave la 100 pacienţi-ani de urmărit a fost de 7,4; IÎ 95%: 4,6, 11,1 la grupul tratat cu golimumab 100 mg, 3,3; IÎ 95%: 1,3, 6,9 la grupul tratat cu golimumab 50 mg şi 4,2; IÎ 95%: 1,8, 8,2 la grupul la care s-a administrat placebo. Infecţiile grave observate la pacienţii trataţi cu golimumab au inclus tuberculoza, infecţii bacteriene inclusiv sepsis şi pneumonie, infecţii fungice invazive şi alte infecţii oportuniste.Anumite infecţii au fost letale.În fazele controlate şi necontrolate din cadrul studiilor clinice de fază II şi de fază III pentru PAR, APs şi SA, cu o perioadă medie de urmărire de de aproximativ 3 ani, s-a observat o incidenţă mai mare a infecţiilor grave, incluzând infecţiile oportuniste şi TB la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg comparativ cu pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg. Incidenţa la 100 pacienţi-ani a tuturor infecţiilor grave a fost de 5,1; IÎ 95%: 4,4, 5,9, la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg şi 3,0; IÎ 95%: 2,4, 3,8 la pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg.

Malignităţi

Limfomul

Incidenţa limfomului la pacienţii trataţi cu Simponi suferind de poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilită anchilozantă în timpul secţiunilor controlate ale studiilor clinice de fază IIb şi III şi aproximativ 3 ani de urmărire a fost mai mare decât cea aşteptată în populaţia generală. În fazele controlate şi necontrolate din cadrul acestor studii clinice, pe parcursul unei perioade medii de urmărire de aproximativ 3 ani, s-a observat o incidenţă mai mare a limfoamelor la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg comparativ cu pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg. Limfomul a fost diagnosticat la 7 pacienţi (1 în grupul de tratament cu golimumab 50 mg şi 6 în grupul de tratament cu golimumab 100 mg) cu o incidenţă (IÎ 95%) la 100 pacienţi-ani de urmărire de 0,04 (0,00, 0,24) şi 0,18 (0,06, 0,38) reacţii adverse pentru golimumab 50 mg şi respectiv 100 mg şi pentru placebo 0,00 (0,00, 0,84). Majoritatea limfoamelor au apărut în studiul GO-AFTER, în care au fost înrolaţi pacienţi care au avut expunere anterioară la agenţi anti-TNF, care au avut durată mai mare a bolii şi care au avut boală mai refractară. Vezi pct. 4.4.

Alte malignităţi în afară de limfom

În fazele controlate ale studiilor clinice de fază IIb şi III cu Simponi în PAR, APs şi SA, precum şi în aproximativ 3 ani de urmărire, incidenţa malignităţilor altele în afară de limfom (cu excepţia cancerului cutanat altul în afară de melanom) a fost similară în grupul tratat cu Simponi şi în grupul de control.

În aproximativ 3 ani de urmărire a studiilor de fază IIb şi III pentru indicaţii reumatologice, cancerul cutanat altul în afară de melanom a fost diagnosticat la 33 subiecţi (5 din grupul cu placebo, 10 din grupul cu golimumab 50 mg şi 18 din grupul cu golimumab 100 mg) cu o incidenţă (IÎ 95%) per 100 subiecţi-ani de urmărire de 0,49 (0,33, 0,71) pentru grupul combinat cu golimumab şi 1,40 (0,46, 3,28) pentru placebo.

În aproximativ 3 ani de urmărire a studiilor de fază IIb şi III pentru indicaţii reumatologice, malignităţile altele în afară de melanom cutanat şi limfom au fost diagnosticate la 34 subiecţi (2 din grupul tratat cu placebo, 18 din grupul cu golimumab 50 mg şi 14 din grupul cu golimumab 100 mg) cu o incidenţă (IÎ 95%) la 100 subiecţi-ani de urmărire de 0,56, (0,38, 0,79) pentru grupul combinat cu golimumab şi 0,56 (0,07 2,02) pentru placebo. Vezi pct. 4.4.

Cazuri raportate în studiile clinice pentru astm bronşic

Într-un studiu clinic explorator, pacienţilor cu astm sever persistent li s-a administrat o doză de încărcare de golimumab (150% din doza desemnată pentru tratament) subcutanat în săptămâna 0, urmată de golimumab 200 mg, golimumab 100 mg sau golimumab 50 mg la intervale de 4 săptămâni, subcutanat, până în săptămâna 52. S-au înregistrat 8 malignităţi în grupul cu tratament asociat cu golimumab (n=230) şi niciuna în grupul de tratament cu placebo (n=79). Limfomul a fost raportat în cazul unui pacient, cancerul cutanat altul în afară de melanom la 2 pacienţi şi alte malignităţi la 5 pacienţi. Nu a existat o agregare specifică a unui anumit tip de malignitate.

În timpul secţiunii controlate cu placebo a studiului, incidenţa (IÎ 95%) tuturor malignităţilor per 100 subiecţi-ani de urmărire a fost de 3,19 (1,38, 6,28) în grupul tratat cu golimumab. În acest studiu, incidenţa (IÎ 95%) per 100 subiecţi-ani de urmărire la subiecţii trataţi cu golimumab a fost 0,40 (0,01, 2,20) pentru limfom, 0,79 (0,10, 2,86) pentru cancerele cutanate altele în afară de melanom şi 1,99(0,64, 4,63) pentru alte malignităţi. În cazul subiecţilor trataţi cu placebo, incidenţa (IÎ 95%) per 100 subiecţi-ani de urmărire a acestor malignităţi a fost de 0,00 (0,00, 2,94). Semnificaţia acestor date este necunoscută.

Reacţii adverse neurologice S-a observat, o incidenţă mai mare a demielinizării la pacienţii la care s-a administrat golimumab 100 mg comparativ cu pacienţii la care s-a administrat golimumab 50 mg , în fazele controlate şi necontrolate a studiilor clinice de Fază II şi Fază III în PAR, APs şi SA cu o perioadă medie de urmărire de aproximativ 3 ani. Vezi pct. 4.4.

Creşterile valorilor enzimelor hepaticeÎn studiile controlate de fază III până în săptămâna 16, creşteri moderate ale valorilor ALT (> 1şi < 3 x limita superioară a valorilor normale (LSVN)) au apărut în proporţii similare la pacienţii trataţi cu golimumab şi cei din grupurile de control din studiile cu poliartrită reumatoidă şi artrită psoriazică (între 22,1% şi 27,4% dintre pacienţi); în studiul cu spondilită anchilozantă, creşteri uşoare ale valorilor ALT s-au înregistrat în proporţie mai mare la pacienţii trataţi cu golimumab (25,6%) faţă de cei din grupul de control (3,9 %). În aproximativ 3 ani urmărire, incidenţa creşterilor uşoare ale ALT a fost similară la pacienţii trataţi cu golimumab şi la cei din grupul de control, din studiile cu poliartrită reumatoidă şi artrită psoriazică. În cadrul populaţiei cu spondilită anchilozantă, incidenţa creşterilor uşoare ale valorilor ALT a fost mai mare în grupul tratat cu golimumab faţă de pacienţii din grupul de control.

În studiile din poliartrita reumatoidă şi spondilita anchilozantă până în săptămâna 16, creşterile valorilor ALT ³ 5 x LSVN au fost mai puţin frecvente şi s-au înregistrat la mai mulţi pacienţi trataţi cu golimumab (între 0,4% şi 0,9%) faţă de pacienţii din grupul de control (0,0%). Această tendinţă nu s-a observat şi în populaţia cu artrită psoriazică. În aproximativ 3 ani de urmărire, incidenţa creşterilor valorilor ALT ³5 x LSVN a fost similară atât în grupul tratat cu golimumab cât şi la pacienţii din grupul de control în studiile de fază III, cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilităanchilozantă. În general, aceste creşteri au fost asimptomatice, iar anomaliile s-au diminuat sau au dispărut prin continuarea sau întreruperea golimumabului sau prin modificarea medicaţiei concomitente.

În timpul studiilor de fază II şi III în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, un pacient cu anomalii hepatice pre-existente şi căruia i se administrau medicamente ce ar fi putut afecta funcţia ficatului, în timpul tratamentului cu golimumab a dezvoltat o hepatită icterică neinfecţioasă letală. Rolul golimumabului ca factor agravant sau contributiv nu poate fi exclus.

Reacţii la locul de injectareÎn studiile controlate de fază III până în săptămâna 16 în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, 5,8% dintre pacienţii trataţi cu golimumab au prezentat reacţii la locul de injectare, comparativ cu 2,2% dintre pacienţii din grupul de control. Prezenţa anticorpilor pentru golimumab poate creşte riscul de a avea reacţii la locul injectării. Majoritatea reacţiilor la locul de injectare au fost uşoare şi moderate, iar cea mai frecventă manifestare a fost eritemul la locul injectării.În general, reacţiile la locul injectării nu au necesitat întreruperea tratamentului cu acest medicament.

În studiile controlate de fază IIb şi III în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică, spondilită anchilozantă şi astm bronşic sever persistent, niciun pacient tratat cu golimumab nu a dezvoltat reacţii anafilactice.

Anticorpi autoimuniÎn studiile de fază III în poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică şi spondilita anchilozantă, în primul an de urmărire, 4,0% dintre pacienţii trataţi cu golimumab şi 2,6% dintre pacienţii din grupul de control au fost nou diagnosticaţi ca fiind AAN-pozitivi (la titruri de 1:160 sau mai mari). Apariţia anticorpilor anti-ADN dublu catenar în primul an de urmărire la pacienţii care iniţial fuseseră anti-ADNdc negativi a fost mai puţin frecventă.

4.9 Supradozaj

Într-un studiu clinic au fost administrate intravenos doze unice de până la 10 mg/kg fără să se înregistreze toxicitate limitatoare de doză. În cazul unui supradozaj, se recomandă ca pacientul să fie monitorizat urmărindu-se orice semne sau simptome ale reacţiilor adverse, iar tratamentul simptomatic adecvat trebuie iniţiat cât mai curând.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupă farmacoterapeutică: Inhibitori ai factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), cod ATC: L04AB06

Mecanism de acţiune Golimumab este un anticorp monoclonal uman care formează cu mare afinitate complexe stabile atât cu forma solubilă cât şi cu cea transmembranară bioactivă a TNF-α uman, împiedicându-l astfel pe acesta să se lege de receptorii specifici.

Efecte farmacodinamice S-a demonstrat că legarea TNF uman de către golimumab neutralizează expresia moleculei de adeziune E-selectină la suprafaţa celulară, efect indus de către TNF-α. De asemenea, neutralizează expresia moleculei de adeziune pentru celula vasculară (VCAM)-1 şi a moleculei intracelulare de adeziune (ICAM)-1 de către celulele endoteliale umane. In vitro, golimumab a inhibat şi secreţia indusă de TNF a interleukinelor (IL)-6, IL-8 şi a factorului de stimulare a coloniilor de granulocitemacrofage (GM-CSF) la nivelul celulelor endoteliale umane.

S-a constatat ameliorarea nivelului de proteină C reactivă (PCR) comparativ cu grupurile cu placebo, iar tratamentul cu Simponi a dus la o reducere semnificativă faţă de valorile iniţiale a nivelurilor serice de IL-6, ICAM-1, matrix-metaloproteinază (MMP)-3 şi a factorului de creştere vascular endotelial (VEGF), comparativ cu tratamentul de control. În plus, nivelurile de TNF-a au fost reduse la pacienţii cu poliartrită reumatoidă şi spondilită anchilozantă, iar nivelurile de IL-8 au fost reduse la pacienţii cu artrită psoriazică. Aceste modificări s-au observat la prima evaluare (săptămâna 4) după prima administrare a Simponi şi s-au menţinut, în general, până în săptămâna 24.

Eficacitate clinică

Poliartrita reumatoidă Eficacitatea Simponi a fost demonstrată în trei studii multicentrice, randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo, care au inclus peste 1500 pacienţi cu vârste ³18 ani cu poliartrită reumatoidă activă moderată până la severă, diagnosticată conform criteriilor Colegiului American de Reumatologie (American College of Rheumatology -ACR), cu cel puţin 3 luni înainte de screening. Pacienţii au avut cel puţin 4 articulaţii tumefiate şi 4 articulaţii dureroase. Simponi sau placebo au fost administrate subcutanat la intervale de 4 săptămâni.

GO-FORWARD a evaluat 444 pacienţi cu poliartrită reumatoidă activă în ciuda unei doze stabile de metotrexat de cel puţin 15 mg/săptămână şi care nu fuseseră trataţi anterior cu un medicament anti-TNF. Pacienţii au fost randomizaţi pentru a urma tratament cu placebo + MTX, Simponi 50 mg + MTX, Simponi 100 mg + MTX sau Simponi 100 mg + placebo. Pacienţii care au urmat tratament cu placebo + MTX, după săptămâna 24 de tratament au fost schimbaţi pe tratament cu Simponi 50 mg + MTX. La săptămâna 52, pacienţii au fost înrolaţi într-o extensie de studiu deschis, pe termen lung.

GO-AFTER a evaluat 445 pacienţi care fuseseră trataţi anterior cu unul sau mai multe dintre medicamentele anti-TNF adalimumab, etanercept sau infliximab. Pacienţii au fost randomizaţi şi li s-a administrat placebo, Simponi 50 mg sau Simponi 100 mg. Pacienţilor li s-a permis să continue terapia concomitentă cu medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (MARMB), cu MTX, sulfasalazină (SSZ) şi/sau hidroxiclorochină (HCC) pe parcursul studiului. Motivele declarate de întrerupere a terapiilor anterioare anti-TNF au fost lipsa de eficacitate (58%), intoleranţa (13%) şi/sau alte motive fără legătură cu siguranţa sau eficacitatea (29%, majoritatea din motive financiare).

GO-BEFORE a evaluat 637 pacienţi cu PAR activă care au fost naïvi la MTX şi care nu au fost trataţi anterior cu vreun agent anti-TNF. Pacienţii au fost randomizaţi să primească placebo + MTX, Simponi 50 mg +MTX, Simponi 100 mg + MTX sau Simponi 100 mg + placebo. La săptămâna 52, pacienţii au intrat într-o extensie deschisă pe termen lung a studiului, în care pacienţii care au primit placebo + MTX şi care au prezentat cel puţin 1 articulaţie dureroasă sau tumefiată, au fost mutaţi pentru a primi Simponi 50 mg + MTX.

Criteriile finale principale (combinate) în GO-FORWARD au fost reprezentate de procentul de pacienţi la care s-a obţinut răspunsul ACR 20 în săptămâna 14 şi îmbunătăţirea faţă de starea iniţială a Chestionarului de Evaluare a Sănătăţii (HAQ) în săptămâna 24. În GO-AFTER, criteriul final principal a fost procentul de pacienţi la care s-a obţinut răspunsul ACR 20 la săptămâna 14. În GO-BEFORE, criteriile asociate finale principale au fost procentul de pacienţi la care s-a obţinut răspunsul ACR 50 la săptămâna 24 şi modificarea faţă de starea iniţială a scorului van der Heijde modificat Sharp (vdH-S) la săptămâna 52. Pe lângă obiectivul(ele) principal(e), s-au efectuat evaluări suplimentare ale impactului pe care l-a avut tratamentul cu Simponi asupra semnelor şi simptomelor artritei, funcţiei fizice şi asupra calităţii vieţii legate de starea de sănătate.

În general, nu s-au observat diferenţe semnificative în măsurătorile de eficacitate între regimul cu Simponi 50 mg şi cel de 100 mg, administrate în asociere cu metotrexat.

Semne şi simptome

Rezultatele cheie ale ACR pentru doza de Simponi 50 mg la săptămânile 14, 24 şi 52 pentru GO-FORWARD, GO-AFTER şi GO-BEFORE, sunt reprezentate în Tabelul 2 şi sunt descrise mai jos. Răspunsurile au fost observate la prima evaluare (săptămâna 4) după administrarea iniţială a Simponi.

În GO-FORWARD, dintre 89 de subiecţi randomizaţi să utilizeze tratament cu Simponi 50 mg + MTX, 48 au continuat să utilizeze acest tratament la săptămâna 104. Dintre aceştia, 40, 33 şi 24 de pacienţi au avut răspunsuri ACR 20/50, respectiv 70 la săptămâna 104.

În GO-AFTER, procentul de pacienţi la care s-a obţinut un răspuns ACR 20 a fost mai mare în grupul tratat cu Simponi faţă de cel la care s-a administrat placebo, indiferent de motivul raportat de întrerupere a terapiei anterioare cu medicamente anti-TNF.

Tabelul 2
Rezultatele cheie de eficacitate din fazele controlate ale GO-FORWARD, GO-AFTER şi
GO-
BEFORE.

 

GO-FORWARD Poliartrită reumatoidă activă în ciuda MTX

GO-AFTER Poliartrită reumatoidă activă, tratată anterior cu unul sau mai multe medicamente anti-TNF

GO-BEFORE Poliartrită reumatoidă activă, MTX Naïvi

Placebo + MTX

Simponi 50 mg + MTX

Placebo

Simponi 50 mg

Placebo + MTX

Simponi 50 mg + MTX

Na

133

89

150

147

160

159

 

Pacienţi care au răspuns la tratament, % dintre pacienţi

 

 

ACR 20

 

 

Săptămâna 14

33%

55%*

18%

35%*

NA

NA

Săptămâna 24

28%

60%*

16%

31% p=0,002

49%

62%

Săptămâna 52

NA

NA

NA

NA

52%

60%

ACR 50

Săptămâna 14

10%

35%*

7%

15% p=0,021

NA

NA

Săptămâna 24

14%

37%*

4%

16%*

29%

40%

Săptămâna 52

NA

NA

NA

NA

36%

42%

ACR 70

Săptămâna 14

4%

14% p=0,008

2%

10% p=0,005

NA

NA

Săptămâna 24

5%

20%*

2%

9% p=0,009

16%

24%

Săptămâna 52

NA

NA

NA

NA

22%

28%

 

N reflectă pacienţii randomizaţi; numărul real de pacienţi care au putut fi evaluaţi pentru fiecare criteriu final poate varia în funcţie de momentul evaluării.

*p £ 0,001
NA: Nu este cazul („Not Applicable”)

În GO-BEFORE, analiza principală a pacienţilor cu poliartrită reumatoidă grad de severitate moderat spre sever (pentru ACR 50 la grupurile cu asociere Simponi 50 şi 100 mg + MTX vs. MTX în monoterapie) nu a evidenţiat diferenţe semnificativ statistic la săptămâna 24 (p=0,053). La săptămâna 52 în cadrul întregii populaţii studiate, procentul de pacienţi din grupul Simponi 50 mg + MTX care a obţinut răspuns ACR a fost per total mai mare dar nu cu diferenţă semnificativă în comparaţie cu cei sub MTX în monoterapie (vezi Tabelul 2). Analize suplimentare au fost efectuate la subgrupe reprezentative pentru populaţia selecţionată de pacienţi cu PAR severă, activă şi progresivă. Per global, un efect mai însemnat a fost demonstrat la Simponi 50 mg + MTX versus MTX în monoterapie la populaţia indicată, comparativ cu toată populaţia studiată.

În studiile GO-FORWARD şi GO-AFTER, au fost observate răspunsuri semnificative statistic şi cu relevanţă clinică pe Scala Activităţii Bolii (SAB) 28, la fiecare moment pre-specificat, în săptămâna 14 şi săptămâna 24 (p£ 0,001). Dintre pacienţii care au rămas cu tratamentul cu Simponi la care au fost randomizaţi la începutul studiului, răspunsurile SAB28 s-au menţinut până la săptămâna 104.

În GO-BEFORE, a fost urmărit răspunsul clinic major, definit ca menţinerea unui răspuns ACR 70 pentru o perioadă continuă de peste 6 luni. La săptămâna 52, 15% dintre pacienţii din grupul tratat cu Simponi 50 mg + MTX au obţinut răspunsul un răspuns clinic major comparativ cu 7% dintre pacienţii din grupul sub placebo + MTX (p = 0,018). Dintre 159 de subiecţi randomizaţi pentru Simponi 50 mg + MTX, 96 au continuat să fie sub tratament la săptămâna 104. Dintre aceştia, 85, 66, şi 53 de pacienţi au avut răspuns ACR 20/50/70 la săptămâna 104.

Răspuns la examinarea radiografică:

În GO-BEFORE modificarea de la starea iniţială a scorului vdH-S, un scor compozit al distrugerilor care măsoară prin examinare radiografică numărul şi mărimea eroziunilor articulare şi gradul de îngustare a spaţiului articular de la nivelul mâinilor/încheieturilor şi picioarelor, a fost utilizată pentruevaluarea gradului de distrugere structurală. În Tabelul 3 sunt prezentate rezultatele cheie ale dozei Simponi 50 mg la săptămâna 52.

Numărul pacienţilor care nu au prezentat eroziuni noi sau la care modificarea faţă de starea iniţială a scorului vdH-S total ≤ 0, a fost semnificativ mai mare la grupul de tratament cu Simponi faţă de cel din grupul de control (p = 0,003). Efectele radiografice observate la săptămâna 52 s-au menţinut pe întreaga perioadă până la săptămâna 104.

Tabelul 3
Modificările medii (DS) radiografice faţă de starea iniţială a scorului vdH-S total la săptămâna 52 la
întreaga populaţie studiată în GO-BEFORE

 

 

Placebo + MTX

Simponi 50 mg + MTX

N a

160

159

Scor total

 

 

Starea iniţială

19,7 (35,4)

18,7 (32,4)

Modificare faţă de starea iniţială

1,4 (4,6)

0,7 (5,2)*

Scor de erosiune

 

 

Starea iniţială

11,3 (18,6)

10,8 (17,4)

Modificare faţă de starea iniţială

0,7 (2,8)

0,5 (2,1)

Scor JSN

 

 

Starea iniţială

8,4 (17,8)

7,9 (16,1)

Modificare faţă de starea iniţială

0,6 (2,3)

0,2 (2,0)**

 

Funcţia fizică şi calitatea vieţii legată de starea de sănătate

Funcţia fizică şi incapacitatea au fost evaluate ca fiind criterii finale separate în GO-FORWARD şi GO-AFTER cu ajutorul indicelui de dizabilitate din HAQ. În aceste studii, Simponi a demonstrat o ameliorare semnificativă din punct de vedere clinic şi statistic în HAQ faţă de starea iniţială, comparativ cu grupul de control, la săptămâna 24. Dintre pacienţii care au rămas cu tratamentul cu Simponi la care au fost randomizaţi la începutul studiului, ameliorarea în HAQ s-a menţinut până la săptămâna 104.

În GO-FORWARD, s-au demonstrat ameliorări semnificative clinic şi statistic în calitatea vieţii legate de starea de sănătate, măsurată prin componenta fizică a scorului SF-36 al pacienţilor trataţi cu Simponi, comparativ placebo, la săptămâna 24. Dintre pacienţii care au rămas cu tratamentul cu Simponi la care au fost randomizaţi la începutul studiului, ameliorarea componentei fizice a scorului SF-36 s-a menţinut până la săptămâna 104.. În GO-FORWARD şi GO-AFTER, s-au observat ameliorări semnificative statistic ale asteniei, măsurată prin evaluarea funcţională de pe scala de terapie a asteniei în bolile cronice (FACIT-F).

Artrita psoriazică Siguranţa şi eficacitatea Simponi au fost evaluate într-un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (GO-REVEAL) la 405 pacienţi adulţi cu artrită psoriazică activă (³ 3 articulaţii tumefiate şi ³ 3 articulaţii dureroase) în pofida terapiei cu anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS) sau cu MARMB. Pacienţii din acest studiu erau diagnosticaţi cu artrită psoriazică ce cel puţin 6 luni şi aveau cel puţin boală psoriazică uşoară. Au fost înrolaţi pacienţi aparţinând fiecărui subtip de artrită psoriazică, inclusiv cu artrită poliarticulară fără noduli reumatoizi (43%), artrită periferică asimetrică (30%), artrită distală a articulaţiilor interfalangiene (15%), spondilită cu artrită periferică (11%) şi artrită mutilantă (1%). Nu au fost permise tratamente anterioare cu un anti-TNF. Simponi sau placebo au fost administrate subcutanat la intervale de 4 săptămâni. Pacienţii au fost randomizaţi şi li s-a administrat placebo, Simponi 50 mg sau Simponi 100 mg. Pacienţii la care s-a administrat placebo au fost mutaţi pe Simponi 50 mg după săptămâna 54. Pacienţii au intrat într-o extensie de tip deschis pe termen lung la Săptămâna 52. Aproximativ 48% dintre pacienţi au continuat tratamentul cu doze stabile de metotrexat (≤25 mg pe săptămână). Criteriile finale principale asociate au fost reprezentate de procentul de pacienţi la care s-a obţinut un răspuns ACR 20 la săptămâna 14 şi modificarea faţă de valoarea iniţială a scorului vdH-S total modificat pentru APs.

În general, nu s-au observat diferenţe semnificative din punct de vedere clinic în măsurătorile de eficacitate între grupurile cu Simponi în doză de 50 mg şi 100 mg.

Semne şi simptome Rezultatele cheie pentru doza de 50 mg la săptămânile 14 şi 24 sunt prezentate în Tabelul 4 şi sunt descrise mai jos.

Tabelul 4
Rezultate cheie de eficacitate din GO-REVEAL

 

 

Placebo

 

Simponi 50 mg*

Na

113

 

146

Pacienţi care au răspuns la tratament, % dintre pacienţi

 

ACR 20

 

 

 

Săptămâna 14

9 %

 

51 %

Săptămâna 24

12 %

 

52 %

ACR 50

 

 

 

Săptămâna 14

2 %

 

30 %

Săptămâna 24

4 %

 

32 %

ACR 70

 

 

 

Săptămâna 14

1 %

 

12 %

Săptămâna 24

1 %

 

19 %

PASIb 75c

 

 

 

Săptămâna 14

3 %

 

40 %

Săptămâna 24

1 %

 

56 %

 

* p < 0,05 pentru toate comparaţiile;

a N reflectă pacienţii randomizaţi; numărul real de pacienţi care au putut fi evaluaţi pentru fiecare criteriu final poate varia în funcţie de momentul evaluării

b Indicele de suprafaţă şi severitate ale psoriazisului

c Bazat pe subgrupul de pacienţi cu ³ 3% afectare iniţială a BSA, 79 pacienţi (69,9%) în grupul cu placebo şi 109 (74,3%) în grupul cu Simponi 50 mg.

Răspunsurilor au fost observate la prima evaluare (săptămâna 4) după administrarea iniţială a Simponi. Răspunsuri ACR 20 similare în săptămâna 14 s-au observat la pacienţii subtipuri ale APs cu artrită poliarticulară fără noduli reumatoizi şi la cei cu artrită periferică asimetrică. Numărul de pacienţi cu alte subtipuri de artrită psoriazică a fost prea mic pentru a permite evaluări ale semnificaţiei. Răspunsurile observate în grupurile tratate cu Simponi au fost similare indiferent dacă pacienţilor li s-a administrat sau nu metotrexat concomitent. Dintre cei 146 pacienţi randomizaţi la Simponi 50 mg, 70 au mai rămas pe acest tratament la săptămâna 104. Dintre aceşti 70 pacienţi, 64, 46 şi respectiv 31 pacienţi au avut un răspuns ACR 20/50/70.

De asemenea, s-au observat răspunsuri semnificative statistic în DAS28 la săptămânile 14 şi 24 (p < 0,05).

La săptămâna 24, în cazul pacienţilor trataţi cu Simponi, s-au constatat îmbunătăţiri ale caracteristicilor de activitate periferică tipice pentru artrita psoriazică (de exemplu numărul articulaţiilor tumefiate, numărul articulaţiilor dureroase, dactilita şi entezita). Tratamentul cu Simponi a determinat o îmbunătăţire semnificativă a funcţiei fizice evaluate prin HAQ, precum şi la îmbunătăţiri semnificative ale calităţii vieţii legate de starea de sănătate, determinată prin componentele fizice şi mentale ale scorurilor SF-36. Dintre pacienţii care au rămas pe tratamentul cu Simponi la care au fost randomizaţi la începutul studiului, răspunsurile DAS28 şi HAQ s-au menţinut până la săptămâna 104.

Răspunsul la examinarea radiografică

Afectarea structurală atât la nivelul mâinilor cât şi la nivelul picioarelor a fost evaluată radiografic prin modificarea faţă de valoarea iniţială în scorul vdH-S, modificat pentru APs prin adăugarea articulaţiilor interfalangiene distale ale mâinii (AID) Tratamentul cu Simponi 50 mg scade rata de progresie a afectării articulaţiei distale comparativ cu tratamentul cu placebo la săptămâna 24 fiind măsurată ca modificarea faţă de valoarea iniţială în Scorul total vdH-S modificat (media + scorul DS a fost 0,27 + 1,3 la grupul placebo comparativ cu 0,16 + 1,3 la grupul Simponi; p=0,011). Dintre cei 146 pacienţi care au fost randomizaţi la Simponi 50 mg, la 126 pacienţi au fost disponibile imagini radiografice la săptămâna 52, dintre care 77% nu au prezentat nicio progresie comparativ cu imaginile iniţiale. La săptămâna 104, au fost disponibile imagini radiografice pentru 114 pacienţi, şi 77% nu au prezentat nicio progresie faţă de imaginile iniţiale.

Spondilita anchilozantă Siguranţa şi eficacitatea Simponi au fost evaluate într-un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo (GO-RAISE) pe 356 pacienţi adulţi cu spondilită anchilozantă activă (definită printr-un Indice Bath de Activitate a Spondilitei Anchilozante (BASDAI) ≥4 şi un VAS pentru dorsalgia totală ≥ 4, pe o scală între 0 şi 10 cm). Pacienţii înrolaţi în acest studiu au prezentat boală activă în ciuda tratamentului anterior sau actuală cu AINS sau MARMB şi nu li s-a administrat anterior tratament anti-TNF. Simponi sau placebo au fost administrate subcutanat la intervale de 4 săptămâni. Pacienţii au fost randomizaţi şi li s-a administrat placebo, Simponi 50 mg şi Simponi 100 mg şi li s-a permis să continue tratamentul concomitent cu MARMB (MTX, SSZ şi/sau HCC). Criteriul final principal a fost reprezentat de procentul de pacienţi care au obţinut un răspuns ASAS (Ankylosing Spondylitis Assessment Study Group) 20 la săptămâna 14. Datele de eficacitate controlate cu placebo au fost adunate şi analizate până în săptămâna 24.

Rezultatele cheie pentru doza de 50 mg sunt prezentate în Tabelul 5 şi sunt descrise mai jos. În general, nu s-au observat diferenţe semnificative clinic între măsurătorile de eficacitate din grupurile tratate cu Simponi 50 mg şi 100 mg.

Tabelul 5
Rezultate cheie de eficacitate din GO-RAISE.

 

 

Placebo

Simponi 50 mg*

Na

78

138

Pacienţi care au răspuns la tratament, % dintre pacienţi

 

ASAS 20

 

Săptămâna 14

22%

59%

Săptămâna 24

23%

56%

ASAS 40

 

Săptămâna 14

15%

45%

Săptămâna 24

15%

44%

ASAS 5/6

 

Săptămâna 14

8%

50%

Săptămâna 24

13%

49%

 

*p £ 0,001 pentru toate comparaţiile

N reflectă pacienţii randomizaţi; numărul real de pacienţi care au putut fi evaluaţi pentru fiecare criteriu final pot varia în funcţie de momentul de evaluare

De asemenea, s-au observat răspunsuri semnificative statistice în BASDAI 50, 70 şi 90 (p £ 0,017), în săptămânile 14 şi 24. Ameliorări ale măsurătorilor cheie ale activităţii bolii au fost observate la prima evaluare (săptămâna 4) după administrarea iniţială a Simponi şi s-au menţinut până în săptămâna 24. S-au înregistrat rezultate consistente de eficacitate indiferent de utilizarea medicamentelor antireumatice modificatoare ale bolii (MTX, sulfasalazină şi/sau hidroxiclorochină), de statusul antigenului HLA-B27 sau de valorile iniţiale ale PCR, conform răspunsurilor ASAS 20 la săptămâna 14.

Tratamentul cu Simponi a determinat îmbunătăţiri semnificative ale funcţiei fizice aşa cum a rezultat din modificările fată de valorile de bază ale Indicelui Bath Funcţional al Spondilitei Anchilozante [BASFI] la săptămânile 14 şi 24. Calitatea vieţii legată de starea de sănătate, conform componentei fizice a scorului SF-36 a fost de asemenea ameliorată semnificativ în săptămânile 14 şi 24.

Imunogenitate De-a lungul studiilor de fază III referitoare la poliartrita reumatoidă, artrită psoriazică şi spondilită anchilozantă, până în săptămâna 52 au fost detectaţi anticorpi împotriva golimumab la 5% (105/2115) dintre pacienţii trataţi cu golimumab, iar acolo unde au fost testări, aproape toţi anticorpii au fost neutralizabili in vitro. În cazul tuturor indicaţiilor reumatologice s-au înregistrat rate similare. Pacienţii trataţi concomitent cu MTX au dezvoltat anticorpi la golimumab într-un procent mai mic decât cei cărora nu li s-a administrat MTX (aproximativ 3% [41/1262] comparativ cu respectiv 8% [64/853]).

Prezenţa anticorpilor pentru golimumab poate creşte riscul de a avea reacţii la locul injectării (vezi pct. 4.4). Datorită numărului mic de pacienţi pozitivi pentru anticorpi împotriva golimumab, nu se pot trage concluzii limpezi asupra relaţiei dintre anticorpii împotriva golimumab şi eficacitatea clinică sau măsurile de siguranţă.

Deoarece analizele de imunogenitate sunt specifice fiecărui medicament şi test, comparaţia cu incidenţa anticorpilor apăruţi în cazul altor medicamente nu este adecvată.

Copii şi adolescenţi Agenţia Europeană a Medicamentului a renunţat la obligativitatea de a se conduce studii clinice cu Simponi la toate subgrupurile de copii şi adolescenţi în spondilita anchilozantă şi poliartrita reumatoidă (vezi pct. 4.2 pentru informaţii pentru utilizare la copii şi adolescenţi).

Agenţia Europeană a Medicamentului a amânat obligaţia de a se depune rezultatele studiilor clinice cu Simponi la unul sau mai multe subgrupuri de copii şi adolescenţi în poliartrita juvenilă idiopatică şi artrita psoriazică (vezi pct. 4.2 pentru informaţii pentru utilizare la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie
După o singură administrare subcutanată a golimumab la subiecţi sănătoşi sau la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, intervalul mediu până la atingerea concentraţiilor serice maxime (Tmax) a fost cuprins între 2 şi 6 zile. O injecţie subcutanată cu 50 mg de golimumab la subiecţi sănătoşi a atins o valoare medie a concentraţiei serice maxime
± deviaţia standard (Cmax) de 3,1 ± 1,4 mg/ml.

După o singură administrare subcutanată a unei injecţii cu 100 mg, absorbţia de golimumab a fost similară la nivelul părţii superioare a braţului, a abdomenului şi a coapsei cu o biodisponibilitate absolută medie de 51%. Se aşteaptă ca biodisponibilitatea absolută a golimumab în doză de 50 mg să fie similară, deoarece golimumabul prezintă o farmacocinetică aproximativ proporţională cu doza după administrare subcutanată.

Distribuţie
După o singură administrare i.v., volumul mediu de distribuţie a fost 115
± 19 ml/kg.

Eliminare
Clearance-ul sistemic al golimumabului a fost estimat a fi 6,9
± 2,0 ml/zi şi kg. Valoarea timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost estimată la aproximativ 12 ± 3 zile la subiecţii sănătoşi, iar la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică sau spondilită anchilozantă s-au observat valori similare.

Atunci când golimumab 50 mg a fost administrat subcutanat pacienţilor cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică sau spondilită anchilozantă la intervale de 4 săptămâni, concentraţiile serice au atins valorile de echilibru în săptămâna 12. Când s-a folosit concomitent MTX, tratamentul cu 50 mg golimumab subcutanat la intervale de 4 săptămâni a dus la atingerea unei valori medii a concentraţiei serice minime la starea de echilibru (± deviaţia standard) de aproximativ 0,6 ± 0,4 mg/ml la pacienţii
cu poliartrită reumatoidă activă în pofida terapiei cu MTX, de aproximativ 0,5
± 0,4 mg/ml la pacienţii cu artrită psoriazică activă şi de aproximativ 0,8 ± 0,4 mg/ml la pacienţii cu spondilită anchilozantă.

Pacienţii cu poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică sau spondilită anchilozantă cărora nu li s-a administrat concomitent MTX au avut concentraţii minime la starea de echilibru ale golimumabului cu aproximativ 30% mai mici decât cei care au fost trataţi cu golimumab şi MTX. La un număr limitat de pacienţi cu poliartrită reumatoidă trataţi pentru o perioadă de peste 6 luni cu golimumab subcutanat, asocierea tratamentului cu MTX a redus clearance-ul aparent al golimumabului cu 36%. Totuşi, analiza farmacocineticii populaţionale a arătat că utilizarea în asociere a AINS, corticosteroizilor orali sau a sulfasalazinei, nu a influenţat clearance-ul aparent al golimumabului.

Pacienţii care au dezvoltat anticorpi anti-golimumab au avut, în general, valori mici ale concentraţiilor minime de golimumab la starea de echilibru (vezi pct. 5.1).

Linearitate După administrarea unei singure doze intravenoase, golimumab prezintă o farmacocinetică aproximativ proporţională cu doza la pacienţii cu poliartrită reumatoidă într-un interval de doze de 0,1 până la 10,0 mg/kg.

Efectele greutăţii corporale asupra farmacocineticii A existat o tendinţă către un clearance aparent mai mare în cazul pacienţilor cu greutate corporală crescută (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi asupra dezvoltării.

Nu s-au desfăşurat studii de mutagenicitate, de fertilitate la animale sau studii de carcinogenitate pe termen lung, cu golimumab.

Într-un studiu privind fertilitatea şi funcţia generală de reproducere la şoareci, care a folosit un anticorp analog care inhibă selectiv activitatea TNFα la aceste animale, numărul animalelor gestante a fost scăzut. Nu se ştie dacă această constatare s-a datorat efectelor asupra masculilor şi/sau femelelor. Într-un studiu de toxicitate asupra dezvoltării efectuat la şoareci după administrarea aceluiaşi anticorp analog şi pe maimuţe cynomolgus, cu golimumab, nu s-au demonstrat toxicitate maternă, embriotoxicitate sau teratogenitate.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Sorbitol (E420) L-histidină L-histidină monoclorid monohidrat Polisorbat 80 Apă pentru preparate injectabile.

6.2 Incompatibilităţi

În lipsa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

1 an.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C – 8°C).
A nu se congela.
Seringa preumplută se va păstra în ambalajul de carton pentru a fi protejată de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Soluţie de 0,5 ml într-o seringă preumplută (de 1,0 ml, din sticlă de tip 1) cu un ac fixat (din oţel inoxidabil) şi cu un capac protector pentru ac (cauciuc care conţine latex) într-o seringă preumplută. Simponi este disponibil în cutii care conţin 1 seringă preumplută şi în ambalaj multiplu care conţine 3 (3 cutii a câte 1) seringi preumplute. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Simponi nu trebuie utilizat dacă soluţia prezintă modificări de culoare, este opalescentă sau conţine particule străine vizibile.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Simponi este disponibil sub forma unei seringi preumplute de unică utilizare. Fiecare ambalaj de Simponi include instrucţiuni de utilizare care descriu în totalitate folosirea seringii preumplute. După ce seringa preumplută este scoasă din frigider, trebuie lăsată timp de 30 de minute să ajungă la temperatura camerei, înainte de injectarea Simponi. Seringa preumplută nu trebuie agitată.

Soluţia este limpede sau uşor opalescentă, incoloră până la gălbui deschis şi poate conţine câteva particule proteice mici, translucide sau albe. Acest aspect nu este neobişnuit pentru soluţiile care conţin proteine.

În prospectul medicamentului sunt incluse instrucţiuni detaliate despre prepararea şi administrarea Simponi în seringă preumplută.

Orice medical neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

NUMĂRUL (ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

DATA PRIMEI AUTORIZĂRI

EU/1/09/546/003 1 seringă preumplută EU/1/09/546/004 3 seringi preumplute

Data primei autorizări: 1 octombrie 2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu .

A. FABRICANTUL SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI FABRICANTUL RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA

C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. FABRICANTUL SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI FABRICANTUL RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa fabricanţilor substanţei biologic active

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 NL-2333 CB Leiden Olanda

Numele şi adresa fabricanţilor responsabil pentru eliberarea seriei

Janssen Bologics B.V. Einsteinweg 101 NL-2333 CB Leiden Olanda

B. CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ Sistemul de farmacovigilenţă DAPP trebuie să asigure că sistemul de farmacovigilenţă, prezentat în modulul 1.8.1 al Autorizaţiei de punere pe piaţă este implementat şi funcţional înaintea şi în timpul prezenţei medicamentului pe piaţă.

Planul de management al riscului (PMR) DAPP se angajează să efectueze studiile şi activităţile de farmacovigilenţă detaliate în Planul de farmacovigilenţă, conform cu PMR agreat şi prezentat în modulul 1.8.2 al autorizaţiei de punere pe piaţă şi cu orice actualizări ulterioare ale PMR aprobate de Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP).

Conform recomandărilor CHMP privind Sistemele de management al riscului pentru medicamentele de uz uman, versiunea actualizată a PMR trebuie depusă în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

În plus, o versiune actualizată a PMR trebuie depusă : Când se primesc informaţii noi care pot avea impact asupra Specificaţiei de siguranţă actuale, Planului de farmacovigilenţă sau activităţilor de reducere la minimum a riscului ; În decurs de 60 de zile de la atingerea unui obiectiv important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a riscului ; La cererea Agenţiei Europene a Medicamentului

· CONDIŢII SAU RETSRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) se va asigura că, înainte de lansare, toţi medicii care se preconizează că vor prescrie/utiliza Simponi vor primi un pachet informativ pentru medici constând din următoarele:

· Rezumatul caracteristicilor produsului

· Informaţii pentru medic

· Cardul de avertizare a pacientului

Informaţiile pentru medic vor conţine următoarele mesaje cheie:

· Riscul infecţiilor grave, inclusiv infecţii oportuniste bacteriene, virale sau fungice la pacienţi trataţi cu Simponi,

· Necesitatea de a evalua pacienţii pentru depistarea tuberculozei active şi inactive înainte de începerea tratamentului, utilizând teste de screening adecvate,

· Contraindicaţia de administrare a Simponi pacienţilor cu antecedente de insuficienţă cardiacă moderată până la severă (NYHA III/IV), riscul potenţial de insuficienţă cardiacă congestivă fiind amplificat de către Simponi,

· Riscul de apariţie a reacţiilor acute datorate administrării şi a reacţiilor sistemice grave de hipersensibilitate întârziată, necesitatea de a instrui pacienţii cu privire la tehnicile de administrare şi ghiduri pentru profesioniştii din domeniul sanitar despre modul de raportare a erorilor de administrare,

· Rolul şi utilizarea cardului de avertizare a pacientului.

ANEXA III
ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE PENTRU STILOU INJECTOR (PEN) PREUMPLUT

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut golimumab

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Un stilou injector preumplut a 0,5 ml conţine golimumab 50 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: sorbitol (E420), L-histidină, monoclorhidrat de L-histidină monohidrat, polisorbat 80, apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute (SmartJect)

1 stilou injector preumplut

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A nu se agita A se citi prospectul înainte de utilizare Administrare subcutanată

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ÎNDEMÂNA ŞI COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Capacul protector al acului conţine latex. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.
Lăsaţi stiloul injector în afara cutiei la temperatura camerei, timp de 30 de minute înainte de utilizare.

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider A nu se congela A se păstra stiloul injector preumplut în cutie pentru a fi protejat de lumină

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DEPUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/09/546/001

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Simponi 50 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE PENTRU UN STILOU INJECTOR (PEN) PREUMPLUT CA AMBALAJ INTERMEDIAR / COMPONENTĂ A UNUI AMBALAJ MULTIPLU (FĂRĂ CHENAR ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut golimumab

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Un stilou injector (pen) preumplut a 0,5 ml conţine golimumab 50 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: sorbitol (E420), L-histidină, monoclorhidrat de L-histidină monohidrat, polisorbat 80, apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute (SmartJect)

1 stilou injector (pen) preumplut Componentă a unui ambalaj multiplu care nu poate fi vândută separat

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A nu se agita A se citi prospectul înainte de utilizare Administrare subcutanată

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Capacul protector al acului conţine latex. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.
Lăsaţi stiloul injector în afara cutiei la temperatura camerei, timp de 30 de minute înainte de utilizare.

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider A nu se congela A se păstra stiloul injector preumplut în cutie pentru a fi protejat de lumină

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DEPUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/09/546/002

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Simponi 50 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR
AMBALAJ MULTIPLU, CARE CONŢINE 3 CUTII (INCLUSIV CHENAR ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut golimumab

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Un stilou injector (pen) preumplut a 0,5 ml conţine golimumab 50 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: sorbitol (E420), L-histidină, monoclorhidrat de L-histidină monohidrat, polisorbat 80, apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute (SmartJect)

Ambalaj multiplu: 3 cutii, fiecare a câte 1 stilou injector preumplut

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A nu se agita A se citi prospectul înainte de utilizare Administrare subcutanată

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Capacul protector al acului conţine latex. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.
Lăsaţi stiloul injector în afara cutiei la temperatura camerei, timp de 30 de minute înainte de utilizare.

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider A nu se congela A se păstra stiloul injector preumplut în cutie pentru a fi protejat de lumină

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DEPUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/09/546/002 (3 cutii, fiecare a câte 1 stilou injector preumplut)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Simponi 50 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ÎN INTERIORUL AMBALAJULUI

Înainte să folosiţi Simponi pentru prima oară:   rugăm să citiţi prospectul inclus ; Nu agitaţi produsul ; Verificaţi data expirării şi sigiliul de siguranţă ; Aşteptaţi 30 de minute pentru a permite medicamentului să ajungă la temperatura camerei

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA STILOULUI INJECTOR (PEN-ULUI) PREUMPLUT

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Simponi 50 mg soluţie injectabilă golimumab subcutanată

2. MODUL DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

0,5 ml

6. ALTE INFORMAŢII

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE PENTRU SERINGI PREUMPLUTE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în seringă preumplută golimumab

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

O seringă preumplută a 0,5 ml conţine golimumab 50 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: sorbitol (E420), L-histidină, monoclorhidrat de L-histidină monohidrat, polisorbat 80, apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în seringă preumplută

1 seringă preumplută

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A nu se agita A se citi prospectul înainte de utilizare Administrare subcutanată

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Capacul protector al acului conţine latex. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare. Lăsaţi seringa preumplută în afara cutiei la temperatura camerei, timp de 30 de minute înainte de utilizare

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider A nu se congela A se păstra seringa preumplută în cutie pentru a fi protejată de lumină

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DEPUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/09/546/003

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Simponi 50 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE PENTRU O SERINGĂ PREUMPLUTĂ CA AMBALAJ INTERMEDIAR / COMPONENTĂ A UNUI AMBALAJ MULTIPLU (FĂRĂ CHENAR ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în seringă preumplută golimumab

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

O seringă preumplută a 0,5 ml conţine golimumab 50 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: sorbitol (E420), L-histidină, monoclorhidrat de L-histidină monohidrat, polisorbat 80, apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în seringă preumplută

1 seringă preumplută Componentă a unui ambalaj multiplu care nu poate fi vândută separat

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A nu se agita A se citi prospectul înainte de utilizare Administrare subcutanată

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Capacul protector al acului conţine latex. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare. Lăsaţi seringa preumplută în afara cutiei la temperatura camerei, timp de 30 de minute înainte de utilizare

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider A nu se congela A se păstra seringa preumplută în cutie pentru a fi protejată de lumină

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DEPUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/09/546/004

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Simponi 50 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR
AMBALAJ MULTIPLU, CARE CONŢINE 3 CUTII (INCLUSIV CHENAR ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în seringă preumplută golimumab

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

O seringă preumplută a 0,5 ml conţine golimumab 50 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: sorbitol (E420), L-histidină, monoclorhidrat de L-histidină monohidrat, polisorbat 80, apă pentru preparate injectabile. A se citi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în seringă preumplută

Ambalaj multiplu: 3 cutii, fiecare a câte 1 seringă preumplută

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A nu se agita A se citi prospectul înainte de utilizare Administrarea subcutanată

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Capacul protector al acului conţine latex. A se citi prospectul pentru informaţii suplimentare. Lăsaţi seringa preumplută în afara cutiei la temperatura camerei, timp de 30 de minute înainte de utilizare.

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider A nu se congela A se păstra seringa preumplută în cutie pentru a fi protejată de lumină

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DEPUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/09/546/004 (3 cutii, fiecare a câte 1 seringă preumplută)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Simponi 50 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ÎN INTERIORUL AMBALAJULUI

Înainte să folosiţi Simponi pentru prima oară:

Vă rugăm să citiţi prospectul inclus ; Nu agitaţi produsul ; Verificaţi data expirării şi sigiliul de siguranţă ; Aşteptaţi 30 de minute pentru a permite medicamentului să ajungă la temperatura camerei

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA SERINGII PREUMPLUTE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Simponi 50 mg injecţie golimumab

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

0,5 ml

6. ALTE INFORMAŢII

Card de avertizare a pacientului în cazul utilizării Simponi

Acest card conţine informaţii importante despre care trebuie să fiţi avertizat înainte de a vi se administra Simponi şi în timpul tratamentului cu Simponi.

Arătaţi acest card oricărui medic implicat în tratamentul dumneavoastră.

1. Infecţii

În timpul tratamentului cu Simponi, puteţi contacta infecţii cu uşurinţă mai mare. Infecţiile pot evoluamai rapid şi pot fi mai grave. În plus, pot să reapară unele infecţii anterioare.

1.1 Înainte de tratamentul cu Simponi:  Anunţaţi-vă medicul dacă prezentaţi o infecţie. Nu trebuie să vi se administreze Simponi dacă aveţi tuberculoză (TB) sau orice altă infecţie severă.

 Trebuie să fiţi investigat pentru TB. Este foarte important să înştiinţaţi medicul dacă aţi avut vreodată TB, sau dacă aţi avut contacte apropiate cu o persoană cunoscută cu TB. Cereţi medicului dumneavoastră să înregistreze mai jos tipul şi data ultimului(elor) examen(e) pentru depistarea TB:

Test _______________ Dată _______________ Test _______________ Dată _______________

 Anunţaţi-vă medicul dacă ştiţi cu siguranţă sau dacă bănuiţi că sunteţi purtător al virusului hepatitic B.

1.2 În timpul şi după tratamentui cu Simponi:

· Adresaţi-vă imediat medicului dacă prezentaţi simptomele unei infecţii, cum ar fi febră, oboseală, tuse (persistentă), scurtarea respiraţiei sau stare gripală, scădere în greutate, transpiraţii nocturne, diaree, răni, probleme dentare sau usturimi la urinare.

2. Insuficienţa cardiacă

2.1 Înainte de tratamentul cu Simponi:

· Anunţaţi-vă medicul dacă aveţi antecedente de insuficienţă cardiacă. Dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă moderată sau severă nu trebuie să utilizaţi Simponi.

2.2 În timpul şi după tratamentul cu Simponi

· Dacă prezentaţi simptome sugestive pentru insuficienţa cardiacă (de exemplu scurtarea respiraţiei sau umflarea picioarelor) adresaţi-vă imediat medicului.

3. Datele tratamentului cu Simponi:

Prima administrare: _______________________

Administrări ulterioare: ______________________________________________

4. Alte informaţii

Numele pacientului: _____________________
Numele medicului: _____________________
Numărul de telefon al medicului: _____________________

· Vă rugăm să vă asiguraţi că aveţi cu dumneavoastră o listă cu toate celelalte medicamente pe care le folosiţi, în timpul oricărei vizite la medic.

· Păstraţi acest card cu dumneavoastră încă 6 luni după ultima doză de Simponi, deoarece reacţiile adverse pot apărea la mult timp după ultima administrare a Simponi.

· Citiţi prospectul Simponi cu atenţie înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

B. PROSPECTUL

Prospect : Informaţii pentru utilizator

Simponi 50 mg soluţie injectabilă în stilou injector preumplut

golimumab

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.

Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect..

Medicul dumneavoastră vă va da, de asemenea, Cardul de avertizare a pacientului, care conţine informaţii importante privind siguranţa utilizării medicamentului, despre care trebuie să fiţi avertizat înaintea şi în timpul tratamentului cu Simponi.

Ce găsiţi în acest prospect:

Ce este Simponi şi pentru ce se utilizează

Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Simponi

Cum să utilizaţi Simponi

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează Simponi

Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

1. Ce este Simponi şi pentru ce se utilizează

Simponi conţine substanţa activă numită golimumab.

Simponi aparţine unui grup de medicamente numite „blocante ale TNF”. Se foloseşte în cazul adulţilor pentru tratamentul următoarelor boli inflamatorii:  Poliartrita reumatoidă  Artrita psoriazică ; Spondilita anchilozantă. Simponi acţionează prin blocarea acţiunii unei proteine numită „factor de necroză tumorală alfa” (TNF-α). Această proteină este implicată în procesele inflamatorii din organism, iar blocarea ei poate reduce inflamaţia din corpul dumneavoastră.

Poliartrita reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o afecţiune inflamatorie a articulaţiilor. Dacă suferiţi de poliartrită reumatoidă activă, veţi fi tratat mai întâi cu alte medicamente. Dacă nu răspundeţi satisfăcător la aceste medicamente, veţi putea fi tratat cu Simponi, pe care îl veţi lua în asociere cu un alt medicament, numit metotrexat pentru:
· A reduce semnele şi simptomele bolii dumneavoastră.
· A încetini distrugerile de la nivelul oaselor şi articulaţiilor dumneavoastră.
· A vă îmbunătăţi condiţia fizică.

Artrita psoriazică

Artrita psoriazică este o boală inflamatorie a articulaţiilor, însoţită de obicei de psoriazis, o boală inflamatorie a pielii. Dacă suferiţi de artrită psoriazică activă, veţi fi tratat mai întâi cu alte medicamente. Dacă nu răspundeţi satisfăcător la aceste medicamente, veţi putea fi tratat cu Simponi pentru:

· A reduce semnele şi simptomele bolii dumneavoastră.
· A încetini distrugerile de la nivelul oaselor şi articulaţiilor dumneavoastră
· A vă îmbunătăţi funcţia fizică.

Spondilita anchilozantă

Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie a coloanei vertebrale. Dacă suferiţi de spondilită anchilozantă, veţi fi tratat mai întâi cu alte medicamente. Dacă nu răspundeţi satisfăcător la aceste medicamente, veţi putea fi tratat cu Simponi pentru:
· A reduce semnele şi simptomele bolii dumneavoastră.
· A îmbunătăţi funcţia fizică.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Simponi

Nu utilizaţi Simponi:

· dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la golimumab sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).

· dacă aveţi tuberculoză (TB) sau orice altă infecţie severă.

· dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă moderată sau severă.

Dacă nu sunteţi sigur că vreuna dintre situaţiile de mai sus este valabilă pentru dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră, farmacistul sau asistenta medicală înainte de a utiliza Simponi.

Atenţionări şi precauţii

Înainte să utilizaţi Simponi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei
medicale.

Infecţii:
Informaţi-vă medicul imediat dacă aveţi deja sau dezvoltaţi simptome ale unei infecţii, în timpul sau după tratamentul cu Simponi. Simptomele infecţiilor includ febră, tuse, senzaţie de lipsă de aer, simptome gripale, diaree, răni, probleme dentare sau usturimi la urinare.
· În timp ce utilizaţi Simponi puteţi contacta infecţii cu mai mare uşurinţă.
· Infecţiile pot evolua mai rapid şi pot fi mai severe. În plus, unele infecţii anterioare pot reapărea.

Tuberculoza (TB)

Anunţaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră dacă apar simptome de tuberculoză în timpul sau după tratament. Simptomele de TB includ tuse persistentă, scădere în greutate, oboseală, febră sau transpiraţii nocturne. Au fost raportate cazuri de TB în rândul pacienţilor trataţi cu Simponi. Medicul dumneavoastră vă va testa pentru a determina dacă aveţi TB. Medicul dumneavoastră va înregistra aceste teste pe Cardul dumneavoastră de avertizare a pacientului. Este foarte important să-l anunţaţi pe medicul dumneavoastră dacă aţi avut vreodată TB sau dacă aţi avut contacte apropiate cu o persoană care a avut sau are TB.  Dacă medicul dumneavoastră consideră că aveţi un risc crescut de TB, aţi putea fi tratat cu medicamente împotriva TB înainte de a începe tratamentul cu Simponi.

Virusul hepatitic B (VHB)

· Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi purtător sau dacă aveţi sau aţi avut VHB înainte să vi se administreze Simponi. · Spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că aveţi un risc de a contacta VHB. Medicul dumneavoastră trebuie să vă testeze pentru VHB . Tratamentul cu blocante ale TNF cum ar fi Simponi poate duce la reactivarea infecţiei cu VHB la pacienţii purtători ai acestui virus, reactivare care poate pune în pericol viaţa în unele cazuri.

Infecţii fungice invazive

Dacă aţi locuit sau aţi călătorit într-o zonă în care infecţiile provocate de anumite tipuri de fungi care vă pot afecta plămânii sau alte părţi ale corpului (numite histoplasmoză, coccidioidomicoză sau blastomicoză) sunt frecvente, informaţi-vă medicul imediat. Dacă nu ştiţi dacă aceste infecţii sunt frecvente în zona în care aţi locuit sau călătorit, întrebaţi-l pe medicul dumneavoastră.

Cancer şi limfom Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă aţi fost diagnosticat vreodată cu limfom (un tip de cancer sanguin) sau cu orice alt fel de cancer înainte de a utiliza Simponi.  Dacă folosiţi Simponi sau alte blocante ale TNF, riscul de a dezvolta un limfom sau un alt cancer poate creşte.  Pacienţii cu poliartrită reumatoidă severă şi alte boli inflamatorii, care au suferit de aceste boli timp de mulţi ani, pot avea un risc peste medie de a dezvolta un limfom.  Au fost cazuri de cancere, inclusiv forme neobişnuite, la copii şi adolescenţi care au fost trataţi cu medicamente blocante ale TNF, care uneori s-au soldat cu deces.

· Pacienţii cu astm bronşic sever persistent, pneumopatie obstructivă cronică (BPOC) sau care sunt mari fumători, pot avea un risc crescut de cancer în cazul în care sunt trataţi cu Simponi. Dacă aveţi astm bronşic persistent, BPOC sau fumaţi mult, ar trebui să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă tratamentul cu un blocant al TNF este potrivit pentru dumneavoastră.

Insuficienţă cardiacă Informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră dacă observaţi apariţia sau agravarea simptomelor de insuficienţă cardiacă. Simptomele insuficienţei cardiace includ senzaţie de lipsă de aer sau umflarea picioarelor.

· În timpul tratamentului cu blocante ale TNF, au fost raportate apariţia sau agravarea insuficienţei cardiace congestive.

· Dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă uşoară şi sunteţi tratat cu Simponi, trebuie să fiţi monitorizat îndeaproape de către medicul dumneavoastră.

Boli ale sistemului nervos Informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră dacă aţi fost diagnosticat vreodată cu o boală demielinizantă sau la apariţia unor simptome sugestive pentru o boală demielinizantă, cum ar fi scleroza multiplă. Simptomele pot include modificări ale vederi dumneavoastră, slăbiciune în mâini sau picioare sau amorţeli şi furnicături în orice parte a corpului. Medicul dumneavoastră va decide dacă vi se va administra Simponi.

Operaţii sau intervenţii stomatologice  Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă urmează să fiţi supus unei operaţii sau intervenţii stomatologice.  Anunţaţi chirurgul sau stomatologul care efectuează intervenţia că urmaţi un tratament cu Simponi şi arătaţi-le Cardul de avertizare a pacientului.

Boală autoimună
Informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră la apariţia simptomelor unei boli numită lupus. Simptomele includ erupţie persistentă pe piele, febră, dureri articulare şi oboseală.
· În cazuri rare, persoane tratate cu blocante ale TNF au dezvoltat lupus.

Boli ale sângelui La anumiţi pacienţi, corpul poate avea dificultăţi în producerea celulelor sanguine în număr suficient pentru a ajuta în lupta cu infecţiile sau pentru oprirea sângerărilor. Dacă aveţi febră care nu dispare, vânătăi sau sângeraţi foarte uşor sau sunteţi foarte palid, adresaţi-vă imediat medicului. Medicul poate decide întreruperea tratamentului.

Dacă nu sunteţi sigur că vreuna dintre situaţiile de mai sus este valabilă pentru dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a utiliza Simponi.

Vaccinări
Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aţi fost vaccinat sau urmează să fiţi vaccinat.
· Nu trebuie să vi se administreze anumite vaccinuri (vii atenuate) în timp ce utilizaţi Simponi.
· Anumite vaccinări pot determina infecţii. Dacă vi s-a administrat Simponi pe perioada sarcinii,

timp de aproximativ 6 luni de la data ultimei doze care vi s-a administrat cât aţi fost gravidă, copilul dumneavoastră ar putea avea un risc mai mare pentru a face astfel de infecţii. Este important să le spuneţi medicilor copilului dumneavoastră şi altor profesionişti din domeniul sănătăţii despre faptul că vi se administrează Simponi, astfel încât ei să poată decidă asupra momentelor când anumite vaccinuri i se pot administra copilul dumneavoastră.

Reacţii alergice
Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi simptomele unei reacţii alergice după
tratamentul cu Simponi. Simptomele reacţiei alergice pot include umflarea feţei, buzelor, gurii sau a
gâtului care poate determina dificultăţi la înghiţire sau în respiraţie, erupţie trecătoare pe piele,
urticarie
, umflarea mâinilor, picioarelor sau gleznelor.
· Unele dintre aceste reacţii pot fi grave sau, rareori , ameninţătoare de viaţă.
· Unele dintre aceste reacţii apar după prima administrare de Simponi.

Copii şi adolescenţi

Simponi nu se recomandă la copii şi adolescenţi (cu vârsta sub 18 ani) deoarece nu a fost studiat la aceste grupe de vârstă.

Simponi împreună cu alte medicamente

· Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente. · Nu ar trebui să utilizaţi Simponi împreună cu medicamente care conţin substanţa activă anakinra sau abatacept. Aceste medicamente sunt folosite pentru tratamentul bolilor reumatice. · Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi orice alt medicament care vă afectează sistemul imunitar. · Nu ar trebui să vi se administreze anumite vaccinuri (vii) în timp ce utilizaţi Simponi.

Dacă nu sunteţi sigur că vreuna dintre situaţiile de mai sus este valabilă pentru dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a utiliza Simponi.

Sarcina şi alăptarea

Discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Simponi dacă:

· Sunteţi gravidă sau plănuiţi să rămâneţi gravidă în timp ce utilizaţi Simponi. Nu se cunosc efectele Simponi la femeile gravide. Nu este recomandată utilizarea Simponi de către femeile gravide. Dacă sunteţi tratată cu Simponi, trebuie să evitaţi să rămâneţi gravidă, folosind mijloace adecvate de contracepţie în timpul tratamentului şi încă cel puţin 6 luni după ultima injecţie cu Simponi.

· Alăptaţi sau vă propuneţi să alăptaţi la sân. Înainte de a începe alăptarea, trebuie să fi trecut cel puţin 6 luni de la ultima administrare a Simponi. Dacă vi se administrează Simponi, trebuie să întrerupeţi alăptarea.

· Dacă vi s-a administrat Simponi pe timpul cât aţi fost gravidă, copilul dumneavoastră poate avea un risc mai mare pentru a face infecţii. Înainte de administrarea oricărui vaccin copilului dumneavoastră, este important să le spuneţi medicilor copilului dumneavoastră şi altor profesionişti din domeniul sănătăţii despre faptul că vi se administrează Simponi (pentru mai multe informaţii vezi paragraful cu vaccinuri).

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Simponi poate avea o influenţă minoră asupra capacităţii dumneavoastră de a conduce vehicule şi de a folosi unelte şi utilaje. După ce utilizaţi Simponi, pot apărea ameţeli. Dacă se întâmplă acest lucru, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi unelte şi utilaje.

Simponi conţine latex şi sorbitol

Sensibilitatea la latex O parte a stiloului injector (pen-ului) preumplut, capacul protector al acului, conţine latex. Deoarece latexul poate determina reacţii alergice severe, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Simponi, dacă dumneavoastră sau persoana care vă îngrijeşte sunteţi alergici la latex.

Intoleranţa la sorbitol:
Simponi conţine sorbitol (E420). Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a utiliza acest medicament.

3. Cum să utilizaţi Simponi

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Cât Simponi se administrează

· Doza recomandată este de 50 mg (conţinutul unui stilou injector preumplut) administrată o dată pe lună, pe aceeaşi dată, lunar.· Discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a lua a patra doză. Medicul va stabili dacă trebuie să continuaţi tratamentul cu Simponi.

 Dacă aveţi peste 100 kg, doza ar putea fi crescută la 100 mg (conţinutul a două stilouri injectoare preumplute) administrată o dată pe lună, pe aceeaşi dată, lunar.

Cum se administrează Simponi

· Simponi se administrează prin injecţie sub piele (subcutanat).

· La început, medicul dumneavoastră sau asistenta dumneavoastră vă pot injecta Simponi. Totuşi,puteţi decide împreună cu medicul dumneavoastră dacă vă puteţi injecta singur Simponi. În acest caz, vi se va arăta cum să vă injectaţi singur Simponi.

Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aveţi orice întrebare despre autoadministrarea injecţiei. Veţi găsi „Instrucţiuni de administrare” detaliate la sfârşitul acestui prospect.

Dacă utilizaţi mai mult Simponi decât trebuie

Dacă aţi utilizat mai mult Simponi decât trebuie (fie injectându-vă prea mult o singură dată, fie utilizându-l prea frecvent), spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau farmacistului. Luaţi întotdeauna cu dumneavoastră cutia medicamentului, chiar dacă este goală.

Dacă uitaţi să vă injectaţi Simponi

Dacă uitaţi să administraţi o doză de Simponi, trebuie să o injectaţi de îndată ce vă aduceţi aminte.

Nu utilizaţi o doză dublă pentru a compensa doză uitată.

Când să vă injectaţi doza următoare:  Dacă aţi întârziat mai puţin de 2 săptămâni, injectaţi doza uitată imediat ce vă aduceţi aminte şi rămâneţi la programul iniţial.

· Dacă aţi întârziat mai mult de 2 săptămâni, injectaţi doza uitată imediat ce vă aduceţi aminte şi discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul pentru a afla când trebuie să vă administraţi doza următoare.

Dacă nu ştiţi ce ar trebui să faceţi, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă încetaţi să utilizaţi Simponi

Dacă vă gândiţi să întrerupeţi utilizarea Simponi, discutaţi înainte cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Unii pacienţi pot prezenta reacţii adverse grave şi pot necesita tratament. Riscul pentru anumite reacţii adverse este mai mare la doza de 100 mg comparativ cu cea de 50 mg. Reacţiile adverse pot apărea la mai multe luni după ultima injecţie.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse care includ:

· reacţii alergice care pot fi grave sau rareori, pot pune viaţa în pericol (rare). Simptome ale unei reacţii alergice pot include umflarea feţei, a buzelor, a gurii sau gâtului, care poate provoca dificultăţi la înghiţire sau respiraţie, erupţii pe piele, urticarie, umflarea mâinilor, picioarelor sau gleznelor.Unele dintre aceste reacţii apar după prima administrarea de Simponi.

· infecţii grave (incluzând TB, infecţii bacteriene incluzând infecţii sanguine grave şi pneumonia, infecţii fungice severe şi alte infecţii oportuniste) (mai puţin frecvente). Simptome ale unei infecţii pot include febra, oboseală, tuse (persistentă), senzaţie de lipsă de aer, simptome asemănătoare gripei, scădere în greutate, transpiraţii nocturne, diaree, răni, probleme dentare şi usturimi la urinare.

· reactivarea hepatitei cu virus hepatitic B dacă sunteţi purtător sau aţi avut înainte hepatită virală B (rare). Simptomele pot include îngălbenirea pielii şi a ochilor, urină de culoare maro închis, durere abdominală în partea dreaptă, febră, greaţă, vărsături şi oboseală marcată.

· boală a sistemului nervos cum este scleroza multiplă (mai puţin frecvente). Simptomele bolii sistemului nervos pot include modificări ale vederii, slăbiciune la nivelul braţelor şi a picioarelor, amorţeală şi furnicături în orice parte a corpului dumneavoastră.

· cancer la nivelul ganglionilor limfatici (limfom) (rare). Simptomele limfomului pot include umflarea ganglionilor limfatici, scădere în greutate sau febră.

· insuficienţă cardiacă (mai puţin frecvente). Simptomele insuficienţei cardiace pot include senzaţia de lipsă de aer sau umflarea picioarelor.

· semne ale unei boli ale sistemului imunitar numită lupus (rare). Simptomele pot include durere articulară sau erupţie trecătoare pe piele la nivelul obrajilor sau a braţelor care sunt sensibile la soare.

· boală de sânge. Simptomele ale unei boli de sânge pot include febră care nu dispare, vânătăi sau sângerări care apar foarte uşor sau sunteţi foarte palid.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă observaţi oricare dintre simptomele de mai sus.

Următoarele reacţii adverse suplimentare au fost observate în timpul tratamentului cu Simponi:

Reacţii adverse foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane):

· Infecţii ale căilor respiratorii superioare, răguşeală şi dureri în gât, secreţii nazale

Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane):

· Valori anormale ale testelor hepatice anormale (enzime hepatice crescute) descoperite în timpul analizelor de sânge efectuate de medicul dumneavoastră

· Ameţeală

· Durere de cap

· Infecţii superficiale cu ciuperci

· Infecţii bacteriene (de exemplu celulită)

· Număr redus al celulelor roşii sanguine

· Test sanguin pozitiv pentru lupus

· Dificultăţi de somn

· Depresie

· Constipaţie

· Căderea părului

· Reacţii alergice

· Erupţii şi mâncărime la nivelul pielii

· Indigestie

· Durere de stomac

· Stare de rău (greaţă)

· Amorţeli sau furnicături

· Gripă

· Bronşită

· Infecţia sinusurilor

· Afte

· Tensiune arterială crescută

· Febră

· Reacţii la locul de injectare (inclusiv roşeaţă, induraţie, durere, echimoze, mâncărimi, furnicături, iritaţii)

· Senzaţie de slăbiciune

· Îngreunarea procesului de vindecare

· Senzaţie de disconfort în piept

Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane):

· Infecţii ale articulaţiilor şi ale ţesuturilor înconjurătoare

· Infecţii ale rinichilor

· Abcese

· Cancere, inclusiv cancer de piele şi tumori necanceroase sau excrescenţe, inclusiv negi

· Psoriazis (inclusiv la nivelul palmei mâinii şi/sau pe talpa piciorului şi/sau sub forma unor vezicule cutanate)

· Număr redus de plachete sanguine

· Număr redus de celule albe sanguine

· Număr total redus de celule albe, roşii şi plachete sanguine

· Tulburări tiroidiene

· Creşterea nivelului sanguin al zahărului

· Creşterea nivelului sanguin al colesterolului

· Tulburări de echilibru

· Tulburări ale gustului

· Tulburări de vedere

· Senzaţie de bătăi neregulate ale inimii

· Îngustarea vaselor de sânge din inimă

· Cheaguri sanguine

· Durere şi modificarea culorii degetelor de la mâini sau de la picioare

· Înroşirea feţei

· Astm bronşic, senzaţie de lipsă de aer, respiraţie şuierătoare

· Tulburări ale stomacului şi intestinului care includ inflamaţia mucoasei stomacului şi a colonului, care poate determina febră

· Reflux de acid

· Durere şi ulceraţii în gură

· Pietre la vezica biliară

· Tulburări ale ficatului

· Tulburări ale vezicii biliare

· Afecţiuni ale sânului

· Tulburări menstruale

· Fracturi osoase

· Inflamarea vaselor de sânge de la nivelul pielii dumneavoastră, rezultând o erupţie trecătoare pe piele

Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane):  Boli inflamatorii cronice ale plămânilor ; Tulburări ale rinichilor  Inflamarea vaselor de sânge de la nivelul organelor interne ; Leucemie ;Boli ale sistemului imunitar care poate afecta plămânii, pielea şi ganglionii limfatici (cel mai frecvent se prezintă sub formă de sarcoidoză)

Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută:  Incapacitatea măduvei de a produce celule sanguine

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

5. Cum se păstrează Simponi

· Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
· Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe etichetă şi pe cutie după „EXP”.

Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.  A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A nu se congela.  A se păstra stiloul injector (pen-ul) preumplut în ambalajul exterior pentru a fi protejat de lumină.  Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că lichidul nu este clar până la culoare galben deschis, dacă este tulbure sau conţine particule străine.  Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Simponi

-Substanţa activă este golimumab. Un stilou injector (pen) preumplut conţine golimumab 50 mg. Celelalte componente sunt sorbitol (E420), L-histidină, monoclorhidrat de L-histidină monohidrat, polisorbat 80 şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Simponi şi conţinutul ambalajului

Simponi este furnizat sub formă de soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut de unică folosinţă. Simponi este disponibil în ambalaje care conţin 1 stilou injector (pen) preumplut şi în ambalaje multiple care conţin 3 (3 cutii a câte 1) stilouri injectoare (pen-uri) preumplute Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Soluţia este limpede sau uşor opalescentă (având o strălucire perlată), incoloră până la gălbui deschis şi poate conţine câteva particule proteice mici translucide sau albe. Nu folosiţi Simponi dacă soluţia prezintă modificări de culoare, este tulbure sau puteţi vedea particule străine în ea.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Janssen Biologics B.V. Einsteinweg 101 2333 CB Leiden Olanda

Pentru orice informaţii referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien

MSD Belgium BVBA/SPRL Clos du Lynx/Lynx Binnenhof 5 1200 Bruxelles/Brussels Tél/Tel: (0) 800 38 693

+32 (0)2 776 62 11

България

Мерк Шарп и Доум България ЕООД ЕКСПО 2000 Бул. Никола Вапцаров № 55 Източно крило, Сектори B1&B2 София 1407 Тел.: +359 2 819 3737

Česká republika

Merck Sharp & Dohme s.r.o. Evropská 2588/33a 160 00 Praha 6 Tel: +420 233 010 111

Danmark

MSD Danmark ApS Lautrupbjerg 4 DK-2750 Ballerup Tlf: + 45 4482 4000

Deutschland

MSD SHARP & DOHME GMBH Lindenplatz 1 85540 Haar Tel: 0800 673 673 673

(+49 (0) 89 4561 2612)

Eesti

Merck Sharp & Dohme OÜ

A. H. Tammsaare tee 47 EE-11316 Tallinn Tel: + 372 6144 200

Ελλάδα

MSD Α. Φ.Β.Ε.Ε. Αγίου Δημητρίου 63 GR-174 56 Άλιμος Τηλ: + 30-210 98 97 300

España

Merck Sharp & Dohme de España, S.A. Josefa Valcárcel, 38 E-28027 Madrid Tel: + 34 91 3210600

Luxembourg/Luxemburg

MSD Belgium BVBA/SPRL Clos du Lynx/Lynx Binnenhof 5 1200 Bruxelles/Brussels Tél/Tel: (0) 800 38 693

+32 (0)2 776 62 11

Magyarország

MSD Pharma Hungary Kft.
Lechner Ödön fasor 8.
H-1095 Budapest
Tel.:+36 1 888 5300

Malta

Associated Drug Co. Ltd Triq l-Esportaturi Mriehel Birkirkara BKR 3000 Tel.: +35622778000

Nederland

Merck Sharp & Dohme BV Waarderweg 39 2031 BN Haarlem Tel: +31 (0)800 9999000

(+31 23 5153153)

Norge

MSD (Norge) AS

P.B 458 Brakerøya, N-3002 Drammen Tlf: +47 32 20 73 00

Österreich

Merck Sharp & Dohme Ges.m.b.H. Am Euro Platz 2 A-1120 Wien Tel: +43 (0) 1 26 044

Polska

MSD Polska Sp. z o.o. ul. Chłodna 51 00-867 Warszawa Tel: +48 22 549 51 00

Portugal

Schering-Plough Farma, Lda. Rua Agualva dos Açores 16 P-2735-557 Agualva-Cacém Tel: + 351-21 446 58 08

France

MSD France 34 avenue Léonard de Vinci F-92400 Courbevoie Tél: + 33-(0)1 80 46 40 40

Ireland

Merck Sharp & Dohme Ireland (Human Health)
Limited
Pelham House,
South County Business Park,
Leopardstown,
Dublin 18,
Ireland
Tel: +353 (0)1 2998700

Ísland

Vistor hf Hörgatún 2 IS-210 Garðabær Sími: + 354 535 70 00

Italia

MSD Italia S.r.l. Via Vitorchiano, 151 I-00189 Roma Tel: +39 06 361911

Κύπρος

Merck Sharp & Dohme Cyprus Limited. Οδός Χείλωνος & Ιωαννίνων, 2Α CY-1101Λευκωσία Τηλ.: 800 00 673

(+357 22866700)

Latvija

SIA Merck Sharp & Dohme Latvija Skanstes iela 50A Rīga, LV-1013 Tel: + 371-67364224

Lietuva

UAB Merck Sharp & Dohme Kęstučio g. 59/27 LT 08124 Vilnius Tel. + 370 5278 02 47

România

Merck Sharp & Dohme Romania S.R.L. Bucharest Business Park Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 1A Cladire C1, etaj 3 Bucuresti, sector 1, 013681-RO Romania Tel. +40 21 529 2900

Slovenija

Merck Sharp & Dohme, inovativna zdravila

d.o.o. Šmartinska cesta 140 1000 Ljubljana Tel. +386 1 5204 201

Slovenská republika

Merck Sharp & Dohme, s. r. o. Mlynské nivy 43 821 09 Bratislava 2 Tel.: +421 2 58282010

Suomi/Finland

MSD Finland Oy PL 46/PB 46 FIN-02151 Espoo/Esbo Puh/Tel: + 358-(0)9 804 650

Sverige

Merck Sharp & Dohme (Sweden) AB Box 7125 S-192 07 Sollentuna Tel: +46 77 5700488

United Kingdom

Merck Sharp & Dohme Limited
Hertford Road,
Hoddesdon,
Hertfordshire,
EN11 9BU,
UK
Tel: +44 (0) 1992 467272

Acest prospect a fost revizuit în

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu /.

INSTRUCŢIUNI DE ADMINISTRARE

Dacă doriţi să vă auto-administraţi Simponi, trebuie să fiţi instruit de către un personal medical cum să pregătiţi injecţia şi cum să v-o administraţi. Dacă nu aţi fost instruit, rugăm să vă contactaţi medicul, asistenta medicală sau farmacistul pentru a programa o şedinţă de instruire.

Diagrama de mai jos (vezi Figura 1) vă prezintă cum arată stiloul injector (pen-ul) preumplut ”SmartJect”. În acest prospect, stiloul injector (pen-ul) preumplut “SmartJect” poate fi denumit

Pregătirea pentru utilizarea pen-ului

· Nu agitaţi pen-ul în niciun moment.
· Nu îndepărtaţi capacul de pe pen până nu vi se spune să faceţi acest lucru.

1. Verificaţi data de expirare

· Verificaţi data de expirare (indicată drept “EXP”) de pe pen.
· De asemenea, puteţi să verificaţi data de expirare inscripţionată pe cutie.
Nu folosiţi pen-ul dacă data de expirare a fost depăşită. Vă rugăm vă contactaţi medicul saufarmacistul pentru asistenţă.

2. Verificaţi sigiliul de siguranţă

· Verificaţi sigiliul de siguranţă care înconjoară capacul pen-ului.
Nu utilizaţi pen-ul dacă sigiliul este rupt. Vă rugăm să vă contactaţi medicul sau farmacistul.

3. Aşteptaţi 30 de minute

· Pentru a asigura o injectare corectă, lăsaţi pen-ul să stea la temperatura camerei, scos din cutie, timp de 30 de minute, dar nu la îndemâna copiilor. Nu încălziţi pen-ul în niciun alt mod (de exemplu, nu-l încălziţi în cuptorul cu microunde sau în apă fierbinte). Nu îndepărtaţi capacul pen-ului în timp ce-l lăsaţi să ajungă la temperatura camerei.

4. Pregătiţi restul echipamentului

În timp ce aşteptaţi, puteţi să pregătiţi restul echipamentului, inclusiv un tampon cu alcool, vată sau pansament şi un container pentru ace.

5. Verificaţi lichidul din stiloul injector

· Priviţi prin fereastra pentru vizualizare pentru a vă asigura că lichidul din pen este limpede sau uşor opalescent (având o strălucire perlată) şi incolor până la gălbui deschis. Soluţia poate conţine câteva particule proteice mici, translucide sau albe.

· De asemenea, veţi observa o bulă de aer, ceea ce este normal.

Nu folosiţi pen-ul dacă lichidul are o altă culoare, este tulbure sau conţine particule străine. Dacă acest lucru se întâmplă, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Alegerea şi pregătirea locului de injectare

1. Alegeţi locul de injectare

· De obicei, puteţi injecta medicamentul pe faţa anterioară a coapsei, în treimea mijlocie.

· De asemenea, puteţi folosi burta (abdomenul) sub buric, cu excepţia celor 5 cm aflaţi chiar dedesubtul acestuia.

· Puteţi folosi ambele regiuni, indiferent de tipul dumneavoastră constituţional sau de dimensiunile corpului dumneavoastră.

Nu injectaţi medicamentul în zone în care pielea este dureroasă, rănită, roşie, indurată, prezintă cruste sau are cicatrici sau vergeturi.

2. Alegerea locului de injectare de către persoanele care vă îngrijesc .

· Dacă o altă persoană vă face injecţia, aceasta poate folosi şi zona exterioară de la nivelul braţelor.

· În acelaşi mod, toate regiunile menţionate pot fi folosite, indiferent de tipul dumneavoastră constituţional sau de dimensiunile corpului dumneavoastră.

3. Pregătirea locului de injectare

· Spălaţi-vă atent pe mâini cu apă caldă şi săpun.
· Ştergeţi locul de injectare cu un tampon cu alcool.
· Înainte de injectare, lăsaţi pielea să se usuce. Nu suflaţi şi nu faceţi vânt deasupra zonei curate.Nu mai atingeţi această zonă înainte de administrarea injecţiei.

Injectarea medicamentului

Capacul nu trebuie îndepărtat decât în momentul în care sunteţi pregătit să injectaţi medicamentul. Acesta trebuie injectat într-un interval de 5 minute după îndepărtarea capacului.

1. Îndepărtaţi capacul

· Când sunteţi gata să administraţi injecţia, răsuciţi capacul uşor pentru a rupe sigiliul de siguranţă. Scoateţi capacul şi aruncaţi-l.

Nu aşezaţi înapoi capacul pentru că ar putea deteriora acul din interiorul pen-ului. Nu folosiţi pen-ul dacă l-aţi scăpat fără să aibă capacul pus. Dacă se întâmplă acest lucru, contactaţi-vă medicul sau farmacistul.

2. Apăsaţi pen-ul pe suprafaţa pielii

· Ţineţi confortabil pen-ul în mână.

· Fără să apăsaţi butonul, ţineţi capătul deschis al pen-ului într-un unghi drept (de 90 de grade) pe suprafaţa pielii şi apăsaţi pen-ul cu fermitate

Unele persoane consideră că uşurează administrarea injecţiei dacă îşi utilizează mâna liberă pentru a apuca şi menţine un pliu cutanat la locul injectării. Acest lucru face ca locul pentru injectare să fie o suprafaţă fermă şi mai stabilă pentru injectare

3. Apăsaţi butonul pentru injectare

· Continuaţi să apăsaţi cu fermitate pen-ul pe suprafaţa pielii şi apăsaţi partea proeminentă a butonului. După ce butonul este apăsat, acesta va rămâne în această poziţie şi dumneavoastră nu va trebui să mai aplicaţi presiune asupra lui.

· Primul “clic” înseamnă că acul a fost introdus şi că injectarea a pornit. În acest moment puteţi

simţi sau nu înţepătura acului. Nu ridicaţi şi nu îndepărtaţi încă pen-ul de pe piele. Dacă îndepărtaţi pen-ul de pe piele, este posibil să nu fi primit întrega doză de medicament.

Nu veţi putea să apăsaţi butonul dacă pen-ul nu este apăsat ferm pe piele.

4. Continuaţi să ţineţi pen-ul până la al doilea “clic”

· Continuaţi să ţineţi pen-ul apăsat ferm pe piele până când auziţi al doilea “clic”. Acesta se produce de obicei după 3-6 secunde, dar poate întârzia până la 15 secunde. Al doilea “clic” înseamnă că injectarea s-a terminat şi acul a intrat înapoi în pen. · Ridicaţi pen-ul de la locul injectării. Dacă aveţi tulburări de auz, număraţi 15 secunde din momentul în care apăsaţi prima oară butonul şi apoi ridicaţi pen-ul de la locul injectării.

După injectare

1. Folosiţi vata sau pansamentul

· La locul injectării poate apărea o cantitate mică de sânge sau lichid. Acest lucru este normal.
· Puteţi ţine apăsat un tampon de vată sau pansament pe locul injectării timp de 10 secunde.
· Dacă este nevoie, puteţi acoperi locul injectării cu un mic bandaj adeziv.
Nu vă frecaţi pielea.

2. Verificaţi fereastra pentru vizualizare ;După injectare, verificaţi fereastra pentru vizualizare pentru a vă asigura că este vizibil un indicator galben. Acesta demonstrează că pen-ul a funcţionat corespunzător.  Dacă credeţi că nu aţi reuşit să vă faceţi injecţia, verificaţi din nou indicatorul galben pentru a confirma dacă doza a fost eliberată. Nu administraţi o a doua doză fără să fi discutat cu medicul dumneavoastră.

Dacă indicatorul galben nu este vizibil prin fereastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

3. Aruncaţi pen-ul

· Puneţi imediat pen-ul într-un container special pentru ace. Asiguraţi-vă că îndepărtaţi containerul conform instrucţiunilor primite de la medicul dumneavoastră sau de la asistenta medicală.

În cazul în care consideraţi că ceva nu a funcţionat corespunzător în timpul injectării sau dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Despre poliartrita reumatoida Bolile articulare reprezinta jumatate din totalul bolilor cronice de dupa varsta de 65 de ani. Poliartrita reumatoida este o boala inflamatorie care afecteaza articulatiile mainilor si picioarelor, de unde rezulta tumefactii, dureri si distructie articulara. Este cea mai frecventa boala articulara...
Registrul Naţional al Pacienţilor cu Poliartrită Reumatoidă, câştigător la nivel european în cadrul Premiilor EuroCloud Registrul Naţional al Pacienţilor cu Poliartrită Reumatoidă (RNPPR), un proiect de referinţă pentru sectorul public de sănătate din România, a fost desemnat câştigător european în cadrul Premiilor EuroCloud, la categoria 'Best Cloud Service Public Sector'.
CNAS: Cele patru noi molecule incluse în poliartrita reumatoidă pot genera costuri suplimentare Directorul Direcţiei Farmaceutice, Dispozitive şi Clawback din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Oana Ingrid Mocanu, a afirmat joi, la Târgu Mureş, la Conferinţa Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar (CNFMS), că cele patru noi molecule incluse în poliartrita reumatoidă...
O nouă terapie pentru poliartrita reumatoidă Poliartrita reumatoidă în România se apreciază că afectează 1% din populaţie, dar ea este subdiagnosticată, a subliniat prof. dr. Ruxandra Ionescu, preşedinta Societăţii Naţionale de Reumatologie, cu prilejul lansării unei noi alternative terapeutice.
Site pentru bolnavii cu poliartrită reumatoidă Poliartrita reumatoidă este cea mai frecventă suferinţă articulară cronică de cauză inflamatorie, afectând peste 2,9 milioane de persoane în Europa, a subliniat preşedintele Ligii Române contra Reumatismului, dr. Cătălin Codreanu, marţi într-o conferinţă de presă prilejuită de marcarea Zilei Mondiale...
Pentru a oferi speranta unui control adecvat al bolii, pacientii cu poliartrita reumatoida au nevoie de acces la tratamente noi Societatea Romana de Reumatologie atrage atentia asupra unei probleme cu care se confrunta de o lunga perioada pacientii din Romania.