suport@medipedia.ro 021.242.04.28 (Luni-Vineri: 8:00-16:30)
Unde caut?
  • Tot continutul
  • Articole
  • Dictionar
  • Forum
  • Unitati medicale

Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

OSSICA 150 mg
 
Denumire OSSICA 150 mg
Descriere Tratamentul osteoporozei la pacientele aflate în perioada de postmenopauză, cu risc crescut de fractură.
Reducerea riscului fracturilor vertebrale a fost demonstrată, eficacitatea asupra fracturilor de col femural nu a fost stabilită.
Denumire comuna internationala ACIDUM IBANDRONICUM
Actiune terapeutica MED. CE INFLUENTEAZA IN STRUCTURA OSOASA SI MINERALIZARE BIFOSFONATI
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 150mg
Ambalaj Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 3 compr. film.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC M05BA06
Firma - Tara producatoare GEDEON RICHTER PLC. - UNGARIA
Autorizatie de punere pe piata GEDEON RICHTER PLC. - UNGARIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre OSSICA 150 mg ?  Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> dr. Oana Iordache : Nu este scos din farmacii,
>> luci (vizitator) : ossica poate da ca efect secundar ameteli f.puternice?
>> pirvu : daca am inceput tratament cu bonviva injectabil, acum pot incepe cu osica injectabil? multumesc frumos
>> dr. Oana Iordache : Pt luci Ossica poate avea ca efect secundar ametrli puternice..
>> dr. Oana Iordache : Substanta activa este identica .Discutati cu endocrinologul cand inlocuiti cele 2 medicamente.
>> Sanda (vizitator) : De ce la farmaciile CATENA ,acest medicament se vinde cu 72,32 lei?
>> stela (vizitator) : Ce contraindicatii si reactii adverse are medicatia cu ossica???
>> MARINUTA : Buna seara, as dori sa aflu si eu de la cineva, daca medicul de familie are dreptul si datoria sa-mi...
>> dr. Oana Iordache : Incercati sa luati reteta direct de la medicul specialist.
>> stefana : Am luat Ossica dupa 3 ani de Bonviva; sigur m-am bucurat ca e mai ieftin, tinand cont ca ani de zile...
Prospect si alte informatii despre OSSICA 150 mg, comprimate filmate       

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATÃ NR. 2504/2010/01-02                                               Anexa 2

Rezumatul Caracteristicilor Produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.       DENUMIREA COMERCIALÃ A MEDICAMENTULUI

Ossica 150 mg comprimate filmate

2.      COMPOZITIA CALITATIVÃ SI CANTITATIVÃ

Un comprimat filmat contine acid ibandronic 150 mg (sub formã de ibandronat sodic monohidrat 168,81 mg).

Excipienti

Fiecare comprimat filmat contine lactozã monohidrat 294,69 mg.

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.      FORMA FARMACEUTICÃ

Comprimat filmat

Comprimate filmate biconvexe, ovale, de culoare albã pânã la aproape albã, marcate cu “M24” pe una dintre fete.

4.      DATE CLINICE

4.1     Indicatii terapeutice

Tratamentul osteoporozei la pacientele aflate în perioada de postmenopauzã, cu risc crescut de fracturã (vezi pct. 5.1).

Reducerea riscului fracturilor vertebrale a fost demonstratã, eficacitatea asupra fracturilor de col femural nu a fost stabilitã.

4.2     Doze si mod de administrare

Doze

Doza recomandatã este un comprimat filmat a 150 mg, o datã pe lunã. Este de preferat sã se administreze comprimatul la aceeasi datã în fiecare lunã.

Ossica trebuie administrat dimineata pe nemâncate (la cel putin 6 ore de la ultima masã) si cu 1 orã înainte de consumul primului aliment sau a primei bãuturi (alta decât apa) în ziua respectivã (vezi pct. 4.5) sau înainte de utilizarea oricãrui alt medicament administrat oral sau a suplimentelor (incluzând calciu).

În cazul omiterii unei doze, pacientele trebuie instruite sã ia un comprimat Ossica 150 mg dimineata dupã ce si-au amintit, cu exceptia cazului în care au rãmas mai putin de 7 zile pânã la momentul urmãtoarei administrãri. Pacientele trebuie sã revinã la administrarea dozei o datã pe lunã, la data programatã anterior.

Dacã administrarea urmãtoarei doze este programatã în mai putin de 7 zile, pacientele trebuie sã astepte pânã la acel moment si sã continue apoi administrarea dozei o datã pe lunã, la data programatã anterior.

Pacientele nu trebuie sã utilizeze douã comprimate în decursul aceleiasi sãptãmâni.

Pacientelor trebuie sã li se administreze suplimente de calciu si/sau vitaminã D, dacã aportul alimentar este inadecvat (vezi pct. 4.4 si pct. 4.5).

Grupe speciale de pacienti

Paciente cu insuficientã renalã

Nu este necesarã nicio ajustare a dozei la pacientele cu insuficientã renalã usoarã sau moderatã, la care clearance-ul creatininei este egal cu sau mai mare de 30 ml/min.

Ossica nu este recomandat la pacientele cu clearance-ul creatininei sub 30 ml/min, din cauza experientei clinice limitate (vezi pct. 4.4 si pct. 5.2).

Paciente cu insuficientã hepaticã

Nu este necesarã ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).

Vârstnice

Nu este necesarã ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).

Copii si adolescenti

Nu s-a efectuat o administrare relevantã a Ossica la copii iar acest medicament nu a fost studiat la copii si adolescenti .

Mod de Administrare:

Pentru adminstrare oralã.

Comprimatele trebuie înghitite întregi, cu un pahar cu apã platã (180 pânã la 240 ml), în timp ce pacienta stã asezatã sau este în ortostatism. Pacientele nu trebuie sã stea în clinostatism timp de 1 orã dupã administrarea Ossica.

Apa platã este singura bãuturã cu care trebuie administratã Ossica. Se va tine cont de faptul cã unele ape minerale pot avea o concentratie mai mare de calciu si, prin urmare, nu trebuie utilizate. Pacientele nu trebuie sã mestece sau sã sugã comprimatul, din cauza posibilitãtii de aparitie a ulceratiilor orofaringiene.

4.3     Contraindicatii

-         Hipocalcemie (vezi pct. 4.4)

-         Hipersensibilitate la acid ibandronic sau la oricare dintre excipienti

4.4     Atentionãri si precautii speciale pentru utilizare

Tulburãri gastro-intestinale

Bisfosfonatii au fost asociati cu disfagie, esofagitã si ulcer esofagian sau gastric. De aceea, pacientele, în special cele care prezintã în antecedente un timp de tranzit esofagian prelungit, trebuie sã acorde o atentie specialã administrãrii si sã urmeze recomandãrile cu privire la doze (vezi pct. 4.2).

Medicii trebuie sã fie vigilenti cu privire la semnele sau simptomele care indicã o posibilã reactie esofagianã în timpul terapiei, iar pacientele trebuie sã fie instruite sã întrerupã administrarea Ossica si sã anunte medicul în cazul aparitiei simptomelor unei iritatii esofagiene, sub forma unei noi disfagii sau a unei disfagii agravate, durere la înghitire, durere retrosternalã sau pirozis.

Deoarece atât medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene cât si bisfosfonatii sunt asociate cu iritatia gastro-intestinalã, trebuie luate mãsuri de precautie în timpul administrãrii concomitente.

Hipocalcemie

Hipocalcemia preexistentã trebuie corectatã înainte de a începe terapia cu Ossica. De asemenea, alte tulburãri ale metabolismului osos si mineral trebuie tratate eficace. La toate pacientele, este important aportul adecvat de calciu si vitamina D.

Insuficienta renalã

Datoritã experientei clinice limitate, Ossica nu este recomandat la pacientii cu clearance al creatininei sub 30 ml/min (vezi pct. 5.2).

Osteonecroza de maxilar

Osteonecroza de maxilar asociatã, în general, cu extractia dentarã si/sau infectii locale (incluzând osteomielitã) a fost raportatã la pacientele cu neoplasm, la care s-au administrat scheme terapeutice care au inclus, în principal, bifosfonati administrati intravenos. La majoritatea pacientelor s-au administrat, de asemenea, chimioterapie si corticosteroizi. Osteonecroza de maxilar a fost raportatã, de asemenea, la pacientele cu osteoporozã tratate cu bifosfonati cu administrare oralã.

O examinare dentarã cu preventie stomatologicã adecvatã trebuie luatã în considerare înainte de initierea tratamentului cu bifosfonati la pacientele cu factori de risc asociati (de exemplu: neoplasm, chimioterapie, radioterapie, utilizare de corticosteroizi, igienã oralã deficitarã).

În timpul tratamentului, aceste paciente trebuie sã evite interventiile stomatologice invazive, dacã este posibil. La pacientele la care apare osteonecrozã de maxilar în timpul tratamentului cu bifosfonati, chirurgia dentarã poate exacerba aceastã afectiune. În cazul pacientelor care necesitã interventii dentare, nu existã date disponibile pentru a sugera cã întreruperea tratamentului cu bifosfonati reduce riscul de osteonecrozã de maxilar. Judecata clinicã a medicului curant trebuie sã stabileascã conduita terapeuticã pentru fiecare pacientã în parte, în functie de evaluarea individualã a raportului risc/beneficiu.

Intoleranta la galactozã

Pacientele cu afectiuni ereditare rare de intolerantã la galactozã, deficit de lactazã (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucozã-galactozã nu trebuie sã utilizeze acest medicament.

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Biodisponibilitatea acidului ibandronic administrat oral este, în general, redusã în prezenta alimentelor. Îndeosebi produsele care contin calciu si alti cationi polivalenti (cum sunt aluminiu, magneziu, fier), incluzând laptele, pot sã interfere cu absorbtia Ossica, asa cum reiese din studiile efectuate la animale. Din acest motiv, pacientele nu trebuie sã mãnânce pe durata noptii (cel putin 6 ore) înainte de administrarea Ossica si sã continue repausul alimentar timp de 1 orã dupã administrarea de Ossica (vezi pct.4.2).

Este posibil ca suplimentele care contin calciu, antiacidele si unele medicamente administrate pe cale oralã care contin cationi polivalenti (cum ar fi aluminiu, magneziu, fier) sã interfere cu absorbtia Ossica. De aceea, pacientele nu trebuie sã utilizeze alte medicamente pe cale oralã, timp de cel putin 6 ore înainte de administrarea Ossica si timp de 1 orã dupã administrarea Ossica.

Nu sunt de asteptat interactiuni metabolice, deoarece acidul ibandronic nu inhibã cele mai importante izoenzime hepatice ale citocromului P450 si a fost demonstrat cã nu este inductor enzimatic al citocromului P450 la sobolani. În plus, legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 85% -87% (determinatã in vitro la concentratii terapeutice) si, de aceea, potentialul de interactiune cu alte medicamente, din cauza deplasãrii de pe proteinele plasmatice este redus. Acidul ibandronic este eliminat numai prin excretie renalã si nu este supus metabolizãrii. Calea de secretie nu pare sã includã sistemele de transport cunoscute, acide sau bazice, implicate în excretia altor substante active.

Într-un studiu cu durata de doi ani efectuat la femei cu osteoporozã în aflate în perioada de post-menopauzã (BM 16549), incidenta evenimentelor la nivelul tractului gastro-intestinal superior la pacientele care au utilizat concomitent acid acetilsalicilic sau AINS a fost similarã cu cea observatã la pacientele care au utilizat acid ibandronic 2,5 mg pe zi sau 150 mg o datã pe lunã, dupã unul si doi ani.

Din totalul de peste 1500 paciente înrolate în studiul BM 16549 de comparare a schemei terapeutice cu administrare lunarã cu schema terapeuticã cu administrare zilnicã de acid ibandronic, 14% respectiv 18% dintre paciente au utilizat blocante ale receptorilor histaminergici (H ) sau inhibitori ai pompei de protoni timp de unul respectiv, doi ani. În cadrul studiului, incidenta evenimentelor la nivelul tractului gastro-intestinal superior la pacientele tratate cu acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã a fost similarã celei observate la pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg pe zi.

La voluntarii sãnãtosi de sex masculin si la femeile aflate în perioada post-menopauzã, administrarea intravenoasã a ranitidinei a determinat o crestere de aproximativ 20% a biodisponibilitãtii acidului ibandronic, probabil din cauza aciditãtii gastrice scãzute. Totusi, deoarece aceastã crestere se situeazã în variabilitatea normalã a biodisponibilitãtii acidului ibandronic, se considerã cã nu este necesarã ajustarea dozei, dacã Ossica este administrat concomitent cu antagonisti H sau cu alte substante active care determinã cresterea pH-ului gastric.

Studiile farmacocinetice de interactiune efectuate la femei aflate în perioada post-menopauzã au demonstrat absenta oricãrui potential de interactiune cu tamoxifenul sau cu terapia de substitutie hormonalã (estrogen).

Nu s-a observat nicio interactiune în cazul administrãrii concomitente cu melfalan/prednisolonã la pacientele cu mielom multiplu.

4.6     Sarcina si alãptarea

Sarcinã

Nu existã date adecvate privind utilizarea acidului ibandronic la gravide. Studiile la sobolani au demonstrat efecte toxice asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). La om, riscul potential nu este cunoscut.

Ossica nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.

Alãptare

Nu se stie dacã acidul ibandronic este excretat în laptele matern. Studiile la femelele de sobolan care alãptau au demonstrat prezenta unor concentratii mici de acid ibandronic în lapte, dupã administrarea intravenoasã.

Ossica nu trebuie utilizat în timpul alãptãrii.

4.7     Efecte asupra capacitãtii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitãtii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8     Reactii adverse

Siguranta administrãrii orale a acidului ibandronic 2,5 mg pe zi a fost evaluatã la 1251 paciente tratate în 4 studii clinice controlate cu placebo; marea majoritate dintre paciente au provenit dintr-un studiu pivot de tratament al fracturilor desfãsurat pe durata a trei ani (MF 4411). În toate aceste studii, profilul general de sigurantã al acidului ibandronic 2,5 mg administrat zilnic a fost similar cu cel obtinut pentru placebo.

Într-un studiu efectuat la femei cu osteoporozã aflate în perioada de post-menopauzã, pe durata a doi ani (BM 16549), profilurile generale de sigurantã ale administrãrii acidului ibandronic 150 mg o datã pe lunã si ale administrãrii acidului ibandronic 2,5 mg o datã pe zi au fost similare. Dupã un an, în cazul administrãrii de acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã, proportia generalã a pacientelor la care a apãrut o reactie adversã a fost de 22,7%. Dupã 2 ani, proportia generalã a pacientelor la care a apãrut o reactie adversã a fost de 25,0%.

Majoritatea reactiilor adverse au fost de intensitate usoarã pânã la moderatã. În majoritatea cazurilor, reactiile adverse nu au determinat întreruperea tratamentului.

Reactia adversã raportatã cel mai frecvent a fost artralgia.

Reactiile adverse considerate de investigatori a fi asociate cauzal cu administrarea de acid ibandronic sunt prezentate mai jos pe aparate, sisteme si organe.

Reactiile adverse sunt clasificate în functie de frecventã astfel: frecvente (≥1/100 si <1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si< 1/100) si rare (≥1/10000 si<1/1,000). În cadrul fiecãrei grupe de frecventã, reactiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescãtoare a gravitãtii.

Tabelul 1: Reactii adverse raportate la femei aflate în postmenopauzã tratate cu acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã sau cu acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi, în studiile de fazã III BM 16549 si MF 4411.

Clasificare pe aparate, sisteme si organe

Frecventã

Reactii adverse

Tulburãri ale sistemului imunitar

Rare

Reactii de hipersensibilitate

Tulburãri ale sistemului nervos

Frecvente

Cefalee

Mai putin frecvente

A m et el i

Tulburãri gastro-intestinale

Frecvente

Esofagitã, gastritã, boalã de reflux gastro-esofagian, dispepsie, diaree, durere abdominalã, greatã

Mai putin frecvente

Esofagitã, incluzând ulceratii sau stricturi esofagiene si disfagie, vãrsãturi, flatulentã

Rare

Duodenitã

Afectiuni cutanate si ale tesutului cutanat

Frecvente

Eruptii cutanate tranzitorii

Rare

Angioedem, edem facial, urticarie

Tulburãri musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv

Frecvente

Artralgie, mialgie, durere musculo-scheleticã, crampe musculare, rigiditate musculo-scheleticã

Mai putin frecvente

Lombalgii

Tulburãri generale si la nivelul locului de administrare

Frecvente

Afectiune asemãnãtoare gripei*

Mai putin frecvente

Obosealã

MedDRA versiunea 7.1

* În cazul administrãrii de acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã s-au raportat simptome tranzitorii asemãnãtoare gripei, asociate mai ales cu administrarea primei doze. De obicei, astfel de simptome au fost, cu duratã scurtã, de intensitate usoarã pânã la moderatã si s-au remis pe parcurs în conditii de continuare a tratamentului, fãrã a necesita mãsuri terapeutice. Afectiunea asemãnãtoare gripei include evenimente raportate ca reactie de fazã acutã sau simptome incluzând mialgie, artralgie, febrã, frisoane, fatigabilitate, greatã, pierderea poftei de mâncare sau durere osoasã.

Pacientele cu antecedente de boalã gastro-intestinalã, incluzând pacientele cu ulcer peptic fãrã sângerare recentã sau spitalizare si pacientele cu dispepsie sau reflux gastro-esofagian controlat medicamentos au fost incluse în studiul cu tratament administrat o datã pe lunã. La aceste paciente, nu au existat diferente între incidentele evenimentelor adverse la nivelul portiunii superioare a tractului gastro-intestinal apãrute în cazul schemei de tratament cu administrarea dozei de 150 mg o datã pe lunã, comparativ cu cele apãrute în cazul schemei de tratament cu administrarea dozei de 2,5 mg o datã pe zi.

Rezultate ale testelor de laborator

În studiul pivot cu durata de trei ani, referitor la administrarea de acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi (MF 4411), nu au existat diferente comparativ cu placebo, în ceea ce priveste valorile anormale ale testelor de laborator care sã indice disfunctie hepaticã sau renalã, tulburãri hematologice, hipocalcemie sau hipofosfatemie. În mod similar, nu s-au observat diferente între grupurile din studiul BM 16549, dupã un an si dupã doi ani.

Experienta dupã punerea pe piatã

Osteonecroza de maxilar a fost raportatã la pacientii tratati cu bifosfonati. Majoritatea raportãrilor se referã la pacientii cu neoplasm, dar astfel de cazuri au fost raportate si la pacientii tratati pentru osteoporozã. În general, osteonecroza de maxilar este asociatã cu extractia dentarã si/sau infectia localizatã (incluzând osteomielita). De asemenea, diagnosticul de neoplasm, chimioterapia, radioterapia, administrarea de corticosteroizi, igiena oralã deficitarã sunt considerati factori de risc (vezi pct. 4.4).

4.9     Supradozaj

Nu sunt disponibile informatii specifice cu privire la tratamentul supradozajului cu Ossica.

Cu toate acestea, pe baza informatiilor privind aceastã clasã de substante, supradozajul în cazul administrãrii orale poate determina reactii adverse în portiunea superioarã a tractului gastro-intestinal (cum sunt dureri gastrice, dispepsie, esofagitã, gastritã sau ulcer) sau hipocalcemie. Pentru a lega Ossica, trebuie administrate lapte sau antiacide si orice reactie adversã trebuie tratatã simptomatic. Din cauza riscului de iritatie esofagianã, nu trebuie induse vãrsãturile, iar pacienta trebuie sã rãmânã în ortostatism.

5.      PROPRIETÃTI FARMACOLOGICE

5.1     Proprietãti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeuticã: bifosfonati, codul ATC: M05BA06.

Mecanism de actiune

Acidul ibandronic este un bifosfonat cu potentã mare, care apartine grupului de compusi bifosfonati care contin azot si care actioneazã selectiv asupra tesutului osos si inhibã specific activitatea osteoclastelor, fãrã a influenta direct formarea osoasã. Acidul ibandronic nu interferã cu refacerea osteoclastelor. La femeile aflate în perioada de postmenopauzã, administrarea de acid ibandronic duce la o crestere progresivã netã a masei de substantã osoasã si determinã o incidentã scãzutã a fracturilor, prin reducerea ratei crescute a turnover-ului osos spre valorile din perioada de premenopauzã.

Efecte farmacodinamice

Actiunea farmacodinamicã a acidului ibandronic constã în inhibarea resorbtiei osoase. In vivo, acidul ibandronic previne distrugerea osoasã indusã experimental prin întreruperea functiei gonadelor, administrarea de retinoizi sau extracte tumorale, ori prezenta tumorilor. La sobolanii tineri (crestere rapidã), resorbtia osoasã endogenã este, de asemenea, inhibatã, determinând o crestere normalã a masei osoase comparativ cu animalele netratate.

Modelele animale confirmã faptul cã acidul ibandronic este un inhibitor cu potentã crescutã al activitãtii osteoclastice. La sobolanii în crestere, nu s-a constatat o tulburare a mineralizãrii, chiar la doze mai mari de 5000 de ori decât doza necesarã pentru tratamentul osteoporozei.

Atât administrarea zilnicã cât si intermitentã (cu perioade lungi de pauzã între administrãri) de lungã duratã la sobolani, câini si maimute a fost asociatã cu formarea unui os nou cu calitate normalã si cu rezistentã mecanicã mentinutã sau crescutã, chiar la doze toxice. La om, eficacitatea administrãrii acidului ibandronic zilnic cât si intermitent, cu interval de pauzã de 9-10 sãptãmâni, a fost confirmatã într-un studiu clinic (MF 4411), în care acidul ibandronic si-a demonstrat eficacitatea împotriva fracturilor.

La modelele animale, acidul ibandronic a determinat modificãri biochimice care indicã inhibarea dependentã de dozã a resorbtiei osoase, inclusiv supresia markerilor biochimici urinari ai degradãrii colagenului osos (cum ar fi deoxipiridinolina si N-telopeptidele cross-lincate ale colagenului de tip I (NTX)).

Într-un studiu de bioechivalentã de fazã I efectuat la 72 femei aflate în perioada de post-menopauzã cãrora li s-a administrat pe cale oralã o dozã de 150 mg, la interval de 28 zile, pânã la un total de patru doze, inhibarea concentratiei plasmatice a CTX dupã administrarea primei doze a fost observatã cel

mai devreme dupã 24 ore de la administrarea dozei (valoarea medie a inhibãrii 28%), cu o valoare medie a inhibãrii maxime (69%) observatã 6 zile mai târziu. Dupã administrarea celei de a treia si a patra doze, valoarea medie a inhibãrii maxime la 6 zile dupã administrarea dozei a fost de 74% si a scãzut la 56% la 28 zile dupã administrarea celei de a patra doze. Ca urmare a întreruperii administrãrii, a apãrut o diminuare a supresiei markerilor biochimici ai resorbtiei osoase.

Eficacitate clinicã

Pentru a identifica pacientele cu risc crescut de fracturi osteoporotice, trebuie luati în considerare factorii de risc independenti, de exemplu valoarea micã a DMO, vârsta, existenta unor fracturi anterioare, antecedente familiale de fracturi, turnover osos ridicat si greutatea corporalã redusã.

Acid ibandronic 150 mg administrat o datã pe lunã

Densitatea mineralã osoasã (DMO)

Administrarea acidului ibandronic 150 mg o datã pe lunã s-a dovedit a fi cel putin la fel de eficace ca si cea a acidului ibandronic 2,5 mg utilizat o datã pe zi, în ceea ce priveste cresterea DMO într-un studiu dublu orb, multicentric (BM 16549), desfãsurat pe durata a doi ani, la femei aflate în perioada post-menopauzã cu osteoporozã (cu o valoare initialã a DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare cu scor T sub –2,5 DS). Aceasta a fost demonstratã atât în analiza primarã dupã un an cât si în analiza de confirmare a criteriului principal de evaluare dupã doi ani (Tabel 2).

Tabelul 2: Valoarea relativã medie a modificãrii DMO fatã de valoarea initialã la nivelul coloanei vertebrale lombare, întregului sold, colului femural si trohanterului dupã un an (analizã primarã) si doi ani de tratament (pentru întreaga populatie inclusã în protocol) în studiul BM 16549.

 

Date obtinute dupã un an în studiul BM 16549

Date obtinute dupã doi ani în studiul BM 16549

Valori relative medii ale modificãrii fatã de valorile initiale % [IÎ 95%]

Acid

ibandronic

2,5 mg

o datã pe zi

(N=318)

Acid

ibandronic 150 mg o datã pe lunã (N=320)

Acid

ibandronic 2,5 mg o datã pe zi (N=294)

Acid

ibandronic 150 mg o datã pe lunã (N=291)

DMO la nivelul coloa3n,e9i vertebrale lombare L2-L4

3,9 [3,4, 4,3]

4,9 [4,4, 5 , 3]

5,0 [4,4, 5,5]

6,6 [6,0, 7,1]

DMO la nivelul soldu2lu,0i

2,0 [1,7, 2,3]

3,1 [2,8, 3,4 ]

2,5 [2,1, 2,9]

4,2 [3,8, 4,5]

DMO la nivelul colulu1i ,7 femural

1,7 [1,3, 2,1]

2,2 [1,9, 2,6 ]

1,9 [1,4, 2,4]

3,1 [2,7, 3,6]

DMO la nivelul 3,2 trohanterului

3,2 [2,8, 3,7]

4,6 [4,2, 5,1 ]

4,0 [3,5, 4,5]

6,2 [5,7, 6,7]

În plus, administrarea acidului ibandronic 150 mg o datã pe lunã s-a dovedit a fi superioarã celei a acidului ibandronic 2,5 mg o datã pe zi în ceea ce priveste cresterea DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare, într-o analizã prospectivã planificatã la un an, p=0,002 si la doi ani, p<0,001.

Dupã un an (analizã primarã), 91,3% (p=0,005) dintre pacientele cãrora li s-a administrat acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã au prezentat o crestere a DMO mai mare decât sau egalã cu valoarea initialã (paciente cu rãspuns terapeutic evidentiat prin cresterea DMO), comparativ cu 84,0% dintre pacientele la care s-a administrat acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi. Dupã doi ani, 93,5% (p=0,004) dintre pacientele la care s-a administrat acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã, respectiv 86,4% dintre cele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi, au rãspuns la tratament.

În ceea ce priveste DMO la nivelul întregului sold, 90% (p<0,001) dintre pacientele cãrora li s-a administrat acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã si 76,7% dintre pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi au prezentat dupã un an cresteri ale valorii DMO la nivelul întregului sold mai mari decât sau egale cu valorile initiale. Dupã doi ani, 93,4% (p<0,001) dintre pacientele la

care s-a administrat acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã si 78,4% dintre pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi au prezentat cresteri ale valorii DMO la nivelul întregului sold mai mari decât sau egale cu valorile initiale.

În cazul aplicãrii unui criteriu mai strict, care asociazã atât DMO de la nivelul coloanei vertebrale lombare cât si cea a întregului sold, 83,9% (p<0,001) si 65,7% dintre pacientele cãrora li s-a administrat acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã, respectiv, acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi, au prezentat rãspuns terapeutic dupã un an. Dupã doi ani, 87,1% (p<0,001) si 70,5% dintre paciente au corespuns acestui criteriu în cazul administrãrii a 150 mg o datã pe lunã, respectiv a 2,5 mg o datã pe zi.

Markerii biochimici ai turn-overului osos

Scãderi semnificative clinic ale valorilor concentratiilor plasmatice ale CTX s-au observat în toate momentele stabilite în care s-au fãcut determinãri, adicã lunile 3, 6, 12 si 24. Dupã un an (analizã primarã) modificarea relativã medianã fatã de valoarea initialã a fost de –76% în cazul administrãrii acidului ibandronic 150 mg o datã pe lunã si de –67% în cazul administrãrii de acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi. Dupã doi ani, modificarea medianã relativã fatã de valoarea initialã a fost de –68% si de – 62% în cazul administrãrii unei doze de 150 mg o datã pe lunã, respectiv a unei doze de 2,5 mg o datã pe zi.

Dupã un an, 83,5% (p=0,006) dintre pacientele cãrora li s-a administrat acid ibandronic 150 mg o datã pe lunã si 73,9% dintre pacientele cãrora li s-a administrat acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi au prezentat rãspuns terapeutic (definit ca o scãdere >50% fatã de valoarea initialã). Dupã doi ani, 78,7% (p=0,002) si 65,6% dintre paciente au prezentat rãspuns terapeutic în cazul administrãrii dozei de 150 mg o datã pe lunã, respectiv a dozei de 2,5 mg o datã pe zi.

Pe baza rezultatelor studiului BM 16549, este de asteptat ca administrarea acidului ibandronic 150 mg o datã pe lunã sã fie cel putin la fel de eficace în prevenirea fracturilor ca si administrarea de acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi.

Acid ibandronic 2,5 mg o datã pe zi

În studiul clinic initial, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, referitor la efectul asupra fracturilor, efectuat timp de 3 ani (MF 4411) s-a demonstrat o scãdere semnificativã statistic si relevantã clinic a incidentei noilor fracturi vertebrale evidentiate clinic, morfometric si radiografic (tabel 3). În acest studiu, acidul ibandronic a fost evaluat în cazul administrãrii în doze orale de 2,5 mg o datã pe zi si de 20 mg administrate intermitent, ca tratament experimental. Acidul ibandronic s-a administrat cu 60 minute înainte de consumul primului aliment sau a primei bãuturi din ziua respectivã (perioada de repaus alimentar dupã administrare). Studiul a înrolat femei cu vârsta cuprinsã între 55 si 80 de ani, care erau de cel putin 5 ani în perioada de post-menopauzã, cu valori ale DMO la nivelul coloanei lombare între 2 si 5 DS sub valoarea medie din pre-menopauzã (scor T) la nivelul a cel putin unei vertebre (L1-L4) si care au prezentat una pânã la patru fracturi vertebrale obisnuite. La toate pacientele s-a administrat zilnic o dozã de 500 mg calciu si o dozã de 400 UI vitaminã D. Eficacitatea a fost evaluatã la 2928 paciente. Acidul ibandronic 2,5 mg administrat zilnic a determinat o reducere semnificativã statistic si relevantã clinic a incidentei noilor fracturi vertebrale. Aceastã schemã terapeuticã a redus incidenta noilor fracturi vertebrale evidentiate radiografic cu 62% (p=0,0001) pe durata celor trei ani ai studiului. S-a observat o reducere a riscului relativ cu 61% (p=0,0006) dupã 2 ani. Nu s-au observat diferente semnificative statistic dupã 1 an de tratament (p=0,056). Efectul antifracturã s-a mentinut pe toatã durata studiului. Nu s-a demonstrat nicio reducere a acestui efect de-a lungul timpului.

De asemenea, incidenta fracturilor vertebrale evidentiate clinic a fost redusã semnificativ, cu 49% (p=0,011). Efectul puternic asupra fracturilor vertebrale s-a evidentiat în plus prin reducerea semnificativã statistic a scãderii în înãltime, comparativ cu placebo (p<0,0001).

Tabelul 3: Rezultatele studiului MF 4411 cu durata de 3 ani, referitor la efectul asupra fracturilor (IÎ% 95%)

 

Placebo

(N=974)

Acid ibandronic 2,5 mg pe zi (N=977)

Reducerea riscului relativ

Noi fracturi vertebrale evidentiate

morfometric

 

62% (40,9, 75,1)

Incidenta noilor fracturi vertebrale evidentiate morfometric

9,56% (7,5, 11,7)

4,68% (3,2, 6,2)

Reducerea riscului relativ de fracturã vertebralã evidentiatã clinic

 

49% (14,03, 69,49)

Incidenta fracturilor vertebrale evidentiate clinic

5,33% (3,73, 6,92)

2,75% (1,61, 3,89)

Valoarea medie a variatiei DMO, raportatã la valoarea initialã a acesteia, la nivelul coloanei vertebrale lombare, în cel de al treilea an

1,26% (0,8, 1,7)

6,54% (6,1, 7,0)

Valoarea medie a variatiei DMO, raportatã la valoarea initialã a acesteia, la nivelul întregului sold, în cel de al treilea an

-0,69% (-1,0, -0,4)

3,36% (3,0, 3,7)

Efectul tratamentului cu acid ibandronic s-a evaluat ulterior într-o analizã a subpopulatiilor de paciente care aveau ca valoare initialã a DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub -2,5. Riscul de fracturi vertebrale a fost mult redus, comparativ cu populatia generalã.

Tabelul 4: Rezultatele studiului MF 4411 cu durata de 3 ani, referitor la efectul asupra fracturilor (IÎ% 95%), la pacientele care aveau ca valoare initialã a DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub -2,5

 

Placebo

(N=587)

Acid ibandronic 2,5 mg pe zi (N=575)

Reducerea riscului relativ Noi fracturi vertebrale evidentiate morfometric

 

59% (34,5, 74,3)

Incidenta noilor fracturi vertebrale evidentiate morfometric

12,54% (9,53, 15,55)

5,36% (3,31, 7,41)

Reducerea riscului relativ de fracturã vertebralã evidentiatã clinic

 

50% (9,49, 71,91)

Incidenta fracturilor vertebrale evidentiate clinic

6,97% (4,67, 9,27)

3,57% (1,89, 5,24)

Valoarea medie a variatiei DMO, raportatã la valoarea initialã a acesteia, la nivelul coloanei vertebrale lombare, în cel de al treilea an

1,13% (0,6, 1,7)

7.01% (6,5, 7,6)

Valoarea medie a variatiei DMO, raportatã la valoarea initialã a acesteia, la nivelul întregului sold, în cel de al treilea an

-0,70% (-1,1, -0,2)

3,59% (3,1, 4,1)

În populatia generalã de pacienti din studiul MF 1411, nu s-a observat reducerea riscului fracturilor non-vertebrale, totusi administrarea zilnicã de ibandronat pare a fi eficace în cadrul subpopulatiei cu risc crescut (DMO col femural, scor T < -3.0), la care s-a observat o reducere a riscului de fracturã de 69%.

Tratamentul zilnic cu doza de 2,5 mg a determinat cresterea progresivã a DMO la niveluri vertebrale si non-vertebrale ale scheletului.

Cresterea DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare dupã trei ani de tratament a fost de 5,3% comparativ cu placebo si de 6,5%comparativ cu valoarea initialã.

Comparativ cu valoarea initialã, cresterea DMO la nivelul soldului a fost de 2,8% la nivelul colului femural, de 3,4% la nivelul întregului sold si de 5,5% la nivelul trohanterului.

Markerii biochimici ai turnover-ului osos (cum ar fi CTX urinar si osteocalcina plasmaticã) au evidentiat modelul asteptat de reducere pânã la valorile din pre-menopauzã si o reducere maximã obtinutã într-o perioadã de 3-6 luni.

O reducere semnificativã clinic de 50% a markerilor biochimici ai resorbtiei osoase s-a observat cel mai devreme la o lunã dupã începerea tratamentului cu acid ibandronic 2,5 mg.

Dupã întreruperea tratamentului, existã o revenire la valorile patologice ale resorbtiei osoase crescute anterioare tratamentului, asociate cu osteoporoza din perioada de post-menopauzã.

Analiza histologicã a biopsiei osoase dupã 2 si 3 ani de tratament la femeile aflate în perioada de post-menopauzã a demonstrat cã osul are calitate normalã si nu a indicat niciun defect de mineralizare.

5.2     Proprietãti farmacocinetice

Efectele farmacologice principale ale acidului ibandronic la nivel osos nu sunt legate direct de concentratiile plasmatice existente, asa cum s-a demonstrat în diferite studii efectuate la animale si la om.

Absorbtie

Dupã administrare oralã, absorbtia acidului ibandronic la nivelul tractului gastro-intesinal superior este rapidã, iar cresterea concentratiilor plasmatice este proportionalã cu doza administratã, pânã la doza oralã de 50 mg; la doze mai mari de 50 mg s-au observat cresteri mai mari decât cele proportionale cu doza observate. Concentratiile plasmatice maxime s-au observat în decurs de 0,5 pânã la 2 ore (în medie 1 orã), în cazul administrãrii în conditii de repaus alimentar, iar biodisponibilitatea absolutã a fost de aproximativ 0,6%. Valoarea absorbtiei este redusã când este administrat împreunã cu alimente sau bãuturi (altele decât apa platã). Biodisponibilitatea este scãzutã cu aproximativ 90% dacã acidul ibandronic este administrat cu un mic dejun standard, comparativ cu biodisponibilitatea observatã la pacientele care nu au ingerat alimente sau bãuturi. Nu s-a evidentiat reducerea semnificativã a biodisponibilitãtii în cazul în care acidul ibandronic s-a administrat cu 60 minute înainte de prima masã a zilei. Atât biodisponibilitatea, cât si cresterile DMO sunt reduse, dacã alimentele sau bãuturile sunt ingerate la mai putin de 60 minute dupã administrarea de acid ibandronic.

Distributie

Dupã expunerea sistemicã initialã, acidul ibandronic se leagã rapid la nivel osos sau este excretat în urinã. La om, volumul aparent de distributie terminal este de cel putin 90 l si proportia din dozã care ajunge la nivel osos este estimatã a fi de 40-50% din doza aflatã în circulatia sistemicã. La om, legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 85%-87% (determinatã in vitro, la concentratii terapeutice) si, ca urmare, existã un potential mic de interactiuni cu alte medicamente, determinate de deplasarea de la nivelul situsurilor de legare.

Metabolizare

Nu existã nicio dovadã cã acidul ibandronic este metabolizat la animale sau la om.

Eliminare

Fractia absorbitã de acid ibandronic este eliminatã din circulatie prin absorbtie osoasã (estimatã la 40-50% la femeile aflate în perioada de post-menopauzã), iar restul este eliminat nemodificat pe cale renalã. Fractia neabsorbitã de acid ibandronic este eliminatã nemodificatã în materiile fecale.

Intervalul timpilor de înjumãtãtire plasmaticã aparenti observati este larg, timpul de înjumãtãtire plasmaticã terminal aparent este, în general, cuprins între 10-72 ore. Deoarece valorile calculate depind în mare mãsurã de durata studiului, doza utilizatã si sensibilitatea metodei de dozare, este posibil ca valoarea realã a timpului de înjumãtãtire plasmaticã prin eliminare sã fie substantial mai mare, asa cum este în cazul celorlalti bifosfonati. Concentratiile plasmatice initiale scad rapid, atingând 10% din valoarea concentratiilor plasmatice maxime în decurs de 3 ore dupã administrarea intravenoasã si de 8 ore dupã administrarea oralã.

Clearance-ul total al acidului ibandronic este mic, cu valori medii cuprinse în intervalul 84-160 ml/min. Clearance-ul renal (aproximativ 60 ml/min la femeile sãnãtoase aflate în perioada de post-menopauzã) reprezintã 50-60% din clearance-ul total si este dependent de clearance-ul creatininei. Se considerã cã diferenta între clearance-ul total aparent si clearance-ul renal reflectã preluarea acidului ibandronic la nivel osos.

Farmacocinetica în situatii clinice speciale

Sex

Biodisponibilitatea si farmacocinetica acidului ibandronic sunt similare la bãrbati si la femei.

Rasã

Nu existã dovezi ale vreunei diferente interetnice clinic relevante între asiatici si caucazieni, în ceea ce priveste distributia acidului ibandronic. Existã putine date disponibile privind pacientii de origine africanã.

Paciente cu insuficientã renalã

Clearance-ul renal al acidului ibandronic la pacientele cu grade diferite de insuficientã renalã este dependent în mod liniar de clearance-ul creatininei.

Nu este necesarã ajustarea dozei la pacientele cu insuficientã renalã usoarã sau moderatã (Clcr egal cu sau mai mare de 30 ml/min), asa cum s-a demonstrat în studiul BM 16549, în cadrul cãruia majoritatea pacientelor au avut insuficientã renalã usorã pânã la moderatã.

Pacientele cu insuficientã renalã severã (Clcr mai mic de 30 ml/min) la care s-a administrat zilnic o dozã oralã de 10 mg acid ibandronic, timp de 21 zile, au prezentat concentratii plasmatice de 2-3 ori mai mari decât pacientele cu functie renalã normalã, iar clearance-ul total al acidului ibandronic a fost de 44 ml/min. Dupã administrarea intravenoasã a unei doze de 0,5 mg, clearance-ul total, renal si non-renal, a scãzut cu 67%, 77%, respectiv cu 50% la pacientele cu insuficientã renalã severã, dar nu a existat o reducere a tolerabilitãtii asociate cresterii expunerii. Datoritã experientei clinice limitate, Ossica nu este recomandat la pacientele cu insuficientã renalã severã (vezi pct. 4.2 si 4.4). Proprietãtile farmacocinetice ale acidului ibandronic nu s-au evaluat la pacientele aflate în stadii terminale ale bolii renale, tratate prin alte metode decât prin hemodializã. La aceste paciente, proprietãtile farmacocinetice ale acidului ibandronic nu se cunosc si, ca urmare, acidul ibandronic nu trebuie utilizat în astfel de cazuri.

Paciente cu insuficientã hepaticã

Nu existã date de farmacocineticã ale acidului ibandronic la pacientele cu insuficientã hepaticã. Ficatul nu are rol semnificativ în clearance-ul acidului ibandronic, care nu este metabolizat, dar este eliminat prin excretie renalã si prin preluare la nivel osos. Ca urmare, ajustarea dozei nu este necesarã la pacientele cu insuficientã hepaticã.

Vârstnici

Într-o analizã multivariatã, vârsta nu a fost identificatã ca fiind un factor independent al unuia dintre parametrii farmacocinetici studiati. Deoarece functia renalã se reduce cu vârsta, acesta este singurul factor de luat în considerare (vezi paragraful insuficientã renalã).

Copii si adolescenti

Nu existã date privind utilizarea acidului ibandronic la aceste grupe de vârstã.

5.3     Date preclinice de sigurantã

Efectele toxice, de exemplu semne de leziuni renale, s-au observat la câine numai la expuneri considerate suficient de mari comparativ cu expunerea maximã la om, fapt care indicã o relevantã micã pentru utilizarea clinicã.

Mutagenitate/carcinogenitate

Nu s-a observat potential carcinogen. Testele de genotoxicitate nu au evidentiat nicio dovadã a activitãtii genetice a acidului ibandronic.

Toxicitatea asupra functiei de reproducere:

Nu a existat nicio dovadã a efectului toxic direct asupra fetusului sau a efectului teratogen al acidului ibandronic la sobolanii si iepurii cãrora li s-a administrat pe cale oralã acid ibandronic si nu au existat reactii adverse asupra dezvoltãrii la generatia F la sobolani, la o expunere de cel putin 35 de ori mai mare decât expunerea la om. În studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere efectuate la sobolan, reactiile adverse ale acidului ibandronic au fost cele observate la clasa bifosfonatilor. Acestea includ o scãdere a numãrului de locuri de implantare, interferenta cu nasterea naturalã (distocie) si o crestere a malformatiilor viscerale (sindromul de jonctiune pielo-ureteralã).

6.      PROPRIETÃTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

Nucleu

Lactozã monohidrat

Povidonã

Celulozã microcristalinã

Crospovidonã

Stearat de magneziu

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Film

Opadry II alb 85F18422 care contine:

Alcool polivinilic

Dioxid de titan E171

Talc

Macrogol

6.2     Incompatibilitãti

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani

6.4     Precautii speciale pentru pãstrare

Acest medicament nu necesitã conditii speciale de pãstrare.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Cutii cu blistere din (PVC-PE-PVDC/Al), care contin 1 sau 3 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mãrimile de ambalaj sã fie comercializate.

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fãrã cerinte speciale.

7.       DETINÃTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATÃ

Gedeon Richter Plc.

1103 Budapesta, Gyömrõi ut 19-21

Ungaria

8.       NUMÃRUL(ELE) AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATÃ

2504/2010/01-02

9.       DATA PRIMEI AUTORIZÃRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

Autorizare-Aprilie 2010

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Aprilie 2010

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Osteoporoza – un inamic silențios - Măsurați-vă masa osoasă după vârsta de 45 de ani! Osteoporoza este considerată de Organizația Mondială a Sănătății drept o problemă de sănătate publică. Prevenția și diagnosticarea precoce a osteoporozei devin astfel o prioritate, în contextul în care OMS estimează că 15% dintre femeile cu vârste între 50-59 ani suferă de această afecțiune, iar procentul...
Osteoporoza costă Uniunea Europeană 37 de miliarde de euro în fiecare an Roma, 17 apr /Agerpres/- Tratarea osteoporozei, o boală caracterizată prin scăderea densităţii osoase, costă statele Uniuni Europene 37 de miliarde de euro în fiecare an, se arată într-un raport prezentat miercuri de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză (IOF) la Congresul european pentru osteoporoză...
Osteoporoză: Suplimentele de calciu pot creşte riscul unui atac cardiac Suplimentele de calciu pe care le iau în general persoanele în vârstă pentru a combate osteoporoza şi preveni fracturile ar putea mări riscul de atac cardiac, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal (BMJ), relevă AFP.
Osteoporoza: o boală silenţioasă şi neglijată Când femeile abordează problema osteoporozei pe internet, o fac mai ales pentru a menţiona efectele secundare ale tratamentelor prescrise. Este concluzia unui studiu prezentat cu ocazia celui de-al 24-lea congres al Societăţii franceze de reumatologie, care are loc în aceste zile la Paris, scrie săptămânalul...
Osteoporoza- animatie 3D - limba engleza Ce este si ce determina osteoporoza.
Osteoporoza la femei Osteoporoza este o afectiune frecventa mai ales la femei. Ea apare in perioada de menopauza, este in general asimptomatica, nu doare si se diagnosticheaza fie printr-un screening activ dupa ce persoana intra in aceasta perioada, fie cu ocazia unei fracturi.
Copyright © 2014 Info World. Termeni si conditii.