Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

NANTARID 100 mg
 
Denumire NANTARID 100 mg
Descriere Tratamentul schizofreniei.
Tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe din cadrul bolii bipolare.
Tratamentul episoadelor depresive majore din cadrul bolii bipolare.
Pentru prevenirea recurentelor la pacientii cu tulburare bipolară, cât si la pacientii cu episoade depresive sau maniacale care au răspuns la tratamentul cu quetiapină.
Denumire comuna internationala QUETIAPINUM
Actiune terapeutica ANTIPSIHOTICE DIAZEPINE, OXAZEPINE SI TIAZEPINE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 100mg
Ambalaj Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 30 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC N05AH04
Firma - Tara producatoare GEDEON RICHTER ROMANIA S.A. - ROMANIA
Autorizatie de punere pe piata VALE PHARMACEUTICALS LTD. - IRLANDA

Ai un comentariu sau o intrebare despre NANTARID 100 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre NANTARID 100 mg, comprimate filmate       

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.      DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Nantarid 100 mg comprimate filmate

2.      COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Nantarid 100 mg comprimate filmate:

Fiecare comprimat filmat contine: quetiapină 100 mg (sub formă de fumarat de quetiapină).

Excipient: 41,73 mg lactoză monohidrat.

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

Nantarid 100 mg comprimate filmate:

Comprimate filmate albe, rotunde, biconvexe, gravate pe una din fete cu N44, cealaltă fată este negravată.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicatii terapeutice

Tratamentul schizofreniei.

Tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe din cadrul bolii bipolare.

Tratamentul episoadelor depresive majore din cadrul bolii bipolare.

Pentru prevenirea recurentelor la pacientii cu tulburare bipolară, cât si la pacientii cu episoade depresive sau maniacale care au răspuns la tratamentul cu quetiapină.

4.2 Doze si mod de administrare

Nantarid comprimate filmate poate fi administrat cu sau fără alimente. Adulti

Pentru tratamentul schizofreniei

Pentru tratamentul schizofreniei, Nantarid trebuie administrat de două ori pe zi. Doza zilnică totală pentru primele 4 zile de terapie este 50 mg (Ziua 1), 100 mg (Ziua 2), 200 mg (Ziua 3) si 300 mg (Ziua 4). Începând cu Ziua 4, doza trebuie crescută treptat până la doza uzuală eficace cuprinsă între 300 mg si 450 mg pe zi. În functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea fiecărui pacient, doza poate fi ajustată în intervalul 150-750 mg pe zi.

Pentru tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe din cadrul bolii bipolare

Pentru tratamentul episoadelor maniacale din cadrul bolii bipolare, Nantarid trebuie administrat de două ori pe zi.

Doza zilnică totală pentru primele patru zile de terapie este 100 mg (Ziua 1), 200 mg (Ziua 2), 300 mg (Ziua 3) si 400 mg (Ziua 4). Următoarele ajustări ale dozei, până la 800 mg quetiapină pe zi până în Ziua 6, trebuie efectuate în trepte de cel mult 200 mg pe zi. Doza poate fi ajustată în functie de răspunsul clinic si tolerabilitatea individuală a pacientilor, în intervalul 200-800 mg quetiapină pe zi. Doza uzuală eficace este cuprinsă între 400-800 mg pe zi.

Pentru tratamentul episoadelor depresive din cadrul bolii bipolare

Nantarid trebuie administrat odată pe zi, seara la culcare. Doza zilnică totală pentru primele patru zile de terapie este 50 mg (Ziua 1), 100 mg (Ziua 2), 200 mg (Ziua 3) si 300 mg (Ziua 4). Doza zilnică recomandată este de 300 mg.

În studiile clinice, nu a fost observat nici un beneficiu suplimentar la grupul tratat cu 600 mg, comparativ cu grupul tratat cu 300 mg (vezi pct. 5.1). Administrarea unei doze de 600 mg poate prezenta beneficii individuale. Se recomandă ca prescrierea unor doze mai mari de 300 mg să se facă de către medici cu experientă în tratarea tulburărilor bipolare. Studiile clinice arată că o scădere a dozei până la minimum 200 mg pe zi , poate fi luată în calcul în cazul pacientilor cu probleme de tolerantă la acest medicament.

Pentru prevenirea recurentei din cadrul bolii bipolare

Pentru prevenirea episoadelor depresive, maniacale sau combinate din cadrul bolii bipolare, pacientii care au răspuns la quetiapină pentru tratamentul acut din cadrul bolii bipolare, trebuie să continuie tratamentul cu aceeasi doză. Doza poate fi ajustată în functie de răspunsul clinic si tolerabilitatea fiecărui pacient la valori între 300 si 800 mg pe zi, administrată de două ori pe zi. Este important să se administreze cea mai scăzută doză necesară pentru mentinerea remisiunii.

Vârstnici

Similar altor antipsihotice, Nantarid trebuie utilizat cu prudentă la pacientii vârstnici, mai ales în perioada initială de administrare. Poate fi necesar ca ajustarea treptată a dozei să se facă mai lent, iar doza terapeutică zilnică să fie mai mică decât cea utilizată la pacientii mai tineri, în functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea fiecărui pacient. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei s-a redus cu 30-50% la subiectii vârstnici comparativ cu pacientii mai tineri.

Siguranta si eficacitatea nu au fost evaluate la pacientii peste 65 de ani cu episoade depresive din cadrul bolii bipolare.

Copii si adolescenti

Siguranta si eficacitatea Nantarid nu au fost evaluate la copii si adolescenti.

Insuficientă renală

La pacientii cu insuficientă renală nu este necesară ajustarea dozei.

Insuficientă hepatică

Quetiapina este metabolizată în proportie mare de ficat. Astfel, Nantarid trebuie utilizat cu prudentă la pacientii cu insuficientă hepatică cunoscută, mai ales în perioada initială de administrare. Pacientii cu insuficientă hepatică cunoscută trebuie să înceapă cu 25 mg pe zi. În functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului doza trebuie crescută treptat cu 25-50 mg zilnic până la atingerea dozei eficace.

4.3 Contraindicatii

Hipersensibilizarea la substanta activă sau la oricare dintre excipienti.

Este contraindicată administrarea concomitentă de inhibitori ai izoenzimei 3A4 a citocromului P450, cum sunt inhibitorii de protează HIV, medicamente antimicotice de tip azolic, eritromicină, claritromicină si nefazodonă (vezi pct. 4.5).

4.4 Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

Suicid/ideatie suicidară sau agravare a stării clinice

Depresia din cadrul bolii bipolare se asociază cu risc crescut de idei suicidare, auto-vătămare si suicid (evenimente asociate suicidului). Acest risc persistă până la instalarea remisiunii semnificative. Dat fiind că ameliorarea poate să nu aibă loc în primele săptămâni sau mai mult de tratament, pacientii trebuie monitorizati îndeaproape până la aparitia acestei ameliorări. Experienta clinică generală arată că riscul de suicid poate să crească în stadiile initiale ale recuperării.

În studiile clinice la pacientii cu episoade depresive majore din cadrul bolii bipolare, un risc crescut de evenimente asociate suicidului au fost observate în cazul pacientilor sub 25 ani tratati cu quetiapină comparative cu placebo (respectiv 3% fată de 0%).

În plus, după întruperea bruscă a tratamentului cu quetiapină, medicii trebuie să ia în considerare riscul potential al evenimentelor asociate suicidului, datorită factorilor de risc cunoscuti pentru boala tratată.

Somnolentă

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu somnolenta si alte simptome înrudite, cum este sedarea (vezi pct. 4.8). În cadrul studiilor clinice privind tratamentul pacientilor cu depresie din cadrul bolii bipolare, de obicei simptomele au apărut în primele 3 zile de tratament si au fost în general de intensitate usoară până la moderată. Pacientii cu depresie din cadrul bolii bipolare care resimt somnolentă cu intensitate mare, pot necesita supraveghere mai frecventă cel putin 2 săptămâni de la debutul somnolentei sau până la ameliorarea simptomelor si de asemenea, trebuie avută în vedere posibilitatea întreruperii tratamentului.

Afectiuni cardiovasculare

Nantarid trebuie utilizat cu prudentă la pacientii cu afectiuni cardiovasculare cunoscute, afectiuni cerebrovasculare sau cu alte afectiuni care predispun la hipotensiune arterială.

Quetiapina poate induce hipotensiune arterială ortostatică, mai ales în perioada initială de crestere treptată a dozei, astfel, dacă acesta apare, trebuie luată în consideratie reducerea sau o crestere mai lentă a dozei.

Crize convulsive

În studiile clinice controlate nu a existat nici o diferentă în ceea ce priveste incidenta crizelor convulsive la pacientii tratati cu quetiapină sau cu placebo. Similar altor antipsihotice, se recomandă prudentă în cazul tratării pacientilor cu crize convulsive în antecedente (vezi pct. 4.8).

Simptome extrapiramidale

În studiile clinice controlate cu placebo, quetiapina a fost asociată cu o incidentă crescută a simptomelor extrapiramidale comparativ cu placebo, la pacientii tratati pentru episoade depresive majore din cadrul bolii bipolare (vezi pct. 4.8).

Dischinezia tardivă

Dacă apar semne sau simptome de dischinezie tardivă, trebuie avută în vedere reducerea dozei sau întreruperea tratamentului cu Nantarid (vezi pct. 4.8). Simptomele dischineziei tardive se pot agrava sau pot apărea după întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).

Sindromul neuroleptic malign

Sindromul neuroleptic malign a fost asociat cu tratamentul cu antipsihotice, incluzând quetiapina (vezi pct. 4.8). Manifestările clinice includ hipertermia, afectarea statusului mintal, rigiditatea musculară, instabilitatea vegetativă si cresterea creatin-fosfokinazei. În cazul unui astfel de eveniment, Nantarid trebuie oprit si trebuie administrat un tratament medical de sustinere adecvat.

Neutropenia severă

Neutropenia severă (numărul neutrofilelor < 0,5 X 109/l) a fost raportată mai putin frecvent în studiile clinice efectuate cu quetiapină. Cele mai multe cazuri de neutropenie severă au apărut la un interval de câteva luni de la începerea tratamentului cu quetiapină. Nu a existat o legătură evidentă cu doza administrată. În perioada după punerea pe piată, remiterea leucopeniei si/sau neutropeniei a urmat după întreruperea tratamentului cu quetiapină. Printre factorii de risc posibili pentru neutropenie se numără pre-existenta unui număr mic de leucocite (WBC) si neutropenie indusă de medicamente în

antecedente.Quetiapina trebuie întreruptă la pacientii cu un număr de neutrofile < 1,0 X109 /l. Pacientii trebuie monitorizati pentru aparitia semnelor si simptomelor de infectie si pentru o urmărire a neutrofilelor (până când acestea depăsesc 1,5 X 109/L) (vezi pct. 4.8).

Interactiuni

(Vezi si pct. 4.5).

Utilizarea concomitentă a Nantarid cu un inductor puternic al enzimelor hepatice, cum sunt carbamazepina sau fenitoina, scade semnificativ concentratiile plasmatice ale quetiapinei, care poate influenta eficacitatea tratamentului cu quetiapină. La pacientii cărora li se administrează un inductor al enzimelor hepatice initierea tratamentului cu Nantarid se face numai dacă medicul decide că posibilele beneficii ale tratamentului cu Nantarid depăsesc riscul întreruperii tratamentului cu inductorii enzimatici hepatici. Este important ca orice modificare a dozei inductorului enzimatic hepatic să se facă treptat, si dacă este necesar, acest medicament poate fi înlocuit cu un non-inductor enzimatic hepatic (de exemplu valproatul de sodiu).

Hiperglicemia

Hiperglicemia sau exacerbarea diabetului zaharat preexistent au fost raportate în timpul tratamentului cu quetiapină. Se recomandă monitorizarea clinică adecvată a pacientilor cu diabet zaharat si a pacientilor cu factori de risc de aparitie a diabetului zaharat (vezi pct. 4.8).

Lipide

În studiile clinice cu quetiapină a fost observată o crestere a trigliceridelor, a colesterolului LDL si a colesterolului total (vezi pct. 4.8). Cresterea lipidelor trebuie abordată terapeutic după cum este necesar din punct de vedere clinic.

Risc metabolic

Având în vedere că în studiile clinice au fost observate modificările în greutate, glicemia (vezi hiperglicemia) si lipidele, poate fi posibilă agravarea profilului de risc metabolic la pacientii individuali, care ar trebuie să fie monitorizati adecvat din punct de vedere clinic (vezi si punctul 4.8).

Prelungirea intervalului QT

În studiile clinice si în cazul utilizării conform RCP, quetiapina nu a fost asociată cu o prelungire persistentă a intervalului QT. Totusi, după punerea pe piată prelungirea intervalului QT a fost observată la doza terapeutică (vezi pct. 4.8) si în caz de supradozaj (vezi pct. 4.9).

Similar altor antipsihotice, este necesară prudentă la prescrierea quetiapinei la pacientii cu boli cardiovasculare sau cu antecedente de prelungire a intervalului QT. De asemenea, este necesară prudentă atunci când quetiapina este prescrisă împreună cu medicamente cunoscute a creste intervalul QT si cu utilizarea concomitentă a neurolepticelor, în special la vârstnici, la pacientii cu sindrom de QT prelungit congenital, insuficientă cardiacă congestivă, hipertrofie cardiacă, hipokaliemie sau hipomagneziemie (vezi pct. 4.5)

Sindromul de întrerupere

Simptomele acute de întrerupere precum insomnia, greata, cefaleea, diareea, vărsăturile, ameteli si iritabilitatea au fost descrise după oprirea bruscă a quetiapinei.Se recomandă întreruperea treptată a tratamentului într-o perioadă de cel putin una până la două săptămâni.

Pacientii vârstnici cu psihoză din cadrul dementei

Natarid nu este indicat pentru tratamentul pacientilor cu psihoză din cadrul dementei.

Studii clinice randomizate, placebo-controlate au pus în evidentă, la pacientii cu dementă, cresterea de aproximativ 3 ori a riscului aparitiei evenimentelor adverse cerebro-vasculare în cazul tratamentului cu unele antipsihotice atipice. Mecanismul pentru acest risc crescut nu este cunoscut. Un risc crescut nu poate fi exclus nici în cazul altor antipsihotice si nici pentru alte grupe de pacienti. Nantarid trebuie administrat cu prudentă la pacientii cu factori de risc pentru accidentul vascular cerebral.

În cadrul unei meta-analize efectuate pentru medicamente antipsihotice atipice, s-a raportat o crestere a riscului de deces la pacientii vârstnici cu psihoză asociată dementei, comparativ cu placebo. Cu toate acestea, în două studii efectuate cu quetiapină, controlate cu placebo, cu durata de 10 săptămâni, la acelasi grup de pacienti (n=710); vârsta medie: 83 ani; intervalul: 56-99 ani), rata mortalitătii la pacientii tratati cu quetiapină a fost de 5,5% comparativ cu 3,2% în grupul cu placebo. În cadrul acestor studii pacientii au decedat din cauze variate specifice acestei grupe de vârste. Aceste date nu au stabilit o relatie de cauzalitate între tratamentul cu quetiapină si deces la pacientii vârstnici cu dementă.

Disfagia

Disfagia (vezi pct. 4.8) a fost raportată după administrarea de quetiapină.

Quetiapina ar trebui să fie utilizată cu precautie la pacientii cu risc de pneumonie de aspiratie.

Tromboembolism venos

Cazuri de tromboembolism venos (TEV) au fost raportate după administrarea de medicamente antipsihotice.Deoarece pacientii tratati cu antipsihotice prezintă adesea factori de risc crescut pentru TEV, toti factorii de risc de TEV trebuie identificati înainte si în timpul tratamentului cu Nantarid si trebuie luate măsuri de prevenire necesare.

Lactoză

Nantarid comprimate contine lactoză. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intolerantă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Informatii suplimentare

Există date limitate privind administrarea quetiapinei în asociere cu valproat de sodiu sau litiu în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe; cu toate acestea, asocierea a fost bine tolerată (vezi pct. 4.8 si 5.1). Datele clinice au evidentiat un efect aditiv în săptămâna a 3-a de tratament.

4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Având în vedere efectele principale ale quetiapinei asupra sistemului nervos central, Nantarid trebuie utilizat cu prudentă în asociere cu alte medicamente care actionează la nivel nervos central si cu alcoolul etilic.

CYP3A4 este principala izoenzimă a citocromului P450 responsabilă de metabolizarea quetiapinei. Într-un studiu privind interactiunile, efectuat la voluntari sănătosi, administrarea concomitentă a quetiapinei (în doze de 25 mg) cu ketoconazol, un inhibitor al CYP3A4, a determinat o crestere de 5-8 ori a ASC a quetiapinei. Având în vedere acest lucru, administrarea concomitentă a quetiapinei si a inhibitorilor CYP3A4 este contraindicată. De asemenea, nu este recomandată administrarea quetiapinei cu suc de grapefruit.

Într-un studiu clinic cu doze repetate pentru evaluarea farmacocinetică a quetiapinei administrată înainte si în timpul tratamentului cu carbamazepină (un cunoscut inductor al enzimelor hepatice), administrarea concomitentă a carbamazepinei a crescut semnificativ clearance-ul quetiapinei. Această crestere a clearance-ului a redus expunerea sistemică a quetiapinei (determinată prin ASC) la o medie de 13% din expunerea observată în timpul administrării în monoterapie de quetiapină; cu toate acestea, la unii pacienti s-a observat un efect mai puternic. Ca o consecintă a acestei interactiuni, poate apărea scăderea concentratiilor plasmatice, ce poate afecta eficacitatea tratamentului cu quetiapină.

Administrarea concomitentă de quetiapină cu fenitoină (un alt inductor al enzimelor microzomiale) a determinat o crestere cu aproximativ 450% a clearance-ului plasmatic al quetiapinei. La pacientii cărora li se administrează un inductor al enzimelor hepatice, tratamentului cu quetiapină trebuie initiat numai atunci când medicul consideră că beneficiile lui Nantarid depăsesc riscurile întreruperii administrării inductorului enzimelor hepatice. Este important ca orice modificare a tratamentului cu inductori enzimatici hepatici să se facă treptat. Dacă este necesar acest medicament poate fi înlocuit cu un non-inductor (de exemplu valproat de sodiu) (vezi pct. 4.4).

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost semnificativ modificată ca urmare a administrării concomitente a antidepresivului imipramină (un inhibitor cunoscut al CYP2D6) sau fluoxetină (un inhibitor cunoscut al CYP3A4 si al CYP2D6).

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată în mod semnnificativ de administrarea concomitentă a antipsihoticelor, risperidonă sau haloperidol. Cu toate acestea, administrarea concomitentă de quetiapină si tioridazină a determinat o crestere a clearance-ului quetiapinei cu aproximativ 70 %.

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată după administrarea concomitentă de cimetidină.

Farmacocinetica litiului nu a fost modificată în urma administrării concomitente de quetiapină.

Farmacocinetica valproatului de sodiu si a quetiapinei nu a fost modificată într-o măsură în care să aibă relevantă clinică, atunci când acestea au fost administrate concomitent.

Nu au fost efectuate studii specifice de interactiune cu medicamente utilizate frecvent în afectiuni cardiovasculare.

Administrarea concomitentă de quetiapină cu medicamente cunoscute că determină dezechilibru electrolitic sau o crestere a intervalului QT trebuie făcută cu precautie.

4.6 Sarcina si alăptarea

Siguranta si eficacitatea quetiapinei în timpul sarcinii la om nu a fost stabilită. Până în prezent, nu există dovezi în ce priveste efectele dăunătoare la animale în urma testelor efectuate, desi efectele potentiale asupra ochiului la făt nu au fost examinate. Prin urmare, Nantarid trebuie utilizată în timpul sarcinii numai dacă beneficiile justifică potentialele riscuri. La nou-născutii mamelor care au urmat tratament cu quetiapină în timpul sarcinii s-au observat simptome de întrerupere neonatale.

Nu se cunoaste măsura în care quetiapina se excretă în laptele matern. De aceea, femeile care alăptează trebuie sfătuite să evite alăptarea în perioada în care iau Nantarid comprimate filmate.

4.7 Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Având în vedere efectele sale principale la nivelul sistemului nervos central quetiapina poate influenta activitătile care necesită stare de vigilentă. Prin urmare, pacientii trebuie sfătuiti să nu conducă vehicule si să nu folosească utilaje până în momentul în care se cunoaste susceptibilitatea individuală la acest medicament.

4.8 Reactii adverse

Cele mai frecvente reactii adverse raportate (RAM) pentru quetiapină sunt somnolenta, ameteli, xerostomie, astenie usoară, constipatia, tahicardia, hipotensiunea arterială ortostatică si dispepsia.

Similar altor antipsihotice, cresterea ponderală, sincopa, sindromul neuroleptic malign, leucopenia, neutropenia si edemele periferice au fost asociate cu quetiapina.

Incidenta reactiilor adverse asociate tratamentului cu quetiapină este prezentată în tabelul de mai jos conform formatului recomandat de Consiliul Organizatiilor Internationale pentru Stiinte Medicale (CIOMS III Working Group; 1995).

Pentru evaluarea reactiilor adverse sunt utilizate următoarele estimări ale frecventei: foarte frecvente (1/10), frecvente (1/100 si <1/10), mai putin frecvente (1/1,000 si <1/100), rare (1/10,000 si <1/1,000), foarte rare (<1/10,000), cu frecventă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Clasificarea pe aparate, sisteme si organe

Simptome

Tulburări hematologice si limfatice

 

Frecvente

Leucopenia1

Mai putin frecvente

Eozinofilia, trombocitopenie

Necunoscute

Neutropenia 1

Tulburări ale sistemului imunitar

 

Mai putin frecvente

Hipersensibilitate

Foarte rare

Reactie anafilactică2

Tulburări endocrine

 

Frecvente

Hiperprolactinemie3

Tulburări metabolice si de nutritie

 

Frecvente

Cresterea poftei de mâncare

Foarte rare

Diabet zaharat1, 2, 4,

Tulburări psihice

 

Frecvente

Vise ciudate, cosmaruri

Tulburări ale sistemului nervos

 

Foarte frecvente

Ameteli 6,7, somnolentă7,8 , cefalee

Frecvente

Sincopă6,7, simptome extrapiramidale1, 9

Mai putin frecvente

Convulsii1, sindromul picioarelor nelinistite, dizartrie, diskinezie tardivă1,2

Rare

Sindromul neuroleptic malign1

Tulburări oculare

 

Frecvente

vedere încetosată

Tulburări cardiace

 

Frecvente

Tahicardie6

Tulburări vasculare

 

Frecvente

Hipotensiune arterială ortostatică 6,7

Cu frecventă necunoscută

Tromboză venoasă profundă10

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale

 

Frecvente

Rinite

Cu frecventă necunoscută

Embolism pulmonar10

Tulburări gastro-intestinale

 

Foarte frecvente

Xerostomie

Frecvente

Constipatie, dispepsie

Mai putin frecvente

Disfagie11

Tulburări hepatobiliare

 

Rare

Icter2

Foarte rare

Hepatite2

Tulburări cutanate si ale tesutului subcutanat

 

Foarte rare

Edem angioneurotic 2, sindrom Stevens-Johnson 2

Tulburări ale aparatului genital si sânului

 

Rare

Priapism, galactoree

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

 

Foarte frecvente

Sindrom de întrerupere1,5

Frecvente

Astenie usoară, edem periferic, iritabilitate

Investigatii diagnostice

 

Foarte frecvente

Crestere în greutate15

Cresterea valorilor trigliceridelor 12

Valori crescute ale colesterolului

(predominant a LDL colesterolului)13

Scăderea densitătii lipoproteinelor14

Frecvente

Cresterea transaminazelor serice (ALT, AST)16, scăderea numărului de neutrofile cresterea glucozei în sânge 17

Mai putin frecvente

Cresterea valorilor gamma-GT 3 16 Scăderea numărului de trombocite18 Prelungirea intervalului QT pe electrocardiogramă1,9,19

Rare

Cresterea valorilor creatin-fosfokinazei20

 (1) Vezi pct. 4.4

(2) Calcularea frecventei acestor RAM provine numai din datele obtinute după punerea pe piată

(3) Nivele de prolactină (pacienti > 18 ani): >20 µg/l (>869.56 pmol/l) la bărbati; >30 µg/l (>1304.34 pmol/l) la femei în orice moment.

(4) Exacerbarea diabetului zaharat pre-existent a fost raportată în cazuri foarte rare.

(5) În cadrul studiilor clinice placebo controlate cu quetiapină în monoterapie care au evaluat simptomele acute de întrerupere au fost observate cel mai frecvent următoarele simptome ale sindromului de întrerupere: insomnie, greată, cefalee, diaree, vărsături, ameteli si iritabilitate. Incidenta acestor reactii a scăzut semnificativ după o săptămână de la întreruperea tratamentului

(6) Similar altor antipsihotice cu activitate de blocare alfa1-adrenergică, quetiapina poate induce frecvent hipotensiune arterială ortostatică, asociată cu ameteli, tahicardie si, la unii pacienti, sincopă, mai ales în timpul perioadei initiale de crestere treptată a dozei (vezi pct. 4.4).

(7) Poate determina cădere.

(8) Poate apare somnolentă, de regulă în primele două săptămâni de tratament, care, în general, dispare la continuarea administrării de quetiapină.

(9) Vezi textul de mai jos.

(10) Cazuri de tromboembolism venos, incluzând cazuri de embolism pulmonar si cazuri de tromboză venoasă profundă au fost raportate cu medicamente antipsihotice.

(11) O crestere a ratei de disfagie a fost observată la quetiapină fată de placebo doar în studiile clinice în depresia bipolară.

(12) Trigliceride ≥ 200 mg/dl(≥2,258 mmol/l) la cel putin o determinare

(13) Colesterol ≥ 240 mg/dl(≥6,2064 mmol/l) la cel putin o determinare. O crestere a LDL colesterolului ≥30 mg/dl (≥0.769 mmol/l) a fost foarte frecvent observată. În medie cresterea a fost de 41,7 mg/dl (≥1.07 mmol/l).

(14) HDL colesterol: <40 mg/dl (1.025 mmol/l) bărbati; <50 mg/dl (1.282 mmol/l) femei în orice moment.

(15) Bazat pe o crestere în greutate >7% fată de momentul initial. Apare predominant în primele săptămâni de tratament la adulti

(16) Cresteri asimptomatice ale valorilor transaminazelor serice (ALT, AST) sau ale valorilor gamma-GT au fost observate la unii pacienti cărora li s-a administrat quetiapină. Aceste cresteri sunt de obicei reversibile pe măsura continuării tratamentului cu quetiapină.

(17) Glicemia în conditii de repaus alimentar ≥126 mg/dl (≥7,0 mmol/l) sau glicemia postprandială ≥ 200 mg/dl (≥11,1 mmol/l) la cel putin o determinare.

(18) Trombocite ≤100x109/l la cel putin o determinare.

(19) Incidenta pacientilor care au QT de la <450 msec la ≥450 msec cu o crestere ≥30 msec.În studiile clinice placebo-controlate cu quetiapină, incidenta la pacientii care prezintă o modificare semnificativă la nivel clinic nu a fost diferită între placebo si quetiapină.

(20) Pe baza raportării reactiilor adverse, cresterea creatinei fosfokinazei sanguine nu a fost asociată cu sindromul neuroleptic malign.

În urma utilizării neurolepticelor au fost raportate cazuri de prelungire a intervalului QT, aritmie

ventriculară, moarte subită cardiacă, stop cardiac si torsada vârfurilor, iar acestea sunt considerate efecte

de clasă.

În studii clinice pe termen scurt, placebo-controlate în schizofrenie si în mania bipolară, incidenta simptomelor extrapiramidale a fost similară cu placebo (schizofrenie: 7,8% pentru quetiapină si 8,0% pentru placebo; manie bipolară: 11,2% pentru quetiapină si 11,4% pentru placebo). În studii clinice pe termen scurt, placebo-controlate în depresia bipolară, incidenta simptomelor extrapiramidale a fost 8,9% pentru quetiapină comparative cu 3,8% pentru placebo, incidenta reactiilor adverse individuale (de exemplu akatisie, tulburări extrapiramidale, tremor, diskinezie, distonie, neliniste, contractii musculare involuntare, hiperactivitate psihomotorie si rigiditate musculară )a fost în general redusă si nu a depăsit valoarea de 4% la nici unul dintre grupurile tratate.

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu mici scăderi, legate de doză, ale concentratiilor hormonului tiroidian, mai ales T4 total si T4 liber. Reducerea T4 total si liber a fost maximă în intervalul cuprins între primele două până la patru săptămâni de tratament cu quetiapină, fără nici o altă reducere în timpul tratamentului de lungă durată. În aproape toate cazurile, întreruperea tratamentului cu quetiapină a fost asociată cu o reversibilitate a efectelor asupra T4 total si liber, indiferent de durata tratamentului. Scăderi mai mici ale T3 total si r-T3 au fost observate numai la doze mai mari. Valorile de TBG au fost neschimbate si, în general, nu s-au observat cresteri reciproce ale TSH, fără nicio indicatie că quetiapina determină hipotiroidie semnificativă din punct de vedere clinic.

4.9 Supradozaj

În studiile clinice, a fost raportat un risc letal ca urmare a supradozajului acut cu 13,6 grame quetiapină si în studiile după punerea pe piată la doze mici de 6 grame quetiapină.Totusi, a fost raportată si supravietuirea ca urmare a unui supradozaj acut de până la 30 grame. În experienta după punerea pe piată, au fost rapoarte foarte rare cazuri de supradozaj numai cu quetiapină care au determinat moarte sau comă, sau prelungirea intervalului QT.

Pacientii cu boli cardiovasculare severe pre-existente pot prezenta un risc crescut de efecte la supradozaj. (vezi pct. 4.4, Afectiuni cardiovasculare).

În general, semnele si simptomele raportate au fost cele induse de exagerarea efectelor farmacologice cunoscute ale substantei active, de exemplu somnolenta si sedarea, tahicardia si hipotensiunea arterială.

Nu există antidot specific pentru quetiapină. În cazul unei intoxicatii severe, trebuie luată în considerare posibilitatea administrării mai multor medicamente si se recomandă măsuri de terapie intensivă, incluzând stabilirea si mentinerea permeabilitătii căilor respiratorii, asigurarea unei oxigenări si ventilatii adecvate si monitorizarea si sustinerea aparatului cardiovascular.

Deoarece prevenirea absorbtiei în caz de supradozaj nu a fost investigată, trebuie luat în considerare lavajul gastric (după intubare, dacă pacientul este inconstient) si administrarea de cărbune activat, împreună cu un laxativ.

Supravegherea medicală atentă si monitorizarea trebuie continuate până când pacientul îsi revine.

5. PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antipsihotice, diazepine, oxazepine si tiazepine, codul ATC: N05AH04

Mecanism de actiune:

Quetiapina este un medicament antipsihotic atipic.

Quetiapina si metabolitul activ plasmatic la om, N-dezalchil quatiepina interactionează cu un spectru larg de receptori ai neurotransmitătorilor. Quetiapina si N-dezalchil quatiepina manifestă afinitate fată de receptorii cerebrali serotoninergici (5HT2) si receptorii dopaminergici D1 si D2. Se consideră că această combinatie de antagonism al receptorilor, cu o selectivitate mai mare pentru receptorii cerebrali serotoninergici 5HT2 comparativ cu receptorii D2, contribuie la proprietătile antipsihotice clinice si la reactiile adverse extrapiramidale (RAE) reduse ale quetiapinei. În plus, N-dezalchil-quatiepina manifestă afinitate crescută pentru transportorii norepinefrinei (NET). Quetiapina si N- dezalchil-quatiepina manifestă, de asemenea, afinitate mare pentru receptorii histaminergici si α1-adrenergici, dar mai mică afinitate pentru receptorii α2-adrenergici si serotoninergici 5-HT1a.Quetiapina nu are o afinitate semnificativă fată de receptorii muscarinici colinergici sau benzodiazepinici.

Efecte farmacodinamice:

Eficacitatea quetiapinei este dovedită în testele pentru activitatea antipsihotică, cum ar fi testul evitării conditionate. Atât studiile functionale cât si cele electrofiziologice au arătat că quetiapina blochează efectele agonistilor de dopamină si creste concentratiile metabolitilor dopaminei, ce sunt considerati un indice neurochimic al blocării receptorului D2.

În studiile nonclinice predictive ale RAE, quetiapina este diferită de antipsihoticele tipice si are un profil atipic. Quetiapina nu produce stimularea excesivă a receptorului dopaminergic D2 după administrare pe termen lung. Quetiapina produce doar o usoară catalepsie la dozele care blochează eficace receptorul dopaminergic D2. Quetiapina determină blocarea selectivă a descărcărilor neuronilor dopaminergici mezolimbici A10 comparativ cu neuronii nigrostriati A9 implicati în functia motorie. Quetiapina prezintă un potential minim de aparitie a distoniei la maimutele Cebus cu sensibilitate la haloperidol sau cărora nu li s-a administrat anterior medicamentul, după administrare pe termen scurt si lung.

Măsura în care metabolitul N-dezalchil quatiepină contribuie la activitatea farmacologică a quetiapinei la om este necunoscută.

Eficacitate clinică: Schizofrenia

În trei studii clinice controlate cu placebo, la pacienti cu schizofrenie, care au utilizat doze diferite de quetiapină, nu au existat diferente între grupurile cu quetiapină si cele cu placebo în ceea ce priveste incidenta reactiilor adverse extrapiramidale sau a utilizării concomitente de anticolinergice. Într-un studiu controlat cu placebo cu doze fixe de quetiapină situate între 75 si 750 mg pe zi nu s-au observat diferente cu privire la frecventa simptomelor extrapiramidale sau la utilizarea concomitentă de anticolinergice. În studiile clinice, quetiapina s-a demonstrat a fi eficace atât în tratamentul simptomelor pozitive cât si negative ale schizofreniei.În cadrul unor studii comparative, unul cu clorpromazină si două cu haloperidol, quetiapina a demonstrat eficacitate similară.

Tulburare bipolară

În patru studii controlate cu placebo, evaluând dozele de quetiapină de până la 800 mg pe zi în tratamentul episodului maniacal din tulburarea bipolară, două cu monoterapie si ca tratament adjuvant cu litiu sau valproat de sodiu, nu au existat diferente între grupul tratat cu quetiapină si cel la care s-a administrat placebo în ceea ce priveste incidenta EPS sau utilizarea concomitentă de anticolinergice.

În cadrul studiilor clinice, quetiapina s-a dovedit eficace ca monoterapie sau ca tratament adjuvant în

reducerea simptomelor maniacale la pacientii cu tulburare bipolară. Doza medie de quetiapină din ultima săptămână la pacientii care au răspuns la tratament a fost de aproximativ 600 mg pe zi si la aproximativ 85% dintre acestia s-au administrat doze în intervalul 400-800 mg pe zi.

În cadrul a 4 studii clinice cu durata de 8 săptămâni la pacienti suferind de episoade depresive moderate până la severe în cadrul bolii bipolare de tip I sau II, quetiapina 300 mg si 600 mg a fost semnificativ superioară placebo pentru obiectivele relevante evaluate: ameliorarea medie pe Montgomery-Asberg Depression Rating Scale (MADRS) si răspunsul la tratament definit ca o îmbunătătire cu cel putin 50% fată de valorile initiale ale scorului total MADRS. Nu a fost observată nici o diferentă în ce priveste amplitudinea efectelor între pacientii tratati cu quetiapină cu doze de 300 mg si cei tratati cu doze de 600 mg.

În cadrul a două studii privind prevenirea recuretei, care au analizat quetiapina în asociere cu stabilizatoare de dispozitie utilizate la pacientii cu episoade de dispozitie maniacală, depresivă sau mixtă, asocierea continând quetiapina a fost superioară medicamentelor stabilizatoare ale dispozitiei utilizate în monoterapie în ce priveste cresterea timpului până la reaparitia modificărilor de dispozitie de orice fel (maniacală, mixtă sau depresivă). Quetiapina a fost administrată de două ori pe zi în doze totale cuprinse între 400 si 800 mg pe zi în asociere cu litiu sau valproat.

Într-un studiu pe termen lung (până la 2 ani de tratament) care au analizat prevenirea recurentei la pacientii cu episoade de dispozitie maniacală, depresivă sau mixtă, quetiapina a demonstrate eficacitate superioară fată de placebo în ce priveste cresterea timpului până la reaparitia modificărilor de dispozitie de orice fel (maniacală, mixtă sau depresivă), la pacientii cu tulburări bipolare de tip I. Numărul de pacienti cu modificări de dispozitie a fost 91 (22,5%) la pacientii tratati cu quetiapină, 208 (51,5%) la pacientii cărora li s-a administrat placebo si respectiv 95 (26,1%) la pacientii tratati cu litiu. În cazul pacientilor care au răspuns la tratamentul cu quetiapină, prin compararea rezultatelor obtinute în urma unui tratament continuu cu quetiapină cu cele obtinute în urma trecerii la litiu, s-a constatat că trecerea la litiu nu pare a fi asociată cu un timp crescut al reaparitiei tulburărilor de dispozitie.

Studiile clinice au demonstrat eficacitatea quetiapinei în tratamentul schizofreniei si maniei atunci când este administrată de două ori pe zi, desi quetiapina are un timp de înjumătătire plasmatică de aproximativ 7 ore. Aceste rezultate au fost confirmate de un studiu tomografic cu emisie de pozitroni (PET), care a demonstrat că în cazul quetiapinei, blocarea receptorilor 5HT2 si D2 este mentinută pe o perioadă de până la 12 ore.

În studiile clinice placebo controlate privind monoterapia la pacientii cu valori initiale ale numărului de neutrofile ≥ 1,5 X 109 /l, incidenta aparitiei cel putin odată a unui număr de neutrofile mai mic de 1,5 X 109 /l a fost de 1,72% la pacientii tratati cu quetiapină fată de 0,73% la pacientii la care s-a administrat placebo. În toate studiile clinice (placebo controlate, deschise, cu comparator activ; pacienti cu număr initial de neutrofile de cel putin 1,5X109 /l), incidenta aparitiei cel putin odată a unui număr de neutrofile mai mic de 0,5 X 109 /l a fost de 0,21% la pacientii tratati cu quetiapină si de 0% la pacientii cărora li s-a administrat placebo iar a unui număr cuprins între 0,5 X 109 si 1,0 X 109 /l a fost de 0,75% la pacientii tratati cu quetiapină si de 0,11% la pacientii la care s-a administrat placebo.

5.2 Proprietăti farmacocinetice

După administrarea orală, quetiapina este bine absorbită si este metabolizată în proportie mare. Biodisponibilitatea quetiapinei nu este semnificativ afectată de administrarea de alimente. Quetiapina se leagă de proteinele plasmatice în proportie de aproximativ 83%.

Concentratiile plasmatice maxime la starea de echilibru ale metabolitului activ N-dezalchil quetiapină sunt de 35% din cele observate la quetiapină. Timpii de înjumătătire plasmatică prin eliminare ai quetiapinei si ai N-dezalchil quetiapinei sunt de aproximativ 7, respectiv 12 ore.

Farmacocinetica quetiapinei si a N- dezalchil quetiapinei este în intervalul de dozaj recomandat. Cinetica quetiapinei nu diferă la bărbati fată de femei.

Clearance-ul mediu al quetiapinei la pacientii vârstnici este cu aproximativ 30% până la 50% mai mic decât cel observat la pacientii adulti cu vârste cuprinse între 18 până la 65 de ani.

Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei s-a redus cu aproximativ 25% la subiectii cu insuficientă renală severă (clearance-ul creatininei sub 30 ml/min/1,73 m2) si la pacientii cu insuficientă hepatică (ciroză alcoolică stabilă), dar valorile individuale ale clearance-ului se situează în limite pentru subiectii normali. Fractia medie molară a dozei de quetiapină liberă si a metabolitului activ din plasma umană, N-dezalchil quetiapină este excretată în proportie de < 5% în urină.

Quetiapina este metabolizată în proportie mare, medicamentul nemodificat reprezentând mai putin de 5% din medicamentul eliminat, în urină si materiile fecale, după administrarea de quetiapină marcată cu izotop radioactiv. Aproximativ 73% din radioactivitate este excretată în urină si 21% în materiile fecale.

La persoanele cu disfunctie hepatică cunoscută (ciroză alcoolică compensată), clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei este redus cu aprox 25%. Deoarece quetiapina este în mare măsură metabolizată în ficat, se pot astepta concentratii plasmatice mai mari la pacientii cu insuficientă hepatică. Astfel, poate fi necesară ajustarea dozei la acesti pacienti.

Investigatiile in vitro au stabilit că CYP3A4 este principala enzimă responsabilă pentru metabolizarea quetiapinei prin intermediul citocromului P450. În principal se formează N-dezalchil quetiapina si este eliminată prin CYP3A4.

S-a descoperit că quetiapina si mai multi dintre metabolitii acesteia (inclusiv N-dezalchil quetiapina) sunt inhibitori slabi ai izoenzimelor 1A2, 2C9, 2C19, 2D6 si 3A4 ale citocromului uman P450, in vitro. La om, se observă inhibarea in vitro a CYP numai la concentratii de aproximativ 5 până la 50 de ori mai mari decât cele observate la o doză cu limitele cuprinse între 300 până la 800 mg pe zi. Pe baza acestor rezultate in vitro, este putin probabil că administrarea concomitentă de Nantarid cu alte medicamente va avea ca rezultat inhibarea semnificativă din punct de vedere clinic a metabolizării prin intermediul citocromului P450 a celuilalt medicament.

5.3 Date preclinice de sigurantă

Nu a existat nicio dovadă de genotoxicitate într-o serie de studii asupra genotoxicitătii in vitro si in vivo. La animalele de laborator, la un nivel de expunere cu relevantă clinică, au fost observate următoarele modificări, care până în prezent nu au fost confirmate în studii clinice de lungă durată:

La sobolani, au fost observate depunere pigmentară la nivelul glandei tiroide, hipertrofia celulei foliculare tiroidiene si adenom; la maimute s-a observat hipertrofia celulei foliculare tiroidiene, o scădere a concentratiilor plasmatice ale T3, scăderea hemoglobinemiei si reducerea numărului de eritrocite si leucocite; si, la câini, opacifierea cristalinului si cataractă.

În studiile pe sobolani (la doze de 0, 20, 75 si 250 mg/kg/zi) incidenta adenocarcinoamelor mamare a crescut semnificativ la sobolanii femele la toate dozele testate, consecintă a hiperprolactinemiei prelungite.

Ca urmare, beneficiile tratamentului cu quetiapină trebuie evaluate comparativ cu riscurile referitoare la siguranta pacientului.

6. PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipientilor

Nucleu:

Lactoză monohidrat

Celuloză microcristalină

Hidrogenofosfat de calciu dihidrat

Povidonă K 29/32

Amidonglicolat de sodiu (Tip A)

Stearat de magneziu

Filmul comprimatului:

Hipromeloză (E 464)

Dioxid de titan (E 171)

Macrogol 400

6.2 Incompatibilităti

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precautii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită precautii speciale pentru păstrare.

6.5 Natura si continutul ambalajului

Quetiapină a 25, 100, 200 si 300 mg comprimate filmate sunt ambalate în blistere din

PVC/PE/PVDC//Aluminiu Mărime ambalaj: 30, 60 comprimate filmate

Mărime ambalaj: 30, 60 comprimate filmate

Mărime ambalaj: 30, 60 comprimate filmate

Mărime ambalaj: 30, 60 comprimate filmate

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinte speciale.

7. DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

Gedeon Richter România S.A.,

Str. Cuza Vodă, nr. 99-105, 540306 Târgu Mures,

România

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

2945/2010/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

Noiembrie 2010

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Ianuarie 2012

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Descoperie crucială privind schizofrenia şi depresia maniacală /The Independent/ Oamenii de ştiinţă au descoperit o similitudine remarcabilă între erorile genetice care stau atât la baza schizofreniei cât şi a depresiei maniacale, o descoperire crucială legat de care se aşteaptă să deschidă calea spre noi tratamente pentru două dintre cele mai întâlnite maladii...
Problemele de sănătate psihică nu trebuie tratate ca o boală, conform unor psihiatri de renume Tratarea tulburărilor mentale, aşa cum este schizofrenia sau tulburarea bipolară, în acelaşi mod ca o boală nu prezintă niciun fel de beneficii pentru pacient, conform părerii mai multor psihologi de renume, informează publicaţia britanică The Daily Mail.
Experţii au identificat noi gene asociate cu schizofrenia Cercetători din mai multe ţări au identificat 83 de noi gene asociate cu schizofrenia, fapt ce va contribui la dezvoltarea mai multor tratamente pentru a controla această boală, se arată într-unu studiu publicat marţi de revista 'Nature' şi citat de EFE.
Cercetare: computerul care simulează schizofrenia Cercetătorii americani au creat un model informatic capabil să simuleze unele aspecte ale schizofreniei. Una din teoriile asupra cauzei schizofreniei sugerează că în urma unui exces de dopamină, creierul tinde să reţină prea multe detalii irelevante. Schizofrenicii devin astfel copleşiţi de numărul ...
Tulburările bipolare rămân în mare parte netratate, conform unui nou studiu american Chicago, 8 mar /Agerpres/ - Tulburarea bipolară, o afecţiune a creierului ce se manifestă prin schimbări bruşte şi radicale de dispoziţie, de la depresii severe până la episoade pline de energie, aproape maniacale, afectează pe termen lung atât viaţa pacientului cât şi a celor din jurul său şi totuşi...
Parazitul T. gondii poate fi responsabil de dezvoltarea unor boli mintale (studiu) Studii epidemiologice recente realizate de mai multe echipe de cercetători americani au pus în evidenţă că parazitul 'Toxoplasma gondii' (T. gondii) poate altera capacităţile cognitive şi duce, în timp, la manifestarea unor boli mintale cum este, de pildă, schizofrenia, informează kdramastars.com.