Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

GEMCITABINA TEVA 1000 mg
 
Denumire GEMCITABINA TEVA 1000 mg
Descriere Gemcitabina, în asociere cu cisplatina, este indicată pentru tratamentul cancerului vezicii urinare avansat local sau metastatic.
Gemcitabina este indicată pentru tratamentul pacientilor cu adenocarcinom pancreatic avansat local sau metastatic.
Gemcitabina, în asociere cu cisplatina, este indicată ca tratament de primă linie la pacientii cu carcinom pulmonar fără celule mici (NSCLC) avansat local sau metastatic. Gemcitabina în monoterapie poate fi luată în considerare la pacientii vârstnici sau la cei cu indice de performantă 2.
Gemcitabina, în asociere cu carboplatina, este indicată pentru tratamentul pacientelor cu carcinom ovarian epitelial avansat local sau metastatic, care au prezentant o recădere după un interval liber de cel putin 6 luni după tratamentul de primă linie cu compusi ai platinei.
Gemcitabina, în asociere cu paclitaxel, este indicată în tratamentul pacientelor cu cancer de sân inoperabil, recurent local sau metastatic care a recidivat după terapia adjuvantă/neoadjuvantă. Tratamentul anterior trebuie să includă o antraciclină, cu exceptia cazului în care există contraindicatii din punct de vedere clinic.
Denumire comuna internationala GEMCITABINUM
Actiune terapeutica ANTIMETABOLITI ANALOGI AI BAZELOR PIRIMIDINICE
Prescriptie PR
Forma farmaceutica Pulbere pentru solutie perfuzabila
Concentratia 1000mg
Ambalaj Cutie cu 10 flac. din sticla incolora x 1000 mg pulb. pt. sol. perf.
Valabilitate ambalaj 2 ani-dupa ambalarea pt. comercializare;dupa reconstituire-se utilizeaza imediat
Cod ATC L01BC05
Firma - Tara producatoare PHARMACHEMIE B.V. - OLANDA
Autorizatie de punere pe piata TEVA PHARMACEUTICALS S.R.L. - ROMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre GEMCITABINA TEVA 1000 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> GEMCITABINA EBEWE 1000 mg Pulbere pentru solutie perfuzabila, 1000mg >> GEMCITABINA EBEWE 200 mg Pulbere pentru solutie perfuzabila, 200mg >> GEMCITABINA SINDAN 1 g Pulbere pentru solutie perfuzabila, 1g >> GEMCITABINA SINDAN 200 mg Pulbere pentru solutie perfuzabila, 200 mg >> GEMCITABINA SINDAN 200 mg Pulbere pentru solutie perfuzabila, 200mg
Prospect si alte informatii despre GEMCITABINA TEVA 1000 mg, pulbere pentru solutie perfuzabila       

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.      DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Gemcitabină Teva 1000 mg pulbere pentru solutie perfuzabilă

2.      COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Un flacon contine clorhidrat de gemcitabină echivalent cu gemcitabină 1000 mg.

După reconstituire, solutia contine gemcitabină 38 mg/ml.

Excipienti

Fiecare flacon a 1000 mg contine sodiu 17,5 mg (<1 mmol).

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.      FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere pentru solutie perfuzabilă.

Pulbere de culoare albă până la aproape albă.

pH-ul după reconstituirea în clorură de sodiu 0,9%: 2,7 – 3,3

Osmolaritatea aproximativă după reconstituirea în clorură de sodiu 0,9%: 0,79 Osm/l.

4.      DATE CLINICE

4.1 Indicatii terapeutice

Gemcitabina, în asociere cu cisplatina, este indicată pentru tratamentul cancerului vezicii urinare avansat local sau metastatic.

Gemcitabina este indicată pentru tratamentul pacientilor cu adenocarcinom pancreatic avansat local sau metastatic.

Gemcitabina, în asociere cu cisplatina, este indicată ca tratament de primă linie la pacientii cu carcinom pulmonar fără celule mici (NSCLC) avansat local sau metastatic. Gemcitabina în monoterapie poate fi luată în considerare la pacientii vârstnici sau la cei cu indice de performantă 2.

Gemcitabina, în asociere cu carboplatina, este indicată pentru tratamentul pacientelor cu carcinom ovarian epitelial avansat local sau metastatic, care au prezentant o recădere după un interval liber de cel putin 6 luni după tratamentul de primă linie cu compusi ai platinei.

Gemcitabina, în asociere cu paclitaxel, este indicată în tratamentul pacientelor cu cancer de sân inoperabil, recurent local sau metastatic care a recidivat după terapia adjuvantă/neoadjuvantă. Tratamentul anterior trebuie să includă o antraciclină, cu exceptia cazului în care există contraindicatii din punct de vedere clinic.

4.2 Doze si mod de administrare

Gemcitabina trebuie prescrisă doar de către un medic specialist în utilizarea chimioterapiei antineoplazice.

Dozajul recomandat

Cancer de vezică urinară

Administrare în asociere

Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Doza trebuie administrată în zilele 1, 8 si 15 ale fiecărui ciclu de tratament de 28 zile, în asociere cu cisplatină. Cisplatina se administrează în doza recomandată de 70 mg/m2, în ziua 1 după gemcitabină sau în ziua 2 a fiecărui ciclu de 28 zile. Ulterior, acest ciclu de 4 săptămâni se repetă. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiasi ciclu, în functie de gradul toxicitătii individuale.

Cancer pancreatic

Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Administrarea trebuie repetată o dată pe săptămână timp de până la 7 săptămâni, după care urmează o săptămână de pauză. Ciclurile următoare vor consta în administrarea o dată pe săptămână, timp de 3 săptămâni consecutiv, din fiecare 4 săptămâni. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiasi ciclu, în functie de gradul toxicitătii individuale.

Cancer pulmonar fără celule mici

Monoterapie

Doza de gemcitabină recomandată este de 1000 mg/m2, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute. Administrarea trebuie repetată o dată pe săptămână timp de 3 săptămâni, după care urmează o săptămână de pauză. Ulterior, acest ciclu de 4 săptămâni se repetă. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiasi ciclu, în functie de gradul toxicitătii individuale.

Administrare în asociere

Doza de gemcitabină recomandată este de 1250 mg/m2 de suprafată corporală, administrată în perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute, în zilele 1 si 8 ale ciclului de tratament (21 zile). Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiasi ciclu, în functie de gradul toxicitătii individuale. Cisplatina a fost utilizată în doze cuprinse între 75-100 mg/m2 o dată la fiecare 3 săptămâni.

Cancer de sân

Administrare în asociere

Gemcitabina în asociere cu paclitaxel: se recomandă administrarea de paclitaxel (175 mg/m2) în ziua 1 sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de aproximativ 3 ore, urmată de gemcitabină (1250 mg/m2) sub formă de perfuzie intravenoasă cu durata de 30 minute în zilele 1 si 8 ale fiecărui ciclu de 21 zile. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiasi ciclu, în functie de gradul toxicitătii individuale. Anterior initierii tratamentului asociat cu gemcitabină + paclitaxel, pacientii trebuie să aibă o valoare absolută a numărului de granulocite de cel putin 1500 (x 106/l).

Cancer ovarian

Administrare în asociere

Gemcitabină în asociere cu carboplatina: se recomandă administrarea de gemcitabină 1000 mg/m2 în perfuzie intravenoasă timp de 30 minute în zilele 1 si 8 ale fiecărui ciclu de 21 zile. Carboplatina va fi administrată după gemcitabină în ziua 1 cu o doză calculată în functie de aria de sub curba concentratiei plasmatice în functie de timp (ASC) tintă, de 4 mg/ml si minut. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiasi ciclu, în functie de gradul toxicitătii individuale.

Monitorizarea toxicitătii si modificarea dozei din cauza toxicitătii

Modificarea dozei din cauza toxicitătii non-hematologice

Trebuie efectuată examinarea fizică periodică, precum si controlul periodic al functiilor renale si hepatice, pentru a se identifica toxicitatea non-hematologică. Reducerea dozelor se poate efectua la fiecare ciclu sau în cursul aceluiasi ciclu, în functie de gradul toxicitătii individuale. În general, în cazul toxicitătii non-hematologice severe (grad 3 sau 4), cu exceptia simptomelor de greată/vărsături, administrarea de gemcitabină trebuie întreruptă temporar sau doza trebuie scăzută în functie de decizia medicului curant. Tratamentul se întrerupe până când medicul apreciază că toxicitatea s-a rezolvat.

Pentru ajustarea dozelor de cisplatină, carboplatină si paclitaxel utilizate în tratamentul asociat, vă rugăm să consultati Rezumatul caracteristicilor produselor respective.

Modificarea dozei din cauza toxicitătii hematologice

Initierea unui ciclu

Pentru toate indicatiile terapeutice, înaintea fiecărei administrări, pacientul trebuie monitorizat hematologic în ceea ce priveste numărul de trombocite si granulocite. Anterior initierii unui ciclu, pacientii trebuie să aibă un număr absolut de granulocite de cel putin 1500 (x 106/l) si un număr de trombocite de 100000 (x 106/l).

În timpul unui ciclu

Modificările dozei de gemcitabină în cadrul unui ciclu trebuie efectuate în conformitate cu recomandările din tabelele următoare:

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în monoterapie sau în asociere cu cisplatină, în cadrul unui ciclu de tratament pentru cancerul vezicii urinare, NSCLC si cancerul pancreatic

Număr absolut de granulocite (x 106/l)

Număr de trombocite (x 106/l)

Procent din doza standard de gemcitabină(%)

> 1000 si

> 100000

100

500-1000 sau

50000-100000

75

<500 sau

< 50000

Omiterea dozei*

*Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului decât atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel putin 500 (x106/l) si numărul de trombocite atinge 50000 (x 106/l).

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu paclitaxel, în cadrul unui ciclu de tratament pentru cancer de sân

Număr absolut de granulocite (x 106/l)

Număr de trombocite (x 106/l)

Procent din doza standard de gemcitabină(%)

> 1200 si

> 75000

100

1000-<1200 sau

50000-75000

75

700-<1000 si

≥50000

50

<700 sau

<50000

Omiterea dozei*

*Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului. Tratamentul va fi initiat în ziua 1 a ciclului următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel putin 1500 (x106/l) si numărul de trombocite atinge 100000 (x 106/l).

Modificarea dozei de gemcitabină administrată în asociere cu carboplatină, în cadrul unui ciclu de tratament pentru cancer ovarian

Număr absolut de granulocite (x 106/l)

Număr de trombocite (x 106/l)

Procent din doza standard de gemcitabină(%)

> 1500 si

> 100000

100

1000-1500 sau

75000-100000

50

<1000 sau

< 75000

Omiterea dozei*

*Tratamentul nu va fi reluat în cadrul ciclului. Tratamentul va fi initiat în ziua 1 a ciclului următor, atunci când numărul absolut de granulocite atinge cel putin 1500 (x106/l) si numărul de trombocite atinge 100000 (x 106/l).

Modificările dozei din cauza toxicitătii hematologice în ciclurile următoare, pentru toate indicatiile Doza de gemcitabină trebuie scăzută la 75% din doza initială utilizată la debutul ciclului, în cazul următoarelor toxicităti hematologice:

Număr absolut de granulocite < 5 00 x 106/l pentru mai mult de 5 zile

Număr absolut de granulocite < 100 x 106/l pentru mai mult de 3 zile

Neutropenie febrilă

Număr de trombocite < 25000 x 106/l Amânarea initierii unui ciclu cu mai mult de 1 săptămână, din cauza toxicitătii.

Mod de administrare

Gemcitabina este bine tolerată în timpul perfuzării si poate fi administrată în ambulatoriu. În general, dacă apare extravazare, perfuzia trebuie oprită imediat si reîncepută într-un alt vas de sânge. Pacientul trebuie monitorizat cu atentie după administrare.

Pentru instructiuni privind reconstituirea, vezi pct. 6.6.

Grupe speciale de pacienti

Pacienti cu insuficientă renală sau hepatică

Gemcitabina trebuie utilizată cu precautie la pacientii cu insuficientă hepatică sau renală, deoarece datele din studii clinice sunt insuficiente pentru a permite recomandări clare privind dozele indicate la aceste grupuri de pacienti (vezi pct. 4.4 si 5.2).

Vârstnici (cu vârsta >65 ani)

Gemcitabina a fost bine tolerată de pacientii cu vârsta peste 65 ani. Nu există dovezi care să sugereze că sunt necesare modificări ale dozei la vârstnici, în afara celor deja recomandate tuturor pacientilor (vezi pct. 5.2).

Copii si adolescenti (<18 ani)

Gemcitabina nu este recomandată pentru utilizare la copii si adolescenti cu vârsta sub 18 ani, datorită datelor insuficiente privind siguranta si eficacitatea.

4.3     Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activă sau la oricare dintre excipienti. Alăptarea (vezi pct. 4.6).

4.4     Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

S-a demonstrat că prelungirea duratei de administrare a perfuziei si administrarea mai frecventă cresc toxicitatea.

Toxicitate hematologică

Gemcitabina poate suprima functia medulară, aceasta manifestându-se prin leucopenie, trombocitopenie si anemie.

Pacientii tratati cu gemcitabină trebuie monitorizati hematologic înaintea fiecărei administrări privind numărul de trombocite, leucocite si granulocite. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului sau modificarea acestuia atunci când este evidentiată supresia medulară indusă medicamentos (vezi pct. 4.2). Cu toate acestea, mielosupresia este de scurtă durată si de obicei nu determină reducerea dozei sau, rar, întreruperea tratamentului. După ce administrarea gemcitabinei a fost întreruptă, numărul elementelor figurate periferice poate continua să scadă. La pacientii cu functie medulară afectată tratamentul trebuie initiat cu precautie. Similar altor tratamente citotoxice, riscul de supresie medulară cumulativă trebuie luat în considerare atunci când gemcitabina este administrată împreună cu alte chimioterapice.

Insuficientă hepatică

Administrarea gemcitabinei la pacienti cu metastaze hepatice sau cu antecedente de hepatită, alcoolism sau ciroză hepatică poate determina exacerbarea insuficientei hepatice subiacente.

Trebuie efectuate evaluări periodice de laborator ale functiei renale si hepatice (inclusiv teste virusologice).

Gemcitabina trebuie utilizată cu precautie la pacientii cu insuficientă hepatică sau cu afectarea functiei renale, deoarece există date insuficiente din studiile clinice pentru a permite recomandări clare privind dozele indicate la aceste grupe speciale de pacienti (vezi pct. 4.2).

Radioterapie concomitentă

Radioterapia concomitentă (administrată simultan sau la interval de ≤ 7 zile): a fost raportată toxicitate (vezi pct. 4.5 pentru detalii si recomandări de utilizare).

Vaccinuri vii

Vaccinul febrei galbene si alte vaccinuri vii atenuate nu sunt recomandate pacientilor tratati cu gemcitabină (vezi pct. 4.5).

Cardiovascular

Este necesară prudentă deosebită, în special la pacientii care prezintă antecedente de evenimente cardiovasculare, datorită riscului de tulburări cardiace si/sau vasculare la administrarea gemcitabinei.

Pulmonar

Legat de tratamentul cu gemcitabină au fost raportate efecte pulmonare, uneori severe (cum sunt edem pulmonar, pneumonie interstitială sau sindrom de detresă respiratorie a adultului (SDRA).

Etiologia acestor reactii este necunoscută. Dacă apar astfel de reactii, trebuie luată în considerare  întreruperea tratamentului cu gemcitabină. Utilizarea precoce a măsurilor de sustinere poate favoriza ameliorarea stării pacientului.

Renal

Semne clinice sugestive pentru sindromul hemolitic-uremic (SHU) au fost raportate rar la pacientii tratati cu gemcitabină (vezi pct. 4.8). Administrarea gemcitabinei trebuie întreruptă la primele semne de aparitie a anemiei hemolitice microangiopatice, cum sunt scăderile rapide ale valorilor hemoglobinei însotite de trombocitopenie, cresteri ale concentratiilor plasmatice de bilirubină, creatinină, uree sau lactat dehidrogenază (LDH). Este posibil ca insuficienta renală să nu fie reversibilă la întreruperea tratamentului si poate fi necesară dializa.

Fertilitate

În studiile de toxicitate asupra fertilitătii, gemcitabina a determinat hipospermatogeneză la soarecii masculi (vezi pct. 5.3). Prin urmare, bărbatii tratati cu gemcitabină sunt sfătuiti să nu procreeze în timpul tratamentului si până la 6 luni după terminarea acestuia si să solicite consiliere privind crioconservarea de spermă anterior începerii tratamentului, datorită posibilitătii de aparitie a infertilitătii datorate tratamentului cu gemcitabină (vezi pct. 4.6).

Sodiu

Fiecare flacon de Gemcitabină Teva a 1000 mg contine sodiu 17,5 mg (<1 mmol). Acest lucru trebuie avut în vedere la pacientii care urmează o dietă cu restrictie de sodiu.

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Nu au fost efectuate studii specifice privind interactiunile (vezi pct. 5.2).

Radioterapie

Radioterapie concomitentă (administrare concomitentă sau la interval ≤ 7 zile) - toxicitatea asociată cu această terapie multimodală este dependentă de mai multi factori diferiti, incluzând doza de gemcitabină, frecventa de administrare a gemcitabinei, doza de iradiere, tehnica de planificare a radioterapiei, tesutul tintă si volumul tintă. Studiile pre-clinice si clinice au demonstrat că gemcitabina are activitate radiosensibilizantă. Într-un singur studiu, în care gemcitabina în doză de 1000 mg/m2 a fost administrată concomitent cu radioterapia toracică timp de până la 6 săptămâni consecutive la pacienti cu cancer bronho-pulmonar fără celule mici, s-au observat efecte toxice semnificative sub formă de mucozite severe, cu potential letal, în special esofagită si pneumonie, mai ales la pacientii la care s-au administrat doze mari de radioterapie (volum median total de 4795 cm3). Studiile ulterioare au indicat că este posibilă administrarea gemcitabinei în doze mai mici cu radioterapie concomitentă cu efecte toxice predictibile, cum este de exemplu studiul de fază II realizat în cancerul pulmonar fără celule mici, în care radioterapia toracică în doze de 66 Gy s-a efectuat în asociere cu administrarea de gemcitabină (600 mg/m2 de 4 ori) si cisplatină (80 mg/m2 de 2 ori) timp de 6 săptămâni. Nu a fost încă stabilit regimul terapeutic optim pentru administrarea sigură a gemcitabinei în asociere cu radioterapia în toate tipurile de tumori.

Terapie secventială (administrare la interval ≥ 7 zile) - Analiza datelor nu indică vreo crestere a toxicitătii atunci când gemcitabina este administrată cu mai mult de 7 zile înainte de sau după iradiere, cu exceptia unor cazuri de reactivare a efectelor secundare ale iradierii. Datele sugerează că tratamentul cu gemcitabină poate fi initiat după remiterea efectelor acute ale iradierii sau la cel putin la o săptămână după iradiere.

Leziuni de tip post-iradiere au fost raportate la nivelul tesuturilor tintă (de exemplu, esofagită, colită si pneumonie) în asociere atât cu terapia concomitentă cât si cu cea secventială cu gemcitabină.

Alte interactiuni

Vaccinul febrei galbene si alte vaccinuri vii atenuate nu sunt recomandate, datorită riscului de boală sistemică, posibil letală, în special în cazul pacientilor imunodeprimati.

4.6        Sarcina si alăptarea

Sarcină

Nu există date adecvate privind utilizarea gemcitabinei la femeile gravide. Studiile la animale au evidentiat efecte toxice asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Pe baza rezultatelor obtinute în studiile la animale si a mecanismului de actiune al gemcitabinei, aceasta nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu exceptia cazurilor în care este absolut necesar. Femeile trebuie avertizate să nu rămână gravide în timpul tratamentului cu gemcitabină si să informeze imediat medicul curant dacă totusi acest lucru se întâmplă.

Alăptare

Nu se cunoaste dacă gemcitabina este excretată în laptele uman si reactiile adverse asupra sugarului nu pot fi excluse. Alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu gemcitabină.

Fertilitate

În studiile de toxicitate asupra fertilitătii, gemcitabina a determinat hipospermatogeneză la soarecii masculi (vezi pct. 5.3). Prin urmare, bărbatii tratati cu gemcitabină sunt sfătuiti să nu procreeze în timpul tratamentului si până la 6 luni după terminarea acestuia si să solicite consiliere privind crioconservarea de spermă anterior începerii tratamentului, datorită posibilitătii de aparitie a infertilitătii datorate tratamentului cu gemcitabină.

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Cu toate acestea, s-a raportat că gemcitabina produce somnolentă usoară până la moderată, în special în asociere cu consumul de alcool etilic. Pacientii trebuie avertizati să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje până când se poate stabili că ei nu devin somnolenti.

4.8        Reactii adverse

Cele mai frecvent raportate reactii adverse asociate cu tratamentul cu gemcitabină includ: greată cu sau fără vărsături, cresterea valorilor serice ale transaminazelor hepatice (ASAT/ALAT) si a fosfatazei alcaline, raportate la aproximativ 60% dintre pacienti; proteinuria si hematuria raportate la aproximativ 50% dintre pacienti; dispneea raportată la 10-40% dintre pacienti (cea mai mare incidentă s-a observat la pacientii cu cancer bronho-pulmonar); eruptii cutanate tranzitorii de natură alergică apar la aproximativ 25% dintre pacienti si sunt asociate cu prurit la 10% dintre pacienti.

Frecventa si severitatea reactiilor adverse sunt influentate de doză, viteza de perfuzie si intervalul dintre doze (vezi pct. 4.4). Reactiile adverse care limitează doza sunt scăderi ale numărului de trombocite, leucocite si granulocite (vezi pct. 4.2).

Date din studii clinice

Frecventele sunt definite ca: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si <1/10), mai putin frecvente

(≥1/1000 si <1/100), rare (≥1/10000 si <1/1000), foarte rare (<1/10000).

Următorul tabel de reactii adverse si frecvente se bazează pe date din studiile clinice. În cadrul fiecărei grupe de frecventă, reactiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravitătii.

Aparate, sisteme si organe

Grupă de frecventă

Tulburări hematologice si limfatice

Foarte frecvente

            Leucopenie (Neutropenie Grad 3 = 19,3%; Grad 4 = 6%).

Supresia medulară este, de obicei, usoară până la moderată si afectează, în special, numărul de granulocite (vezi pct. 4.2)

            Trombocitopenie

            Anemie

Frecvente

            Neutropenie febrilă

Foarte rare

            Trombocitoză

Tulburări ale sistemului imunitar

Foarte rare

            Reactie anafilactoidă

Tulburări metabolice si de nutritie

Frecvente

            Anorexie

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente

            Cefalee

            • Insomnie

            Somnolentă

Tulburări cardiace

Rare

            Infarct miocardic

            Insuficientă cardiacă

            Aritmie (mai ales supraventriculară)

Tulburări vasculare

Rare

            Hipotensiune arterială

Foarte rare

            Semne clinice de vasculită periferică

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale

Foarte frecvente

            Dispnee - de obicei usoară si se remite rapid fară tratament

            Bronhospasm - de obicei usor si tranzitoriu, dar poate necesita tratament parenteral

Frecvente

            Tuse Rinită

Mai putin frecvente

            Pneumonie interstitială (vezi pct. 4.4)

            Edem pulmonar

Rare

            SDRA (vezi pct.4.4)

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente

            Vărsături

            Greată

Frecvente

            Diaree

            Stomatită si ulceratii la nivelul mucoasei bucale

            Constipatie

Tulburări hepatobiliare

Foarte frecvente

            Crestere a valorilor serice ale transaminazelor hepatice (ASAT si ALAT) si fosfatazei alcaline

Frecvente

            Crestere a bilirubinemiei

Rare

            Crestere a valorilor concentratiilor plasmatice ale gama-glutamiltransferazei (GGT)

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Foarte frecvente

            • Eruptie cutanată tranzitorie de natură alergică asociată frecvent cu prurit

            Alopecie

Frecvente

            Prurit

            Transpiratii

Rare

            Ulceratii

            Formare de vezicule si leziuni cutanate

            Descuamare

Foarte rare

            Reactii cutanate severe, incluzând descuamări si eruptii buloase cutanate

 

 

Tulburări musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv

Frecvente

            Dorsalgie

            Mialgie

Tulburări renale si ale căilor urinare

Foarte frecvente

            Hematurie

            Proteinurie usoară

            Valori crescute ale creatininei

Rare

            Insuficientă renală acută (vezi pct.4.4)

            Sindrom hemolitic-uremic (vezi pct.4.4)

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Foarte frecvente

            Simptome pseudo-gripale - cele mai frecvente simptome sunt: febră, cefalee, frisoane, mialgie, astenie si anorexie. De asemenea, au fost raportate tuse, rinită, stare generală de rău, transpiratii si tulburări de somn. Edeme/edeme periferice-inclusiv edem facial. De obicei, edemele sunt reversibile după întreruperea tratamentului.

Frecvente

            Febră

            Astenie

            Frisoane

Rare

            Reactii la nivelul locului de inj ectare - în principal usoare

Leziuni, intoxicatii si complicatii legate de procedurile utilizate

            Toxicitate determinată de iradiere (vezi pct. 4.5).

Raportări după punerea pe piată (raportări spontane), cu frecventă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Tulburări ale sistemului nervos

Accident vascular cerebral

Tulburări cardiace

Aritmii, predominant de natură supraventriculară

Insuficientă cardiacă

Tulburări vasculare

Semne clinice de vasculită periferică si gangrenă

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale

Edem pulmonar

Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului (vezi pct. 4.4)

Tulburări gastro-intestinale

Colită ischemică

Tulburări hepatobiliare

Hepatotoxicitate gravă, incluzând insuficientă hepatică si deces

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Reactii cutanate severe, incluzând descuamări si eruptii cutanate buloase, sindrom Lyell, sindrom

Stevens-Johnson

Tulburări renale si ale căilor urinare Insuficientă renală (vezi pct. 4.4) Sindrom hemolitic uremic (vezi pct. 4.4)

Leziuni, intoxicatii si complicatii legate de procedurile utilizate Reactivarea leziunilor post-iradiere

Administrarea în asociere în cancerul mamar

Frecventa toxicitătilor hematologice de grad 3 sau 4, în special neutropenia, creste atunci când gemcitabina este utilizată în asociere cu paclitaxel. Totusi, cresterea frecventei acestor reactii adverse nu este asociată cu o crestere a incidentei infectiilor sau a evenimentelor hemoragice. Oboseala si neutropenia febrilă apar mai frecvent în cazul utilizării gemcitabinei în asociere cu paclitaxel. Oboseala, care nu este asociată cu anemia, se remite de obicei după primul ciclu.

Evenimente adverse de grad 3 si 4 paclitaxel comparativ cu gemcitabină plus paclitaxel

 

Numărul (%) de pacienti

 

Bratul de tratament cu paclitaxel (N=259)

Bratul de tratament cu gemcitabină plus paclitaxel (N=262)

 

Grad 3

Grad 4

Grad 3

Grad 4

Biochimice

 

 

 

 

Anemie

5 (1,9)

1 (0,4)

15 (5,7)

3 (1,1)

Trombocitopenie

0

0

14 (5,3)

1 (0,4)

Neutropenie

11 (4,2)

17 (6,6)*

82 (31,3)

45 (17,2)*

Non-biochimice

 

 

 

 

Neutropenie febrilă

3 (1,2)

0

12 (4,6)

1 (0,4)

Fatigabilitate

3 (1,2)

1 (0,4)

15 (5,7)

2 (0,8)

Diaree

5 (1,9)

0

8 (3,1)

0

Neuropatie motorie

2 (0,8)

0

6 (2,3)

1 (0,4)

Neuropatie senzorială

9 (3,5)

0

14 (5,3)

1 (0,4)

*Neutropenia de gradul 4 care durează mai mult de 7 zile a apărut la 12,6% dintre pacientii din bratul de tratament asociat si la 5,0% dintre pacientii din bratul de tratament cu paclitaxel.

Administrarea în asociere în cancerul de vezică urinară

Evenimente adverse de grad 3 si 4 MVAC comparativ cu gemcitabină plus cisplatină

Numărul (%) de pacienti

 

Bratul de tratament cu MVAC (metotrexat, vinblastină, doxorubicină si cisplatină)

(N=196)

Bratul de tratament gemcitabină plus cisplatină

(N=200)

 

Grad 3

Grad 4

Grad 3

Grad 4

Biochimice

 

 

 

 

Anemie

30 (16)

4 (2)

47 (24)

7 (4)

Trombocitopenie

15 (8)

25 (13)

57 (29)

57 (29)

Non-biochimice

 

 

 

 

Greată si vărsături

37 (19)

3 (2)

44 (22)

0 (0)

Diaree

15 (8)

1 (1)

6 (3)

0 (0)

Infectii

19 (10)

10 (5)

4 (2)

1 (1)

Stomatită

34 (18)

8 (4)

2 (1)

1 (0)

Administrarea în asociere în cancerul ovarian

Evenimente adverse de grad 3 si 4 carboplatină comparativ cu gemcitabină plus carboplatină

Numărul (%) de pacienti

 

Bratul de tratament cu carboplatină

(N=174)

Bratul de tratament cu gemcitabină plus carboplatină

(N=175)

 

Grad 3

Grad 4

Grad 3

Grad 4

Biochimice

 

 

 

 

Anemie

10 (5,7)

4 (2,3)

39 (22,3)

9 (5,1)

Neutropenie

19 (10,9)

2 (1,1)

73 (41,7)

50 (28,6)

Trombocitopenie

18 (10,3)

2 (1,1)

53 (30,3)

8 (4,6)

Leucopenie

11 (6,3)

1 (0,6)

84 (48,0)

9 (5,1)

Non-biochimice

 

 

 

 

Hemoragie

0 (0,0)

0 (0,0)

3 (1,8)

(0,0)

Neutropenie febrilă

0 (0,0)

0 (0,0)

2 (1,1)

(0,0)

Infectie fără neutropenie

0 (0)

0 (0,0)

(0,0)

1 (0,6)

Neuropatia senzorială a fost, de asemenea, mai frecventă în bratul de tratament asociat decât în cel de monoterapie cu carboplatină.

4.9 Supradozaj

Nu există un antidot cunoscut pentru supradozajul cu gemcitabină. Doze unice de până la 5700 mg/m2 administrate în perfuzie intravenoasă timp de 30 de minute la intervale de 2 săptămâni au prezentat toxicitate acceptabilă din punct de vedere clinic. Dacă se suspectează supradozajul, pacientul trebuie monitorizat atent în ceea ce priveste numărul de celule sanguine si, dacă este necesar, se instituie tratament de sustinere.

5.      PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: analogi ai bazelor pirimidinice, codul ATC: L01BC05.

Citotoxicitatea în culturi celulare

Gemcitabina prezintă activitate citotoxică semnificativă asupra diferitelor culturi de celule de rozătoare si de celule tumorale umane. Actiunea gemcitabinei este dependentă de fază astfel că aceasta este citotoxică în principal la nivelul celulelor care sunt în curs de sinteză a ADN (faza S a ciclului celular), blocând, în anumite circumstante, progresiunea celulară la jonctiunea interfazică G1/S. In vitro, citotoxicitatea gemcitabinei este dependentă de concentratie si de timp.

Actiunea antitumorală în modelele non-clinice

În modelele tumorale la animale, actiunea antitumorală a gemcitabinei depinde de schema de administrare. Administrată zilnic, gemcitabina produce o incidentă mare a mortalitătii la animale, cu o activitate antitumorală minimă. Cu toate acestea, dacă se utilizează o schemă terapeutică cu administrare la intervale de trei sau patru zile, gemcitabina poate fi administrată în doze non–letale care prezintă o actiune antitumorală marcată pe un spectru larg de tumori la soarece.

Mecanism de actiune

Metabolism celular si mecanisme de actiune: gemcitabina (dFdC), un antimetabolit pirimidinic, este metabolizată intracelular de către nucleozid–kinază la nucleozidele active difosfat (dFdCDP) si trifosfat (dFdCTP). Actiunea citotoxică a gemcitabinei este determinată de inhibarea sintezei de ADN, prin dublă actiune a dFdCDP si a dFdCTP. În primul rând, dFdCDP inhibă ribonucleozid–reductaza, enzima unică responsabilă pentru catalizarea reactiilor care produc dezoxinucleozid–trifosfatii (dCTP), destinati sintezei ADN. Inhibarea acestei enzime de către dFdCDP determină scăderea concentratiilor dezoxinucleozidelor, în general, si a dCTP, în special. În al doilea rând, dFdCTP intră în competitie cu dCTP pentru încorporarea sa în ADN (auto-potentializare).

În acelasi mod, o mică cantitate de gemcitabină poate fi, de asemenea, încorporată si în ARN. Astfel, scăderea concentratiei intracelulare de dCTP potentează încorporarea dFdCTP în ADN. ADN– polimerazei epsilon îi lipseste capacitatea de a elimina gemcitabina si nu poate repara lanturile de ADN în curs de formare. După încorporarea gemcitabinei în ADN, lanturilor de ADN în formare li se adaugă un nucleozid suplimentar. În urma acestei adăugări, se produce o inhibare completă a sintezei de ADN (terminarea mascată a lantului de ADN). După încorporarea sa în ADN, gemcitabina induce în aparentă procesul de liză celulară programată, cunoscut sub numele de apoptoză.

Date clinice

Cancer de vezică urinară

Un studiu randomizat de fază III care a inclus 405 pacienti cu carcinom uroepitelial cu celule tranzitionale avansat local sau metastatic a demonstrat că nu există nicio diferentă între cele două brate

de tratament, gemcitabină/cisplatină comparativ cu metotrexat/vinblastină/adriamicină/cisplatină (MVAC), din punct de vedere al supravietuirii mediane (12,8, respectiv 14,8 luni, p=0,547), al timpului până la progresia bolii (7,4, respectiv 7,6 luni, p=0,842) si a ratei de răspuns (49,4%, respectiv 45,7%, p=0,512). Cu toate acestea, asocierea de gemcitabină si cisplatină a avut un profil al toxicitătii mai bun decât MVAC.

Cancer pancreatic

Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 126 pacienti cu cancer pancreatic local avansat sau metastatic, gemcitabina a demonstrat o rată de răspuns a beneficiului clinic semnificativ statistic mai mare în comparatie cu 5-fluorouracil (23,8%, respectiv 4,8%, p=0,0022). De asemenea, a fost observată o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii de la 0,9 la 2,3 luni (valoarea logaritmică p<0,0002) si o prelungire semnificativă statistic a supravietuirii mediane de la 4,4 la 5,7 luni (valoarea logaritmică p<0,0024), la pacientii tratati cu gemcitabină comparativ cu cei tratati cu 5-fluorouracil.

Cancer pulmonar fără celule mici

Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 522 pacienti cu NSCLC inoperabil, avansat local sau metastatic, gemcitabina în asociere cu cisplatina a demonstrat o rată de răspuns semnificativ statistic mai mare comparativ cu cisplatina în monoterapie (31,0%, respectiv 12,0%, p<0,0001). A fost observată o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii, de la 3,7 la 5,6 luni (valoarea logaritmică p<0,0012) si o prelungire semnificativă statistic a supravietuirii mediane de la 7,6 la 9,1 luni (valoarea logaritmică p<0,004), la pacientii tratati cu gemcitabină/cisplatină comparativ cu cei tratati cu cisplatină.

Într-un alt studiu randomizat de fază III care a inclus 135 pacienti cu NSCLC stadiul IIIB sau IV, asocierea gemcitabină si cisplatină a demonstrat o rată semnificativ statistic mai mare a răspunsului comparativ cu asocierea cisplatină si etopozid (40,6%, respectiv 21,2%, p=0,025). A fost obsevată o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii, de la 4,3 la 6,9 luni (p=0,014) la pacientii tratati cu gemcitabină/cisplatină comparativ cu cei tratati cu etopozid/cisplatină.

În ambele studii s-a demonstrat că tolerabilitatea a fost similară în cele două brate de tratament.

Carcinom ovarian

Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 356 de pacienti cu carcinom ovarian epitelial avansat local care a recidivat după cel putin 6 luni de la terminarea tratamentului cu compusi de platină au fost randomizati pentru a primi tratament cu gemcitabină si carboplatină (GCb) sau carboplatină (Cb). S-a observat o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia bolii, de la 5,8 la 8,6 luni (valoarea logaritmică p=0,0038), la pacientii tratati cu GCb comparativ cu cei tratati cu Cb. Diferentele în rata de răspuns de 47,2% în bratul de tratament cu GCb comparativ cu 30,9% în bratul de tratament cu Cb (p=0,0016) si supravietuirea mediană de 18 luni (GCb) comparativ cu 17,3 luni (Cb) (p=0,73) au fost favorabile bratului de tratament cu GCb.

Cancer de sân

Într-un studiu randomizat de fază III care a inclus 529 pacienti cu cancer de sân inoperabil, avansat local sau metastatic care a recidivat după chimioterapie adjuvantă/neoadjuvantă, gemcitabina în asociere cu paclitaxel a demonstrat o prelungire semnificativă statistic a timpului până la progresia documentată a bolii de la 3,98 la 6,14 luni (valoarea logaritmică p=0,0002) la pacientii tratati cu gemcitabină/paclitaxel comparativ cu cei tratati cu paclitaxel. După 377 de decese, supravietuirea generală a fost de 18,6 luni, respectiv 15,8 luni (valoarea logaritmică p=0,0489, RR 0,82) la pacientii tratati cu gemcitabină/paclitaxel comparativ cu cei tratati cu paclitaxel si rata generală de răspuns a fost 41,4%, respectiv de 26,2% (p=0,0002).

5.2 Proprietăti farmacocinetice

Farmacocinetica gemcitabinei a fost studiată la 353 de pacienti în sapte studii clinice. Cele 121 de femei si cei 232 de bărbati au avut vârsta cuprinsă între 29 si 79 ani. Dintre acesti pacienti, aproximativ 45% aveau cancer pulmonar fără celule mici si 35% erau diagnosticati cu cancer pancreatic. Următorii parametrii farmacocinetici s-au obtinut pentru doze cuprinse în intervalul 500 si 2592 mg/m2 care au fost perfuzate de la 0,4 până la 1,2 ore.

Concentratiile plasmatice maxime (obtinute în interval de 5 minute de la finalizarea perfuziei) au fost cuprinse între 3,2 si 45,5 μg/ml. Concentratiile plasmatice ale compusului de bază după o doză de 1000 mg/m2 si 30 minute sunt mai mari de 5 μg/ml pentru aproximativ 30 de minute după finalizarea perfuziei si mai mari de 0,4 μg/ml pentru încă o oră după aceea.

Distributie

Volumul de distributie în compartimentul central a fost de 12,4 l/m2 pentru femei si de 17,5 l/m2 pentru bărbati (variabilitatea inter-individuală a fost 91,9%). Volumul de distributie în compartimentul periferic a fost de 47,4 l/m2. Volumul de distributie în compartimentul periferic nu a fost dependent de sex.

Legarea de proteinele plasmatice a fost considerată ca fiind neglijabilă.

Timp de înjumătătire plasmatică: acesta a variat între 42 si 94 minute depinzând de vârstă si sex.

Pentru schema de administrare recomandată, eliminarea gemcitabinei este practic completă într-un interval de 5 până la 11 ore de la initierea perfuziei. Gemcitabina nu se acumulează în cazul administrării repetate, o dată pe săptămână.

Metabolizare

Gemcitabina este metabolizată rapid de către citidin–dezaminază în ficat, rinichi, sânge si alte tesuturi.

Metabolizarea intracelulară a gemcitabinei produce derivati mono–, di–si trifosfati de gemcitabină (dFdCMP, dFdCDP si dFdCTP), dintre care dFdCDP si dFdCTP sunt considerati activi. Acesti metaboliti intracelulari nu au fost detectati în plasmă si în urină. Principalul metabolit, 2’–dezoxi– 2’,2’–difluorouridină (dFdU) este inactiv si este detectabil în plasmă si în urină.

Excretie

Clearance-ul sistemic a variat de la 29,2 l/oră si m2 până la 92,2 l/oră si m2 fiind dependent de sex si vârstă (variabilitatea interindividuală a fost de 52,2%). La femei, clearance-ul este cu aproximativ 25% mai mic decât în cazul bărbatilor. Desi este rapid, clearance-ul atât pentru femei cât si pentru bărbati pare să scadă cu vârsta. Pentru doza recomandată de gemcitabină de 1000 mg/m2, administrată sub formă de perfuzie cu durata de 30 minute, valori ale clearance-ului mai mici la femei si bărbati nu necesită scăderi ale dozei de gemcitabină.

Excretie urinară: Mai putin de 10% se elimină sub formă nemodificată.

Clearance-ul renal a fost între 2 si 7 l/oră si m2.

În timpul săptămânii post-administrare, o proportie de 92 până la 98% din doza de gemcitabină administrată este regăsită, 99% în urină, în principal sub formă de dFdU; restul de 1% se elimină în materiile fecale.

Cinetica dFdCTP

Acest metabolit se găseste în celulele mononucleare circulante si informatiile care urmează se referă la aceste celule. Concentratiile intracelulare cresc proportional cu dozele de gemcitabină administrate: dozele între 35 si 350 mg/m2 si 30 minute realizează la starea de echilibru concentratii de 0,4-5 μg/ml.

La concentratii plasmatice ale gemcitabinei mai mari de 5 μg/ml, valorile dFdCTP nu mai cresc, fapt care sugerează că formarea sa în aceste celule este saturabilă.

Timpul de înjumătătire celulară prin eliminare este cuprins între 0,7 si 12 ore.

Cinetica dFdU

Concentratia plasmatică maximă (în interval de 3-15 minute după terminarea unei perfuzii cu durata de 30 de minute de 1000 mg gemcitabină/m2): 28 -52 μg/ml.

Concentratiile minime după administrarea săptămânală: 0,07-1,12 mg/ml, fără acumulare aparentă.

Concentratiile plasmatice scad conform unei curbe trifazice, timpul mediu de înjumătătire plasmatică prin eliminare fiind de 65 ore (între 33 si 84 ore).

Formarea compusului dFdU din compusul de bază: 91- 98%.

Volumul mediu de distributie în compartimentul central este de 18 l/m2 (între 11 si 22 l/m2)

Volumul mediu de distributie la starea de echilibru (VSS) este de 150 l/m2 (între 96 si 228 l/m2).

Distributia tisulară: largă.

Clearance–ul mediu aparent: 2,5 l/oră si m2 (între 1 si 4 l/oră/m2).

Excretie urinară: integral.

Gemcitabină în asociere cu paclitaxel

Tratamentul asociat nu a modificat farmacocinetica gemcitabinei sau a paclitaxelului.

Gemcitabină în asociere cu carboplatină

În cazul administrării în asociere cu carboplatina, farmacocinetica gemcitabinei nu a fost modificată.

Insuficientă renală

Insuficienta renală usoară până la moderată (RFG cuprinsă între 30 ml/min si 80 ml/min) nu are efecte marcate, semnificative asupra farmacocineticii gemcitabinei.

5.3 Date preclinice de sigurantă

În studiile privind toxicitatea după doze repetate, cu durata de până la 6 luni, realizate la soareci si câini, principalul efect observat a fost supresia hematopoiezei, dependentă de schema de administrare si doză si care a fost reversibilă după întreruperea tratamentului.

Gemcitabina are potential mutagen într-un test de mutagenitate in vitro si în cadrul testului in vivo al micronucleilor măduvei osoase. Nu au fost efectuate studii de lungă durată la animale care să evalueze potentialul carcinogen.

În studiile de toxicitate asupra fertilitătii, gemcitabina a determinat hipospermatogeneză la soarecii masculi, care a fost reversibilă după întreruperea tratamentului. Nu s–a observat vreun efect al gemcitabinei asupra fertilitătii femelelor.

Evaluarea studiilor experimentale la animale a demonstrat toxicitate asupra functiei de reproducere, de exemplu defecte la nastere si alte efecte asupra dezvoltării embriofetale, a evolutiei sarcinii si a dezvoltării peri- si post-natale.

6.      PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

Manitol (E421)

Acetat de sodiu (E262)

Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului)

Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)

6.2     Incompatibilităti

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu exceptia celor mentionate la pct. 6.6.

6.3     Perioada de valabilitate

Flacoane nedeschise: 2 ani.

Solutie reconstituită

Stabilitatea chimică si fizică în cursul utilizării pentru solutia reconstituită cu o concentratie de 38 mg/ml a fost demonstrată pentru 24 de ore la 25°C. Solutiile reconstituite de gemcitabină nu trebuie păstrate la frigider, deoarece poate să apară cristalizarea.

Stabilitatea fizică si chimică în cursul utilizării a fost demonstrată pentru conditiile de mediu (15-25°C, lumină ambientală) sau la frigider (2-8°C) pentru cel mult 72 de ore (3 zile) pentru solutia diluată la concentratii între 0,1 mg/mL si 30 mg/mL în solutie perfuzabilă de clorură de sodiu 0,9%.

Din punct de vedere microbiologic, solutia reconstituită si diluată trebuie utilizată imediat. Dacă nu este utilizată imediat, durata si conditiile de păstrare în utilizare anterior administrării medicamentului devin responsabilitatea utilizatorului si, în mod normal, nu trebuie să depăsească 24 de ore, la temperatura camerei, cu exceptia cazului în care reconstituirea (si diluarea suplimentară, dacă este cazul) a avut loc în conditii aseptice controlate si validate.

6.4     Precautii speciale pentru păstrare

Flacon închis:

Nu sunt necesare conditii speciale de păstrare.

După deschidere:

Pentru conditiile de păstrare ale solutiei reconstituite, vezi pct. 6.3.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Flacon din sticlă incoloră de clasă I, închis cu dop din cauciuc brombutilic gri si sigilat cu capsă din aluminiu, cu capac colorat din polipropilenă. Flacoanele pot fi învelite în mansoane de protectie.

Mărimi de ambalaj: 1, 5 sau 10 flacoane.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare

Manipulare

Atunci când se prepară si se elimină solutiile injectabile trebuie respectate precautiile uzuale de sigurantă pentru medicamentele citostatice. Manipularea solutiei perfuzabile trebuie efectuată într-un recipient de sigurantă, iar personalul medical trebuie să poarte haine si mănusi de protectie. Dacă nu este disponibil un recipient de sigurantă, echipamentul de protectie trebuie suplimentat cu o mască pentru fată si ochelari de protectie.

Dacă medicamentul intră în contact cu ochii, poate să apară o iritatie gravă. Ochii trebuie spălati imediat cu apă din abundentă. Dacă iritatia persistă, se impune consult medical. Dacă solutia este vărsată pe piele, aceasta trebuie clătită cu apă din abundentă.

Instructiuni privind reconstituirea (si diluarea suplimentară, dacă este necesară)

Singurul solvent aprobat pentru reconstituirea pulberii care contine gemcitabină este solutia perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9 %) (fără conservanti). Din considerente legate de solubilitate, concentratia maximă a gemcitabinei după reconstituire este de 40 mg/ml. Reconstituirea la concentratii mai mari de 40 mg/ml poate duce la dizolvare incompletă si trebuie evitată.

1.           Se utilizează tehnici aseptice în timpul reconstituirii si oricărei diluări suplimentare a gemcitabinei pentru administrare perfuzabilă intravenoasă.

2.          Un flacon a 200 mg se reconstituie cu 5 ml solutie perfuzabilă de clorură de sodiu sterilă 9 mg/ml (0,9 %), fără conservanti,

Un flacon a 1000 mg se reconstituie cu 25 ml solutie perfuzabilă de clorură de sodiu sterilă, fără conservanti

Un flacon a 2000 mg se reconstituie cu 50 ml solutie perfuzabilă de clorură de sodiu sterilă, fără conservanti. Se agită pentru a dizolva.

Volumul total după reconstituire este 5,26 ml (flaconul de 200 mg), respectiv 26,3 ml (flaconul de1000 mg) sau 52,6 ml (flaconul de 2000 mg).

Această diluare determină o concentratie a gemcitabinei de 38 mg/ml, care include valoarea volumului de înlocuire a pulberii. Diluarea suplimentară poate fi efectuată cu solutie perfuzabilă sterilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9 %), fără conservanti.

Solutia rezultată este limpede, iar culoarea variază de la incolor la culori deschise, pale. 3.         Înainte de administrarea parenterală, medicamentele se inspectează vizual pentru a determina prezenta de particule si modificările de culoare. În cazul în care se observă particule, medicamentul nu se administrează.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7.       DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

Teva Pharmaceuticals S.R.L.

Str. Domnita Ruxandra nr.12, parter, sector 2,

Bucuresti, România

8.          NUMĂRUL(ELE) AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

2571/2010/01-02-03

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

Autorizare-Mai 2010

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Mai 2010

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.