Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

KVENTIAX 150 mg
 
Denumire KVENTIAX 150 mg
Descriere Tratamentul schizofreniei.
Tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe. Nu s-a demonstrat eficacitatea quetiapinei în prevenirea recurentei episoadelor depresive sau maniacale
Denumire comuna internationala QUETIAPINUM
Actiune terapeutica ANTIPSIHOTICE DIAZEPINE, OXAZEPINE SI TIAZEPINE
Prescriptie PRF
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 150mg
Ambalaj Cutie cu blist. PVC/Al x 30x1 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC N05AH04
Firma - Tara producatoare KRKA, D.D., NOVO MESTO - SLOVENIA
Autorizatie de punere pe piata KRKA, D.D., NOVO MESTO - SLOVENIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre KVENTIAX 150 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre KVENTIAX 150 mg, comprimate filmate       

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.      DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Kventiax 150 mg comprimate filmate

2.         COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat contine quetiapină 150 mg (sub formă de fumarat de quetiapină).

Excipient: lactoză monohidrat.

 

25 mg

100 mg

150 mg

200 mg

300 mg

Lactoză monohidrat

4,50 mg

18,00 mg

27,00 mg

36,00 mg

54,00 mg

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat

150 mg: Comprimate filmate rotunde, de culoare albă, cu margini tesite.

4.       DATE CLINICE

4.1     Indicatii terapeutice

Tratamentul schizofreniei.

Tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe. Nu s-a demonstrat eficacitatea quetiapinei în prevenirea recurentei episoadelor depresive sau maniacale (vezi pct. 5.1).

4.2     Doze si mod de administrare

Kventiax trebuie administrat de două ori pe zi, cu sau fără alimente.

Adulti

Tratamentul schizofreniei

Doza totală zilnică pe parcursul primelor patru zile de tratament este de 50 mg (ziua 1), 100 mg (ziua 2), 200 mg (ziua 3) si 300 mg (ziua 4).

Începând din ziua 4, doza trebuie crescută treptat la doza eficace uzuală de 300 până la 450 mg pe zi. În functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului, doza poate fi ajustată în intervalul de dozaj cuprins între 150 si 750 mg pe zi.

Tratamentul episoadelor maniacale asociate cu tulburare bipolare

Doza totală zilnică în primele 4 zile de tratament este de 100 mg (ziua 1), 200 mg (ziua 2), 300 mg (ziua 3) si 400 mg (ziua 4).

Cresterile treptate ulterioare ale dozei, până la maxim 800 mg/zi în ziua 6, trebuie efectuate în trepte de cel mult 200 mg pe zi. În functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului, doza poate fi ajustată în intervalul de dozaj cuprins între 200 si 800 mg/zi. Doza uzuală eficace este cuprinsă în intervalul de dozaj de 400 până la 800 mg pe zi.

Vârstnici

Similar altor antipsihotice, quetiapina trebuie utilizată cu precautie la vârstnici, în special la începutul tratamentului. În functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului, cresterea treptată a dozei se poate efectua mai lent, iar doza zilnică poate fi mai scăzută comparativ cu pacientii mai tineri. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei a fost mai mic cu 30-50% la vârstnici, comparativ cu pacientii mai tineri.

Copii si adolescenti

Siguranta si eficacitatea quetiapinei nu au fost evaluate la copii si adolescenti.

Insuficienta renală

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacientii cu insuficientă renală.

Insuficienta hepatică

Quetiapina este metabolizată în proportie mare la nivel hepatic. Ca urmare, quetiapina trebuie utilizată cu precautie la pacienti cu insuficientă hepatică cunoscută.

Pacientii cu insuficientă hepatică trebuie să înceapă tratamentul cu doza de 25 mg/zi. Doza trebuie crescută în trepte a câte 25-50 mg/zi până la atingerea dozei eficace, în functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului.

4.3     Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activă sau la oricare dintre excipienti.

Administrarea concomitentă a inhibitorilor izoenzimei CYP 3A4 a citocromului P 450, cum sunt inhibitorii proteazei HIV, medicamente antimicotice de tip azol, eritromicină, claritromicină si nefazodonă este contraindicată (vezi si pct. 4.5).

4.4     Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

Afectiuni cardiovasculare

Kventiax trebuie administrat cu precautie la pacienti cu afectiuni cardiovasculare cunoscute, afectiuni cerebrovasculare sau alte afectiuni care predispun la hipotensiune arterială.

Quetiapina poate să inducă hipotensiune arterială ortostatică, în special în perioada initială de crestere treptată a dozei. Dacă acest fenomen apare, trebuie luată în considerare scăderea dozei sau cresterea treptată mai lentă a dozei.

Convulsii

În cadrul studiilor clinice controlate nu s-au observat diferente în ceea ce priveste incidenta convulsiilor la pacientii tratati cu quetiapină, comparativ cu pacientii din grupul placebo. Similar altor antipsihotice, se recomandă precautie în cazul administrării la pacienti cu antecedente de convulsii.

Simptome extrapiramidale

În cadrul studiilor clince controlate, pentru doze recomandate în acelasi interval terapeutic, incidenta simptomelor extrapiramidale a fost similară celei observate în grupul placebo.

Diskinezie tardivă

Dacă apar semne si simptome de diskinezie tardivă, trebuie avută în vedere scăderea dozelor sau întreruperea tratamentului cu Kventiax (vezi pct. 4.8).

Sindrom neuroleptic malign

Sindromul neuroleptic malign a fost asociat cu tratamentul cu antipsihotice, incluzând quetiapină (vezi pct. 4.8). Manifestările clinice includ hipertermie, afectarea statusului mental, rigiditate musculară, tulburări vegetative si cresterea valorilor creatinfosfokinazei. În cazul aparitiei acestui sindrom, tratamentul cu Kventiax trebuie întrerupt si trebuie administrat tratamentul medical adecvat.

Interactiuni

Vezi si pct. 4.5.

Administrarea concomitentă a quetiapinei cu inductori puternici ai enzimelor hepatice, cum sunt carbamazepina sau fenitoina, poate să scadă semnificativ concentratiile plasmatice ale quetiapinei, ceea ce poate influenta eficacitatea tratamentului cu Kventiax.

La pacientii tratati cu inductori ai enzimelor hepatice tratamentul cu Kventiax trebuie initiat numai în cazul în care medicul consideră că beneficiile administrării Kventiax depăsesc riscurile asociate întreruperii tratamentului cu inductorul enzimelor hepatice. Este important ca orice modificare a tratamentului cu un inductor enzimatic să se facă treptat. Dacă este necesar, inductorul enzimelor hepatice trebuie înlocuit cu un medicament non-inductor (de exemplu valproat de sodiu). Utilizarea concomitentă a altor neuroleptice trebuie evitată.

Hiperglicemie

În timpul tratamentului cu quetiapină au fost raportate cazuri de hiperglicemie sau exacerbare a diabetului zaharat preexistent. Se recomandă monitorizarea clinică adecvată a pacientilor cu diabet zaharat si a celor cu factori de risc pentru aparitia diabetului zaharat (vezi si pct. 4.8).

Prelungirea intervalului QT

În cadrul studiilor clinice si în urma utilizării conform Rezumatului caracteristicilor produsului, quetiapina nu a fost asociată cu prelungirea persistentă, în valoare absolută, a intervalului QT. Totusi, în caz de supradozaj, a fost observată prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.9). Similar altor antipsihotice, sunt necesare măsuri de precautie în cazul în care Kventiax este administrat concomitent cu medicamente despre care se cunoaste că prelungesc intervalul QT (vezi pct. 4.5). Această atitudine este importantă în special la vârstnici, pacienti cu sindrom QT prelungit congenital, insuficientă cardiacă congestivă, hipertrofie cardiacă, hipopotasemie sau hipomagneziemie.

Simptome de întrerupere

După întreruperea bruscă a tratamentului cu doze mari de medicamente antipsihotice au fost raportate, foarte rar, simptome acute de întrerupere, cum sunt greată, vărsături si insomnie. De asemenea, poate să apară recurenta simptomelor psihotice; a fost raportată aparitia tulburări însotite de miscări involuntare (cum sunt acatizie, distonie si diskinezie). Ca urmare, se recomandă întreruperea treptată a tratamentului.

Pacienti vârstnici cu psihoză asociată dementei

Quetiapina nu este aprobată pentru utilizare în tratamentul psihozei asociate dementei.

O crestere de aproximativ 3 ori a riscului pentru evenimente adverse cerebrovasculare a fost observată în cadrul studiilor clinice randomizate, placebo controlate, efectuate cu unele antipsihotice atipice la pacienti cu dementă. Mecanismul de aparitie a acestui risc crescut nu este cunoscut. Cresterea riscului nu poate fi exclusă în cazul altor antipsihotice sau altor grupe de pacienti. Quetiapina trebuie utilizată cu precautie la pacientii cu factori de risc pentru accident vascular cerebral.

În cadrul unei meta-analize efectuate cu medicamente antipsihotice atipice, s-a raportat că pacientii vârstnici cu psihoză asociată dementei prezintă risc crescut de deces, comparativ cu placebo. Totusi, în cadrul a două studii placebo controlate efectuate cu quetiapină, cu durata de 10 săptămâni, la acelasi grup de pacienti (n = 710; vârsta medie: 83 de ani; vârste cuprinse între 56 si 99 de ani) incidenta mortalitătii la pacientii tratati cu quetiapină a fost 5,5%, comparativ cu 3,2% în grupul placebo. Cauzele de deces la pacientii inclusi în aceste studii au fost variate si au fost în concordantă cu asteptările pentru acest grup de pacienti. Aceste date nu stabilesc o relatie de cauzalitate între tratamentul cu quetiapină si deces în cazul pacientilor vârstnici cu dementă.

Informatii suplimentare

Sunt disponibile date limitate referitoare la administrarea quetiapinei în asociere cu valproat de sodiu sau litiu în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe; cu toate acestea, tratamentul asociat a fost bine tolerat (vezi pct.4.8 si 5.1). Datele au indicat un efect aditiv în săptămâna a treia de tratament. Un alt studiu nu a evidentiat prezenta unui efect aditiv după 6 săptămâni de tratament. Nu există date privind efectele tratamentului asociat cu durata mai mare de 6 săptămâni.

Acest medicament contine lactoză. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intolerantă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Deoarece quetiapina determină în principal efecte la nivelul sistemului nervos central, Kventiax trebuie utilizat cu prudentă în asociere cu alte medicamente care actionează la nivelul sistemului nervos central si cu alcoolul etilic.

Izoenzima (CYP) 3A4 a citocromului P 450 este principala enzimă responsabilă de metabolizarea quetiapinei prin intermediul citocromului P 450. În cadrul unui studiu privind interactiunile efectuat la voluntari sănătosi, administrarea concomitentă a quetiapinei (în doze de 25 mg) cu ketoconazol, un inhibitor al CYP 3A4, a determinat cresterea ASC (aria de sub curba concentratiei plasmatice în functie de timp) a quetiapinei de 5 până la 8 ori. Ca urmare, administrarea concomitentă a quetiapinei si a inhibitorilor CYP 3A4 este contraindicată. De asemenea, nu se recomandă administrarea quetiapinei cu suc de grapefruit.

În cadrul unui studiu cu doze multiple efectuat la pacienti pentru evaluarea proprietătilor farmacocinetice ale quetiapinei administrate înaintea si în timpul tratamentului cu carbamazepină (un inductor cunoscut al enzimelor hepatice), administrarea concomitentă a carbamazepinei a crescut semnificativ clearance-ul quetiapinei. Această crestere a clearance-ului a redus expunerea sistemică la quetiapină (măsurată prin ASC) la o valoare medie de 13%, comparativ cu expunerea observată în timpul administrării quetiapinei în monoterapie; cu toate acestea, la unii pacienti s-a observat un efect mai pronuntat. Ca o consecintă a acestei interactiuni pot să apară concentratii plasmatice scăzute, care pot influenta eficacitatea tratamentului cu Kventiax.

Administrarea concomitentă a quetiapinei si fenitoinei (un alt inductor al enzimelor microzomale) a determinat cresterea cu aproximativ 450% a clearance-ului quetiapinei.

La pacientii cărora li se administrează un inductor al enzimelor hepatice, tratamentul cu Kventiax trebuie initiat numai în cazul în care medicul consideră că beneficiile administrării Kventiax depăsesc riscurile întreruperii administrării inductorulului enzimelor hepatice. Este important ca orice modificare a tratamentului cu un inductor enzimatic să se facă treptat. Dacă este necesar, inductorul enzimelor hepatice trebuie înlocuit cu medicament non-inductor (de exemplu valproat de sodiu) (vezi si pct. 4.4).

Profilul farmacocinetic al quetiapinei nu a fost influentat în mod semnificativ ca urmare a administrării concomitente a antidepresivelor, cum sunt imipramina (un inhibitor cunoscut al CYP 2D6) si fluoxetina (un inhibitor cunoscut al CYP 3A4 si al CYP 2D6).

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost influentată în mod semnificativ după administrarea concomitentă a antipsihoticelor risperidonă sau haloperidol. Totusi, administrarea concomitentă a quetiapinei si tioridazinei a determinat cresterea clearance-ului quetiapinei cu aproximativ 70%.

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost influentată de administrarea concomitentă a cimetidinei.

Farmacocinetica litiului nu a fost influentată ca urmare a administrării concomitente a quetiapinei.

Farmacocinetica valproatului de sodiu si a quetiapinei nu a fost influentată în mod semnificativ din punct de vedere clinic, atunci când acestea au fost administrate concomitent.

Nu au fost efectuate studii specifice privind interactiunile cu medicamente utilizate în mod uzual în afectiuni cardiovasculare.

Este necesară prudentă în cazul administrării concomitente a altor medicamente care pot prelungi intervalul QT.

Este necesară prudentă în cazul în care quetiapina este administrată concomitent cu alte medicamente care pot determina dezechilibre hidro-electrolitice, de exemplu diureticele tiazidice (hipokaliemie), deoarece creste riscul de aparitie a tulburărilor de ritm grave.

4.6     Sarcina si alăptarea

Nu au fost stabilite siguranta si eficacitatea utilizării quetiapinei la om în timpul sarcinii. Studiile la animale nu au evidentiat, până în prezent, efecte nocive. Posibilele efecte la nivelul ochiului la făt nu au fost studiate. Ca urmare, Kventiax trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă beneficiile depăsesc riscurile potentiale. În cazul sarcinilor în care a fost utilizată quetiapina, la nou-născut s-au observat simptome de întrerupere.

Nu se cunoaste măsura în care quetiapina se excretă în laptele uman. Ca urmare, alăptarea trebuie evitată în timpul administrării Kventiax.

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Având în vedere efectele principale asupra sistemului nervos central, quetiapina poate influenta activitătile care necesită stare de vigilentă. Prin urmare, pacientii trebuie sfătuiti să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje până când nu se cunoaste sensibilitatea individuală.

4.8      Reactii adverse

Cel mai frecvent raportate reactii adverse la quetiapină sunt somnolentă, ameteli, xerostomie, astenie usoară, constipatie, tahicardie, hipotensiune arterială ortostatică si dispepsie.

Similar altor antipsihotice, utilizarea quetiapinei a fost asociată cu crestere în greutate, sincopă, sindrom neuroleptic malign, leucopenie, neutropenie si edeme periferice.

Reactiile adverse care pot să apară în cursul tratamentului cu Kventiax se clasifică în următoarele grupe, în functie de frecventă:

Foarte frecvente (>1/10)

Frecvente (>1/100 si <1/10)

Mai putin frecvente (> 1/1000 si <1/100)

Rare (>1/10000 si <1/1000)

Foarte rare (<1/10000), incluzând cazuri izolate sau cu frecventă necunoscută (care nu poate fi

estimată din datele disponibile)

În cadrul fiecărei grupe de frecventă, reactiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravitătii.

Investigatii diagnostice

Frecvente:

Crestere în greutate, cresteri ale valorilor serice ale transaminazelor (ALT, AST)4

Mai putin frecvente:

Cresteri ale concentratiilor serice ale gama-GT, cresterea concentratiei serice a trigliceridelor (a jeun), cresterea concentratiei colesterolului total.

Tulburări cardiace

Frecvente:

Tahicardie5

Rare:

Prelungirea intervalului QT8, aritimii ventriculare (fibrilatie ventriculară, tahicardie ventriculară)8, moarte subită8, stop cardiac8, torsada vârfurilor 8

Tulburări hematologice si limfatice

Frecvente:

Leucopenie3

Mai putin frecvente:

Eozinofilie

Foarte rare:

Neutropenie3

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente:

Ameteli5, somnolentă2, cefalee

Frecvente:

Sincopă5

Mai putin frecvente:

Convulsii1

Foarte rare:

Diskinezie tardivă7

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale

Frecvente:

Rinită

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente:

Xerostomie, constipatie, dispepsie

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Foarte rare:

Angioedem7, sindrom Stevens-Johnson7

Tulburări metabolice si de nutritie

Foarte rare:

Hiperglicemie1, 6, 7, diabet zaharat1, 6, 7

Tulburări vasculare

Frecvente:

Hipotensiune arterială ortostatică5

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Frecvente:

Astenie usoară, edeme periferice

Rare:

Sindrom neuroleptic malign

Tulburări ale sistemului imunitar

Mai putin frecvente:

Hipersensibilitate

Tulburări hepatobiliare

Rare:

Icter7

Foarte rare:

Hepatită7

Tulburări ale aparatului genital si sânului

Rare:

Priapism

1. Vezi pct. 4.4.

2. Somnolenta poate să apară în special în primele două săptămâni de tratament si, în general, se remite la continuarea administrării quetiapinei.

3. Studiile clinice controlate efectuate cu quetiapină nu au rapoartat neutropenie sau agranulocitoză persistente severe. După punerea pe piată a medicamentului, leucopenia si/sau neutropenia s-au remis la întreruperea tratamentului cu quetiapină. Factorii de risc posibili pentru leucopenie si/sau neutropenie includ un număr scăzut de leucocite la începutul tratamentului si leucopenie si/sau neutropenie induse medicamentos în antecedente.

4. La unii pacienti tratati cu quetiapină, au fost observate cresteri asimptomatice ale concentratiilor serice ale transaminazelor (ALT, AST) sau ale gama-GT. Aceste cresteri au fost, în general, reversibile la continuarea tratamentului cu quetiapină.

5. Similar altor antipsihotice care blochează receptorii alfa1 adrenergici, quetiapina poate induce hipotensiune arterială ortostatică însotită de ameteli, tahicardie si, la unii pacienti, sincopă, în special în timpul perioadei initiale de crestere treptată a dozelor (vezi pct. 4.4).

6. În cazuri foarte rare a fost observată hiperglicemie sau exacerbarea diabetului zaharat.

7. Frecventa reactiilor adverse este bazată pe datele din experienta de după punerea pe piată a medicamentului.

8. Aceste reactii adverse reprezintă efecte de clasă ale neurolepticelor.

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu scăderea usoară, dependentă de doză, a concentratiei hormonilor tiroidieni, în special T4 total si T4 liber. Reducerea T4 total si T4 liber a fost maximă în primele 2 până la 4 săptămâni de tratament, fără scăderi ulterioare în timpul tratamentului de lungă durată. În aproape toate cazurile, întreruperea tratamentului cu quetiapină a fost asociată cu anularea efectului asupra T4 total si T4 liber, indiferent de durata tratamentului.

Scăderi mici ale valorilor T3 total si revers-T3 au fost observate numai la doze mai mari. Valorile de GLT au rămas nemodificate si, în general, nu s-au observat cresteri consecutive ale concentratiilor tireotrofinei (hormon de stimulare tiroidiană, TSH). Quetiapina nu a determinat hipotiroidism clinic manifest.

4.9     Supradozaj

Studiile clinice au furnizat date limitate privind supradozajul cu quetiapină. Doze estimate de până la 20 g nu au determinat deces, iar pacientii s-au recuperat fără sechele consecutive. După punerea pe piată a medicamentului s-au raportat cazuri foarte rare de supradozaj cu quetiapină în monoterapie care a determinat deces sau comă sau prelungirea intervalului QT.

În general, semnele si simptomele raportate au fost cele determinate de exacerbarea efectelor farmacologice cunoscute ale medicamentului, adică ameteli, sedare, tahicardie si hipotensiune arterială.

Nu există antidot specific pentru quetiapină. În cazul unei intoxicatii severe, trebuie luată în considerare posibilitatea implicării mai multor medicamente si, ca urmare, se recomandă măsuri de terapie intensivă: mentinerea permeabilitătii căilor respiratorii, asigurarea ventilatiei si oxigenării adecvate, precum si monitorizarea si sustinerea aparatului cardiovascular. Desi nu a fost investigată prevenirea absorbtiei în caz de supradozaj, trebuie avute în vedere lavajul gastric (după intubare la pacientii inconstienti) si administrarea de cărbune activat, concomitent cu un laxativ. Trebuie continuate monitorizarea medicală atentă, până la recuperarea pacientului.

5.       PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE

5.1     Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antipsihotice; diazepine, oxazepine si tiazepine, codul ATC: N05AH04.

Mecanism de actiune

Quetiapina este un medicament antipsihotic atipic, care interactionează cu un domeniu larg de receptori ai neurotransmitătorilor. Quetiapina prezintă afinitate pentru receptorii serotoninergici (5-HT2) si receptorii dopaminergici (D1 si D2), de la nivel cerebral. Quetiapina prezintă afinitate mai mare pentru receptorii serotoninergici (5-HT2) comparativ cu receptorii dopaminergici D2, fapt despre care se consideră că ar contribui la efectele clinice antipsihotice ale quetiapinei si a potentialului scăzut de a produce reactii adverse extrapiramidale (RAP). De asemenea, quetiapina prezintă afinitate crescută pentru receptorii alfa1-adrenergici si histaminergici afinitate mai scăzută pentru receptorii alfa2-adrenergici si afinitate nesemnificativă pentru receptorii colinergici de tip muscarinic sau benzodiazepinici.

Quetiapina este activă în testele de evaluare a activitătii antipsihotice, cum este evitarea conditionată. De asemenea, blochează actiunea agonistilor dopaminei, efect măsurat atât comportamental cât si electrofiziologic si creste concentratiile metabolitilor dopaminei, indicator neurochimic al blocării receptorilor D2.

Efecte farmacodinamice

În cadrul studiilor preclinice privind predispozitia la reactii adverse extrapiramidale (RAEP), profilul quatiapinei a fost diferit de cel al antipsihoticelor standard. Quetiapina nu creste sensibilitatea receptorilor dopaminici D2 chiar si după tratament îndelungat. Quetiapina determină numai catalepsie usoară la doze eficace de blocare a receptorilor D2. Quetiapina prezintă selectivitate asupra sistemului limbic deoarece, după un tratament îndelungat, inhibă depolarizarea neuronilor mezolimbici, dar nu si a neuronilor dopaminergici de la nivelul sistemului nigro-striat. Quetiapina determină reactii de tip distonic minime la pacienti sensibili la haloperidol sau la maimutele Cebus netratate anterior, după un tratament pe o perioadă scurtă sau îndelungată. Rezultatele acestor studii permit aprecierea că quetiapina prezintă potential scăzut pentru aparitia RAEP. Se presupune că medicamentele care determină mai putine RAEP pot determina, de asemenea, cu probabilitatea mai scăzută diskinezie tardivă (vezi pct. 4.8).

Eficacitate clinică

Rezultatele a trei studii clinice placebo controlate, în care s-au utilizat doze variabile de quetiapină la pacienti cu schizofrenie, nu au arătat diferente între quetiapină si placebo în ceea ce priveste incindenta RAEP sau utilizarea concomitentă de anticolinergice. Rezultateale unui studiu clinic placebo controlat cu doze fixe, în care s-au utilizat doze de quetiapină de 75 până la 750 mg/zi, nu au evidentiat diferente între quetiapină si placebo în ceea ce priveste incidenta RAEP sau utilizarea concomitentă de anticolinergice.

În cadrul a patru studii clinice placebo controlate, care au evaluat administrarea unor doze de quetiapină de până la 800 mg/zi, pentru tratamentul episoadelor maniacale moderate sau severe (două studii cu monoterapie si alte două studii cu tratament asociat cu litiu sau valproat de sodiu), nu s-au evidentiat diferente între grupul tratat cu quetiapină si grupul placebo, în ceea ce priveste incidenta RAEP sau utilizarea concomitentă de anticolinergice.

Absenta inducerii RAEP este considerată o caracteristică a antipsihoticelor atipice.

Spre deosebire de multe alte antipsihotice, quetiapina nu determină cresteri sustinute ale concentratiei plasmatice de prolactină, aspect considerat o caracteristică a antipsihoticelor atipice. În cadrul unui studiu clinic controlat placebo, cu doze fixe repetate, efectuat la pacienti cu schizofrenie, nu s-au constatat diferente în ceea ce priveste concentratiile de prolactină la sfârsitul studiului, între grupul tratat cu quetiapină (în intervalul de dozaj recomandat) si grupul placebo.

În cadrul a două studii clinice, quetiapina în monoterapie a demonstrat eficacitate superioară fată de placebo în tratamentul simptomelor la pacienti cu episoade de manie moderate sau severe. Evaluările au fost efectuate după 3 si 12 săptămâni de tratament. Nu sunt disponibile date din monitorizarea pe termen lung a eficacitătii quetiapinei în preventia episoadelor maniacale sau depresive ulterioare. Sunt disponibile date limitate privind utilizarea concomitentă a quetiapinei si valproatului de sodiu sau litiului după 3 sau 6 săptămâni de tratament pentru episoade de manie moderate sau severe. Cu toate acestea, tratamentul asociat a fost bine tolerată. Rezultatele provenite din aceste studii au demonstrat un efect aditiv al medicamentelor în timpul săptămânii 3 de tratament. Un alt studiu nu a demonstrat un efect aditiv în săptămâna 6 de tratament. Nu există informatii privind utilizarea concomitentă a quetiapinei si valproatului de sodiu sau litiului, pentru o perioadă mai mare de 6 săptămâni. Doza medie zilnică de quetiapină din ultima săptămână de tratament a fost de 600 mg/zi la pacientii care au răspuns la tratament, iar la aproximativ 85% dintre acesti pacienti s-au administrat doze zilnice de 400 până la 800 mg.

Desi timpul de înjumătătire plasmatică este de aproximativ 7 ore, rezultatele studiilor clinice au demonstrat că quetiapina este eficace în cazul în care este administrată de două ori pe zi. Aceste observatii sunt sustinute si de informatiile obtinute în urma unui studiu în care a fost utilizată tomografia cu emisie de pozitroni (TEP), care a arătat că efectul quetiapinei asupra receptorilor 5-HT2 si D2 durează 12 ore. Nu au fost stabilite eficacitatea si siguranta administrării unor doze zilnice mai mari de 800 mg/zi.

Eficacitatea pe termen lung a quetiapinei în prevenirea recurentelor bolii nu a fost evaluată în studiile clinice de tip orb. Studiile deschise efectuate la pacienti cu schizofrenie au arătat că quetiapina este eficace în mentinerea ameliorării clinice în timpul continuării tratamentului la pacientii care au răspuns initial la tratament. Aceste observatii indică eficacitatea pe termen lung a quetiapinei.

5.2     Proprietăti farmacocinetice

După administrare orală, quetiapina este bine absorbită si este metabolizată în proportie mare.

La om, principalii metaboliti prezenti în plasmă nu prezintă efecte farmacologice semnificative.

Biodispnibilitatea quetiapinei nu este influentată în mod semnificativ dacă aceasta este administrată cu alimente.

Timpul de înjumătătire prin eliminare al quetiapinei este de aproximativ 7 ore.

Quetiapina se leagă în proportie de aproximativ 83% de proteinele plasmatice.

Farmacocinetica quetiapinei este liniară si nu este diferită între bărbati si femei.

Clearance-ul mediu al quetiapinei la vârstnici este cu aproximativ 30% până la 50% mai scăzut decât cel observat la pacientii adulti cu vârste cuprinse între 18 si 65 de ani.

Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei a fost mai mic cu aproximativ 25% la subiectii cu insuficientă renală severă (cu clearance-ul creatininei < 30 ml/min/1,73 m2), dar valorile individuale ale clearance-ului se situează în limite normale pentru subiectii sănătosi.

Quetiapina este metabolizată în proportie mare la nivel hepatic, mai putin de 5% din doză se excretă în formă nemodificată în urină si materiile fecale, fapt demonstrat prin administrarea de quetiapină marcată radioactiv. Aproximativ 73% din medicamentul marcat radioactiv se excretă în urină si 21% în materiile fecale. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei la persoanele cu insuficientă hepatică diagnostică (ciroză alcoolică compensată) este scăzut cu aproximativ 25%. Deoarece quetiapina este metabolizată în proportie mare la nivel hepatic, la pacientii cu insuficientă hepatică este de asteptat să apară concentratii plasmatice crescute. Ca urmare, pot fi necesare ajustări ale dozelor zilnice la acesti pacienti (vezi pct. 4.2).

Studiile in vitro au stabilit că CYP 3A4 este principala izoenzimă responsabilă pentru metabolizarea quetiapinei prin intermediul citocromul P 450.

Quetiapina si o parte dintre metabolitii acesteia s-au dovedit a fi, in vitro, inhibitori slabi ai izoenzimelor 1A2, 2C9, 2C19, 2D6 si 3A4 ale citocromului P 450 la om. La om, inhibarea in vitro a CYP se observă numai la concentratii de aproximativ 5 până la 50 de ori mai mari decât cele observate în cazul administrării unor doze cuprinse între 300 si 450 mg/zi. Pe baza acestor rezultate in vitro, este putin probabil ca administrarea quetiapinei concomitent cu alte medicamente, să determine inhibarea semnificativă din punct de vedere clinic a metabolizării prin intermediul citocromului P 450 a celuilalt medicament. Datele provenite din studiile efectuate la animale au stabilit că quetiapina poate determina inductia enzimelor citocromului P 450. Totusi, în cadrul unui studiu specific privind interactiunile, efectuat la pacienti cu psihoză nu s-au observat cresteri ale activitătii citocromului P 450 după administrarea quetiapinei.

5.3     Date preclinice de sigurantă

Administrarea de lungă durată cu quetiapină a fost asociată cu efecte anticipate la nivelul sistemului nervos la sobolani, câini si maimute, la concentratii similare sau mai mari decât cele care apar în urma administrării de doze terapeutice. La soareci, sobolani si maimute au fost observate tulburări morfologice si functionale reversibile la nivel hepatic, corespunzătoare inductiei enzimelor hepatice. La sobolani si maimute s-a observat hipertrofia celulelor foliculare tiroidiene si scăderea consecutivă a concentratiilor plasmatice ale T3. De asemenea, la maimutele Cynomolgus a fost observată scăderea hemoglobinemiei si un număr scăzut de eritrocite si leucocite. Pigmentarea unor tesuturi, în special a glandei tiroide, nu a fost asociată cu tulburări morfologice sau functionale, iar relevanta acestor observatii în ceea ce priveste riscurile la om, este necunoscută. La câini a fost observată aparitia cataractei posterioare subcapsulare, observatie în concordantă cu inhibarea sintezei de colesterol la nivelul cristalinului. Aparitia cataractei nu a fost observată la maimutele Cynomolgus si nici la rozătoare; totusi, în cazul administrării unor doze de 5,5 ori mai mari decât dozele maxime la om, la femelele de maimută a fost observată opacifierea cristalinului. În timpul studiilor clinice la om nu au fost observate opacifieri ale corneei asociate administrării medicamentului. Mai multe studii de mutagenitate in vitro si in vivo nu au evidentiat efecte genotoxice.

În cadrul studiilor de carcinogenitate, la expuneri similare sau mai mari decât cele care apar ca urmare a administrării de doze terapeutice, incidenta adenocarcinoamelor mamare a fost mai mare la femelele de sobolan, secundar hiperprolactinemiei prelungite. La masculii de sobolan si soarece s-a observat cresterea incindentei adenoamelor foliculare tiroidiene benigne, în concordantă cu mecanismele specifice cunoscute la rozătoare, rezultate din clearence-ul accelerat al tiroxinei la nivel hepatic. Quetiapina nu determină efecte teratogene la sobolani si iepuri, la doze corespunzătoare unor doze de 0,3-2,4 si, respectiv, 0,6-2,4 ori mai mari decât dozele maxime la om.

Semnificatia posibilă a acestor reactiilor adverse care nu au fost raportate în cadrul studiilor clinice dar care au fost observate la animale la nivele de expunere similare sau mai mari decât nivelele de expunere care rezultă în urma administrării de doze terapeutice si relevanta posibilă a acestor observatii în ceea ce priveste riscurile la om, sunt necunoscute.

6.       PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

Nucleu

Lactoză monohidrat

Hidrogenfosfat de calciu dihidrat

Celuloză microcristalină (E 460)

Povidonă

Amidon glicolat de sodiu (tip A)

Stearat de magneziu

Film

Hipromeloză

Dioxid de titan (E 171)

Macrogol 4000

Oxid galben de fer (E 172) – numai pentru comprimatele de 25 mg si 100 mg

Oxid rosu de fer (E 172) – numai pentru comprimatele de 25 mg

6.2     Incompatibilităti

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani.

Flacon din PEÎD:

Valabilitate: 3 luni după deschiderea flaconului.

6.4     Precautii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită conditii speciale pentru păstrare.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Blistere din PVC/Al: cutie cu 6 (numai pentru comprimatele de 25 mg), 10, 20, 30, 30 x 1, 50, 60, 90, 100, 100 x 1, 120 (numai pentru comprimatele de 150 mg si 300 mg), 180 (numai pentru comprimatele de 150 mg si 300 mg) sau 240 (numai pentru comprimatele de 150 mg si 300 mg).

Flacon din polietilenă (PEÎD): 250 comprimate (numai pentru comprimatele de 100 mg si 200 mg).

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinte speciale.

7.       DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

KRKA, d.d., Novo mesto, Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia

8.       NUMĂRUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

2541/2010/01-12

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

Autorizare – Mai 2010

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Aprilie 2010

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Aceleaşi gene care predispun la schizofrenie favorizează şi consumul de canabis (studiu) Aproximativ o persoană din o sută, la nivel mondial, suferă de schizofrenie, iar conform unui nou studiu, genele care măresc riscul de apariţie a acestei boli psihice favorizează şi consumul de canabis, informează marţi Reuters.
Iaşi: Aproape 1.200 de persoane cu schizofrenie internate la Neuropsihiatrie, de la începutul anului De la începutul anului la Spitalul de Neuropsihiatrie Socola, cea mai mare unitate de profil din zona de Est a României, au fost internate 1.147 de persoane care suferă de 'tulburări de schizofrenie', potrivit directorului instituţiei, dr Lucian Burlea.
Vaslui: O profesoară a ajuns la psihiatrie în urma unei presupuse crize de schizofrenie suferite la ora de curs Vaslui, 4 nov Agerpres/ - Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Vaslui a demarat joi o anchetă la o şcoală din judeţ, după ce o profesoară a făcut o presupusă criză de schizofrenie în timpul orelor de curs.
MB: Oamenii de ştiinţă au identificat o genă ale cărei mutaţii măresc de 35 de ori riscul de îmbolnăvire de schizofrenie O serie de mutaţii suferite de gena SETD1A pot creşte exponenţial riscul de îmbolnăvire de schizofrenie, susţine o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul Sanger, din Marea Britanie, într-un studiu publicat de revista Nature Neuroscience, care poate deschide noi căi pentru prevenirea şi tratarea...
O nouă terapie generică pentru schizofrenie Un procent din populaţia planetei dezvoltă simptome de schizofrenie în cursul vieţii, se arată într-un comunicat de presă remis miercuri de Terapia Ranbaxy.
Alternativă de tratament pentru pacienţii cu schizofrenie Pacienţii cu schizofrenie au de anul trecut o nouă variantă de tratament: injecţia la nivelul braţului, informează într-un comunicat de presă compania producătoare.