Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

LINEZOLID TEVA 600 mg
Denumire LINEZOLID TEVA 600 mg
Descriere Pneumonie nosocomială
Pneumonie comunitară dobândită
Tratamentul infectiilor tegumentelor si tesuturilor moi complicate
Denumire comuna internationala LINEZOLIDUM
Actiune terapeutica ALTE ANTIBACTERIENE ALTE ANTIBACTERIENE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 600mg
Ambalaj Cutie cu 1 blist. OPA-Al-PVC/Al x 1 compr. film.
Valabilitate ambalaj 30 luni
Cod ATC J01XX08
Firma - Tara producatoare PHARMACHEMIE B.V. - OLANDA
Autorizatie de punere pe piata TEVA PHARMACEUTICALS S.R.L. - ROMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre LINEZOLID TEVA 600 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> madac iulian sorin : 150 pastile
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> anca (vizitator) : am nevoie urgent de linezolid teva sau zyvoxid perfuzabil, 10 flacoane...cine ma poate ajta? tel 0767317702
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> ileana guta (vizitator) : buna ziua , am aflat de site - ul d-voastra si asi dori sa stiu daca livrati linezolid 600mg cu reteta...
>> Dr. Toth Noemi : Medicamentele cu substanta linezolid, au fost retrase. ---------------- Noemi, Dr. Toth Specialitate...
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> ana maria (vizitator) : in ce farmacii se poate gasi acest medicament? LINEZOID 600 (bucuresti)
>> dr. Oana Iordache : Pt Ana Maria. Incercati la farmacia Academiei.
>> Dr. Vladoiu Mirela : farmacia Tei Bucuresti sau Academieie Bucuresti
Prospect si alte informatii despre LINEZOLID TEVA 600 mg, comprimate filmate       

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.      DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Linezolid Teva 600 mg comprimate filmate

2.      COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat contine linezolid 600 mg.

Excipienti

Fiecare comprimat filmat contine lactoză 185,73 mg (sub formă de lactoză monohidrat).

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat

Comprimate filmate albe, oblongi, având stantat pe una din fete „ 93” si „ 7490” pe cealaltă fată.

4.       DATE CLINICE 4.1 Indicatii terapeutice

Când este adecvat tratamentul oral:

Pneumonie nosocomială

Pneumonie comunitară dobândită

Linezolid este indicat în tratamentul pneumoniei comunitare dobândite si pneumoniei nosocomiale, în cazul în care se cunoaste sau se suspectează că sunt determinate de bacterii

Gram-pozitiv sensibile. Pentru a determina în ce măsură linezolid reprezintă tratamentul adecvat, se va tine seama de rezultatele testelor microbiologice sau de informatiile privind prevalenta rezistentei bacteriilor Gram pozitiv la medicamentele antibacteriene (vezi pct. 5.1. pentru microorganismele sensibile).

Linezolid nu este activ împotriva infectiilor determinate de germeni Gram negativ. Dacă este evidentiată sau suspectată o infectie concomitentă cu germeni Gram negativ, trebuie initiat tratamentul specific împotriva bacteriilor Gram negativ.

Tratamentul infectiilor tegumentelor si tesuturilor moi complicate (vezi pct. 4.4)

Linezolid este indicat pentru tratamentul infectiilor tegumentului si tesuturilor moi complicate numai dacă testarea microbiologică a stabilit cu certitudine că infectia este determinată de bacterii Gram pozitiv sensibile.

Linezolid nu prezintă activitate împotriva infectiilor determinate de germeni Gram negativ.

Linezolid trebuie administrat numai pacientilor cu infectii complicate ale tegumentelor si tesuturilor moi la care au fost demonstrate sau este posibilă existenta unei infectii concomitente cu germeni Gram negativ doar dacă nu sunt alternative terapeutice disponibile (vezi pct. 4.4). În aceste conditii trebuie initiat simultan tratamentul împotriva germenilor Gram negativ.

Tratamentul cu linezolid se initiază numai în spital si numai la recomandarea unui medic specialist, de exemplu un microbiolog sau un medic specialist în boli infectioase.

Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

4.2     Doze si mod de administrare

Dacă si când este disponibil, tratamentul poate fi initiat cu linezolid solutie perfuzabilă, comprimate filmate sau granule pentru suspensie orală. Pacientii care încep tratamentul cu solutie perfuzabilă pot fi trecuti ulterior, atunci când starea clinică o permite, la oricare dintre formele farmaceutice cu administrare orală. În aceste cazuri, nu este necesară ajustarea dozelor, deoarece linezolidul are o biodisponibilitate după administrare orală de aproximativ 100%.

Dozele recomandate si durata tratamentului la adulti

Durata tratamentului depinde de tipul microorganismului patogen, localizarea infectiei si gradul de severitate al acesteia, precum si de răspunsul clinic al pacientului.

Următoarele recomandări privind durata tratamentului reflectă datele obtinute din studiile clinice. Durata de tratament poate fi mai scurtă în anumite tipuri de infectii, dar acest lucru nu a fost evaluat în studiile clinice.

Durata maximă de tratament este de 28 de zile. Siguranta si eficacitatea linezolidului în cazul administrării pe perioade mai mari de 28 de zile nu au fost stabilite (vezi pct. 4.4).

În infectiile cu bacteriemie concomitentă nu sunt necesare doze mai mari decât cele recomandate si nici prelungirea duratei de tratament.

Dozele recomandate sunt următoarele:

Infectii

Doza

Durata tratamentului

Pneumonie nosocomială

600 mg de 2 ori pe zi

10-14 zile consecutiv

Pneumonie comunitară dobândită

600 mg de 2 ori pe zi

10-14 zile consecutiv

Infectii cutanate si ale tesuturilor moi complicate

600 mg de 2 ori pe zi

10-14 zile consecutiv

Copii si adolescenti

Datele clinice privind siguranta si eficacitatea administrării linezolidului la copii si adolescenti (cu vârsta sub 18 ani) sunt insuficiente pentru a se putea stabili dozele recomandate (vezi pct. 5.1 si 5.2). Ca urmare, până la obtinerea de date suplimentare, utilizarea linezolidului la acestă grupă de vârstă nu este recomandată.

Vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei.

Pacienti cu insuficientă renală

Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 4.4 si 5.2).

Pacienti cu insuficientă renală severă (clearance-ul creatininei (Clcr) < 30 ml/min)

Nu este necesară ajustarea dozei. Deoarece nu se cunoaste semnificatia clinică a expunerii mai mari (de până la 10 ori) la cei doi metaboliti primari ai linezolidului la pacientii cu insuficientă renală severă, linezolidul trebuie administrat cu prudentă mărită la acesti pacienti si numai după evaluarea raportului risc/beneficiu.

Având în vedere că aproximativ 30% din doza de linezolid este eliminată în decursul a 3 ore de hemodializă, la acesti pacientii linezolidul trebuie administrat după sedinta de dializă. Metabolitii primari ai linezolidului sunt îndepărtati partial prin hemodializă, însă concentratiile plasmatice al acestora după sedinta de dializă rămân destul de mari, comparativ cu cele observate la pacientii cu functie renală normală sau cu insuficientă renală usoară până la moderată.

Ca urmare, linezolidul trebuie administrat cu prudentă mărită la pacientii cu insuficientă renală severă care efectuează sedinte de dializă si numai după evaluarea raportului risc/beneficiu.

Până în prezent nu există date suficiente privind administrarea linezolidului la pacientii care efectuează sedinte de dializă peritoneală continuă în ambulatoriu (DPCA) sau utilizează alte tratamente pentru insuficientă renală (altele decât hemodializa).

Pacienti cu insuficientă hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei. Totusi, deoarece datele clinice sunt limitate, la acesti pacienti linezolidul trebuie administrat numai după evaluarea raportului risc/beneficiu (vezi pct. 4.4 si 5.2).

Mod de administrare

Doza recomandată de linezolid se administrează de 2 ori pe zi.

Calea de administrare Administrare orală.

Comprimatele filmate pot fi administrate cu sau fără alimente.

4.3     Contraindicatii

Hipersensibilitate la linezolid sau la oricare dintre excipienti (vezi pct.6.1).

Linezolidul nu trebuie administrat pacientilor tratati cu medicamente care inhibă monoaminooxidazele A sau B (de exemplu fenelzină, izocarboxazidă, selegilină, moclobemidă) sau în decurs de 2 săptămâni de la terminarea tratamentului cu aceste medicamente.

Dacă nu există conditii pentru supraveghere si monitorizare riguroasă a tensiunii arteriale, linezolidul nu trebuie administrat pacientilor cu următoarele boli preexistente sau care utilizează concomitent următoarele medicamente:

-         Pacienti cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, feocromocitom, sindrom carcinoid, tireotoxicoză, depresie bipolară, tulburări schizoafective, stări confuzionale acute.

-         Pacienti care utilizează oricare dintre următoarele: inhibitori ai recaptării serotoninei (vezi pct. 4.4), antidepresive triciclice, agonisti ai receptorilor serotoninergici 5-HT1 (triptani), simpatomimetice cu actiune directă sau indirectă (incluzând bronhodilatatoare adrenergice, pseudoefedrină si fenilpropanolamină), medicamente vasopresoare (de exemplu epinefrină, norepinefrină), medicamente dopaminergice (de exemplu dopamină, dobutamină), petidină sau buspironă.

Datele obtinute din studiile la animale sugerează că linezolidul si metabolitii săi pot trece în laptele uman si, ca urmare, alăptarea trebuie întreruptă înainte de sau în timpul tratamentului (vezi pct. 4.6).

4.4     Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

Linezolidul este un inhibitor reversibil si neselectiv al monoaminooxidazei (IMAO); totusi, la dozele terapeutice utilizate în terapia antibacteriană, nu are efecte antidepresive. Există date limitate din studiile clinice de interactiune medicamentoasă si de sigurantă efectuate cu linezolid la pacienti cu boli preexistente si/sau tratamente concomitente care ar putea să constituie un risc din cauza inhibării MAO. Ca urmare, administrarea linezolidului nu se recomandă în aceste situatii, decât dacă sunt posibile supravegherea atentă si monitorizarea pacientilor (vezi pct. 4.3 si 4.5).

Pacientii trebuie avertizati să nu consume cantităti mari de alimente bogate în tiramină (vezi pct. 4.5). La pacientii tratati cu linezolid a fost raportată mielosupresie (incluzând anemie, leucopenie, pancitopenie si trombocitopenie). În cazurile care au putut fi urmărite, după întreruperea tratamentului cu linezolid, parametrii hematologici modificati au revenit la valorile initiale. Riscul aparitiei acestor modificări pare legat de durata tratamentului. Trombocitopenia poate să apară mai frecvent la pacientii cu insuficientă renală severă, indiferent dacă efectuează sau nu sedinte de dializă. Ca urmare, se recomandă monitorizarea atentă a parametrilor hematologici la pacientii

-         cu anemie, granulocitopenie sau trombocitopenie preexistentă;

-         tratati concomitent cu medicamente care pot diminua concentratia de hemoglobină, numărul celulelor sanguine sau pot influenta numărul de trombocite sau functia acestora;

-         cu insuficientă renală severă;

-         la care tratamentul se prelungeste peste intervalul de 10-14 zile.

La acesti pacienti, linezolidul trebuie administrat numai când este posibilă monitorizarea strictă a concentratiei de hemoglobină, hemoleucogramei si numărului de trombocite.

În cazul aparitiei mielosupresiei semnificative, tratamentul cu linezolid trebuie întrerupt, cu exceptia cazurilor când continuarea acestuia este absolut necesară. În aceste situatii trebuie monitorizată intensiv hemoleucograma si trebuie instituite măsurile adecvate de abordare terapeutică.

În plus, la pacientii tratati cu linezolid, indiferent de numărul initial de celule sanguine, trebuie monitorizată săptămânal hemoleucograma (incluzând concentratia hemoglobinei, numărul de trombocite, numărul total de leucocite si formula leucocitară).

În studii clinice de tip „compassionate use” a fost raportată o incidentă mai mare a anemiei grave la pacientii cărora li s-a administrat linezolid peste durata maximă recomandată de 28 de zile. Acesti pacienti au necesitat mai frecvent transfuzii sanguine. Cazuri de anemie care au necesitat transfuzii sanguine au fost raportate si după punerea pe piată, mai multe înregistrându-se la pacientii cărora li s-a administrat linezolid timp de peste 28 de zile.

La utilizarea linezolidului au fost raportate cazuri de acidoză lactică. Pacientilor tratati cu linezolid, care au dezvoltat semne si simptome de acidoză metabolică, incluzând greată sau vărsături recurente, dureri abdominale, valori mici ale concentratiilor plasmatice ale bicarbonatului sau hiperventilatie, trebuie să li se acorde asistentă medicală de urgentă.

Într-un studiu deschis efectuat la pacienti cu infectii grave determinate de prezenta cateterului intravascular cărora li s-a administrat linezolid, a fost observată o rată a mortalitătii crescută comparativ cu pacientii cărora li s-a administrat vancomicină/dicloxacilină/oxacilină [78/363 (21,5%) comparativ cu 58/363 (16,0%)]. Principalul factor care a influentat rata mortalitătii a fost reprezentat de starea clinică la debutul infectiei cu germeni Gram pozitiv. Rata mortalitătii a fost similară la pacientii cu infectii determinate doar de bacterii Gram pozitiv (risc relativ 0,96; interval de încredere 95%; 0,58-1,59) dar a fost semnificativ mai mare (p=0,0162) la grupul tratat cu linezolid, la pacienti care au avut orice alt germen patogen sau la pacienti care nu au avut nici un germen patogen la debut (risc relativ 2,48; interval de încredere 95%: 1,38-4,46). Cea mai mare diferentă a apărut în timpul tratamentului si în următoarele 7 zile de la întreruperea administrării medicamentului de studiu clinic. În timpul studiului, în grupul de tratament cu linezolid mai multi pacienti au dezvoltat o infectie cu germeni patogeni Gram negativ si au decedat ca urmare a infectiilor cu acesti germeni patogeni Gram negativ si a infectiilor polimicrobiene. Din acest motiv, linezolidul trebuie administrat pacientilor cu infectii ale tegumentelor si tesuturilor moi complicate la care a fost demonstrată sau presupusă existenta infectiei concomitente cu germeni Gram negativ, doar dacă nu sunt disponibile alternative terapeutice (vezi pct. 4.1). În această situatie trebuie initiat concomitent tratamentul împotriva germenilor Gram negativ.

În studiile clinice controlate nu au fost inclusi pacienti cu leziuni diabetice ale membrelor inferioare, escare de decubit sau leziuni ischemice, arsuri severe sau gangrenă. Ca urmare, experienta privind utilizarea linezolidului la acesti pacienti este limitată.

Linezolidul trebuie administrat cu prudentă maximă la pacientii cu insuficientă renală severă si numai după evaluarea raportului beneficiu/risc (vezi pct. 4.2 si 5.2).

Linezolidul trebuie administrat cu prudentă la pacientii cu insuficientă hepatică severă si numai după evaluarea raportului beneficiu/risc(vezi pct. 4.2 si 5.2).

Pentru majoritatea medicamentelor antibacteriene, inclusiv linezolid, s-au raportat cazuri de colită pseudomembranoasă. De aceea, este important ca acest diagnostic să fie luat în calcul la pacientii care prezintă diaree în timpul si după administrarea oricărui medicament antibacterian. În cazurile în care se suspectează sau se confirmă prezenta colitei asociate tratamentului antibiotic, se recomandă întreruperea administrării de linezolid. Trebuie instituite măsuri adecvate de tratament.

Diaree asociată tratamentului antibiotic sau colită asociată tratamentului antibiotic, inclusiv colită pseudomembranoasă si diaree asociată infectării cu Clostridium difficile au fost raportate în asociere cu aproape toate antibioticele, inclusiv linezolid si pot varia ca severitate de la diaree usoară până la colită letală.

De aceea, este important ca acest diagnostic să fie luat în calcul la pacientii care prezintă diaree în timpul si după administrarea linezolid. În cazurile în care se suspectează sau se confirmă prezenta diareei asociate tratamentului antibiotic sau colitei asociate tratamentului antibiotic, se recomandă întreruperea administrării de medicamente antibacteriene, inclusiv linezolid si instituirea măsurilor adecvate de tratament. Medicamentele care inhibă peristaltismul sunt contraindicate în acest caz.

Efectele tratamentului cu linezolid asupra florei saprofite nu au fost evaluate în studii clinice.

Ocazional, administrarea antibioticelor poate determina dezvoltarea excesivă a microorganismelor rezistente. De exemplu, aproximativ 3% dintre pacientii cărora li s-a administrat doza recomandată de linezolid au prezentat în timpul studiilor clinice candidoză indusă medicamentos. În cazurile în care apare suprainfectia în timpul tratamentului, trebuie instituite măsuri terapeutice adecvate.

Nu au fost stabilite siguranta si eficacitatea linezolidului în cazul administrării pe perioade mai mari de 28 de zile.

La pacienti tratati cu linezolid au fost raportate cazuri de neuropatie periferică si nevrită optică, conducând uneori la pierderea vederii; aceste raportări au provenit mai ales de la pacienti tratati pe perioade mai lungi decât cea maximă recomandată, de 28 de zile.

Toti pacientii trebuie avertizati să raporteze simptomele de tulburare de vedere, de exemplu modificări ale acuitătii vizuale, modificări ale perceptiei culorilor, vedere încetosată sau defecte de câmp vizual. În aceste cazuri, se recomandă evaluare de urgentă si consult oftalmologic, dacă este necesar. La pacientii tratati cu linezolid pe perioade mai mari decât durata recomandată de 28 de zile, functia aparatului vizual trebuie monitorizată regulat.

Dacă apar neuropatie periferică sau nevrită optică, beneficiul continuării tratamentului cu linezolid trebuie evaluat în functie de potentialele riscuri.

La pacientii tratati cu linezolid au fost raportate convulsii. În cele mai multe cazuri au existat antecedente de convulsii sau factori de risc pentru aparitia convulsiilor. Pacientii trebuie avertizati să-si informeze medicul curant dacă au avut convulsii în antecedente.

Au fost raportate spontan cazuri grave de sindrom serotoninergic asociat administrării concomitente de linezolid si medicamente serotoninergice, incluzând antidepresive cum sunt inhibitorii recaptării serotoninei. Ca urmare, administrarea concomitentă a linezolidului cu medicamente serotoninergice este contraindicată (vezi pct. 4.3), cu exceptia cazurilor când utilizarea concomitentă a acestor medicamente este absolut necesară. În aceste cazuri pacientii trebuie atent monitorizati pentru se observa aparitia semnelor si simptomelor sindromului serotoninergic, de exemplu deficit cognitiv, febră, hiperreflexie si lipsa coordonării. În cazul aparitiei semnelor si simptomelor sindromului serotoninergic, trebuie întrerupt tratamentul cu unul sau cu ambele medicamente. Dacă se întrerupe tratamentul cu medicamente serotoninergice, pot să apară simptome de întrerupere.

Linezolidul scade în mod reversibil fertilitatea si induce o morfologie anormală a spermatozoizilor la sobolanii masculi adulti. Aceste modificări apar la niveluri de expunere aproximativ egale cu cele estimate la om. Nu sunt cunoscute posibilele efecte ale linezolidului asupra aparatului reproducător masculin la om (vezi pct. 5.3).

Acest medicament contine lactoză. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intolerantă la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbtie la glucoză-galactoză, nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Linezolidul este un inhibitor reversibil si neselectiv al monoaminooxidazei (IMAO). Studiile clinice de interactiune medicamentoasă si de sigurantă la pacienti care sunt tratati concomitent cu inhibitori ai monoaminooxidazei si linezolid au furnizat date limitate. Ca urmare, administrarea linezolidului în aceste situatii este recomandată numai dacă este posibilă urmărirea atentă a evolutiei pacientului (vezi pct. 4.3).

Studiile clinice la voluntari sănătosi normotensivi au arătat că linezolidul determină o crestere a tensiunii arteriale determinată de pseudoefedrină si clorhidrat de fenilpropanolamină. Administrarea concomitentă a linezolidului cu pseudoefedrină sau cu fenilpropanolamină a avut ca rezultat o crestere medie a tensiunii arteriale sistolice cu 30-40 mm Hg, comparativ cu cresterea cu 11-15 mm Hg înregistrată după administrarea linezolidului în monoterapie, cu 14-18 mm Hg înregistrată după administrea de pseudoefedrină sau de fenilpropanoloamină în monoterapie sau cu 8-11 mm Hg după administrarea de placebo. Nu s-au efectuat studii similare la pacientii hipertensivi. Când sunt administrate concomitent cu linezolidul, dozele medicamentelor cu actiune vasopresoare, incluzând medicamentele dopaminergice, trebuie crescute treptat, pentru a se obtine valoarea dorită a tensiunii arteriale.

Posibila interactiune medicamentoasă cu dextrometorfan a fost studiată la voluntarii sănătosi. Subiectilor li s-a administrat dextrometorfan (2 doze de 20 de mg, administrate la interval de 4 ore) cu sau fără linezolid. La subiectii sănătosi cărora li s-a administrat linezolid si dextrometorfan nu au fost observate semnele sindromului serotoninergic (confuzie, delir, neliniste, tremor, eritem facial tranzitoriu, diaforeză, febră).

După punerea pe piată a fost raportat cazul unui pacient care a prezentat semne asemănătoare sindromului serotoninergic în timpul tratamentului cu linezolid si dextrometorfan, care au dispărut după întreruperea administrării ambelor medicamente.

În cadrul practicii clinice au fost raportate foarte rar cazuri de sindrom serotoninergic în timpul administrării linezolidului concomitent cu medicamente serotoninergice, incluzând antidepresive cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei. Ca urmare, în timp ce administrarea concomitentă este contraindicată (vezi pct. 4.3), este necesară o abordare terapeutică corespunzătoare a pacientilor la care este esential tratamentul cu linezolid si medicamente serotoninergice, asa cum este prezentată la pct. 4.4.

La subiectii care au utilizat concomitent linezolid si tiramină în doză mai mică de 100 mg, nu a fost observat un răspuns presor semnificativ. Această observatie arată faptul că este suficient să se evite ingerarea unor cantităti excesive de alimente si băuturi ce contin cantităti mari de tiramină (de exemplu brânză fermentată, extracte din drojdie, băuturi alcoolice nedistilate, produse fermentate din soia, cum este sosul de soia).

Linezolidul nu este metabolizat semnificativ de către sistemul enzimatic al citocromului P450 (CYP) si nu inhibă niciuna dintre izoenzimele CYP cu importantă clinică la om (1A2, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1, 3A4). Similar, linezolidul nu are actiune inductorie asupra izoenzimelor citocromului P450 la sobolani. Ca urmare, pentru linezolid nu sunt asteptate interactiuni medicamentoase mediate prin intermediul CYP450.

Efectul administrării rifampicinei asupra profilului farmacocinetic al linezolidului a fost studiat pe un număr de 16 voluntari adulti, de sex masculin, cărora li s-a administrat o doză de 600 mg de linezolid de 2 ori pe zi, timp de 2,5 zile, în monoterapie sau în asociere cu rifampicină în doză de 600 mg o dată pe zi, timp de 8 zile. Rifampicina a determinat scăderea concentratiei plasmatice maxime (Cmax) a linezolidului si a ariei de sub curba concentratiei în functie de timp (ASC) cu o valoare medie de 21% [inverval de încredere 90%, 15, 27], respectiv 32% [interval de încredere 90%, 27, 37]. Nu se cunosc mecanismul de actiune si semnificatia clinică a acestei interactiuni.

Adăugarea warfarinei la tratamentul cu linezolid, atunci când concentratia plasmatică a acestuia a atins starea de echilibru, a determinat o scădere medie cu 10% a valorii maxime a INR si de 5% a ASC a INR. Datele obtinute de la pacientii la care s-a administrat concomitent warfarină si linezolid nu sunt suficiente pentru a putea stabili semnificatia clinică a acestor observatii, dacă aceasta există.

4.6        Sarcina si alăptarea

Nu există date adecvate cu privire la utilizarea linezolidului la gravide. Studiile efectuate la animale au demonstrat toxicitate asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3.). Acest risc există, teoretic, si la om.

Linezolidul nu trebuie administrat în timpul sarcinii, cu exceptia cazurilor în care este absolut necesar, adică dacă beneficiul potential depăseste riscul teoretic.

Deoarece datele obtinute din studiile efectuate la animale sugerează că linezolidul si metabolitii săi se pot excreta în laptele uman, alăptarea trebuie întreruptă înainte de si în timpul administrării.

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Pacientii trebuie avertizati cu privire la posibilitatea aparitiei ametelilor în timpul tratamentului cu linezolid si trebuie sfătuiti să nu conducă vehicule si să nu folosească utilaje dacă apar ameteli.

4.8     Reactii adverse

Tabelul de mai jos furnizează o listă a reactiilor adverse care apar la frecvente ≥0.1% în timpul studiilor clinice în care au fost inclusi mai mult de 2000 de pacienti adulti, care au fost tratati timp de până la 28 de zile cu linezolid.

Aproximativ 22% dintre pacienti au prezentat reactii adverse, cele mai frecvent raportate fiind: cefalee (2,1%), diaree (4,2%), greată (3,3%) si candidoză (în special orală [0,8%] si vaginală [1,1%], vezi tabelul de mai jos).

Reactiile adverse determinate de administrarea medicamentului cel mai frecvent raportate, care au dus la întreruperea tratamentului au fost cefalee, diaree, greată si vărsături. Aproximativ 3% dintre pacienti au întrerupt tratamentul deoarece au prezentat reactii adverse legate de administrarea medicamentului.

Reactiile adverse suplimentare raportate după punerea pe piată sunt incluse în tabel la categoria 'cu frecventă necunoscută', deoarece frecventa nu poate fi determinată pe baza datelor disponibile.

Reactii adverse care apar la frecvente > 0.1%

Infectii si infestări

Frecvente

Candidoză (în special orală si vaginală) sau infectii fungice

Mai putin frecvente

Vaginită

Cu frecventă necunoscută

Colită asociată terapiei cu antibiotice*, colită pseudomembranoasă.

Tulburări hematologice si limfatice

Mai putin frecvente

Eozinofilie, leucopenie*, neutropenie, trombocitopenie*

Cu frecventă necunoscută

Mielosupresie*, pancitopenie*, anemie*

Tulburări ale sistemului imunitar

Cu frecventă necunoscută

Anafilaxie

Tulburări metabolice si de nutritie

Cu frecventă necunoscută

Acidoză lactică*

Tulburări psihice

Mai putin frecvente

Insomnie

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente

Cefalee, alterare a gustului (gust metalic)

Mai putin frecvente

Ameteli, hipoestezie, parestezii

Cu frecventă necunoscută

Sindrom serotoninergic*, convulsii*, neuropatie periferică*

Tulburări oculare

Mai putin frecvente

Vedere încetosată

Cu frecventă necunoscută

Nevrită optică*

Tulburări acustice si vestibulare

Mai putin frecvente

Tinitus

Tulburări vasculare

Mai putin frecvente

Hipertensiune arterială, flebită/tromboflebită

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente

Diaree, greată, vărsături

Mai putin frecvente

Dureri abdominale localizate sau generalizate, constipatie, xerostomie, dispepsie, gastrită, glosită, incontinentă de fecale, pancreatită, stomatită, modificări de culoare sau afectare a limbii

Cu frecventă necunoscută

Modificări de culoare a smaltului dentar.

Tulburări hepatobiliare

Frecvente

Valori modificate ale testelor functiei hepatice

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Mai putin frecvente

Dermatită, hipersudoratie, prurit, eruptii cutanate tranzitorii, urticarie

Cu frecventă necunoscută

Manifestări cutanate buloase asemănătoare celor descrise în cadrul sindromului Stevens–Johnson, angioedem, alopecie

Tulburări renale si ale căilor urinare

Mai putin frecvente

Poliurie

Tulburări ale aparatului genital si sânului

Mai putin frecvente

Afectiuni vulvovaginale

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Mai putin frecvente

Frisoane, febră, oboseală, sete intensă, durere localizată

Investigatii diagnostice

Chimice

Frecvente

Cresterea valorilor serice ale transaminaselor (ALAT, ASAT), ale concentratiilor plasmatice ale LDH, fosfatazei alcaline, ureei, creatinkinazei, lipazei, amilazei sau glicemiei în conditii de repaus alimentar

Scăderea concentratiilor plasmatice ale proteinelor totale, albuminei, sodiului sau calciului

Cresterea sau scăderea concentratiilor plasmatice

Mai putin frecvente

Cresterea concentratiilor plasmatice ale bilirubinei totale, creatininei, sodiului sau calciului

Scăderea glicemiei în conditii de repaus alimentar

Cresterea sau scăderea cloremiei

Hematologice

Frecvente

Cresterea numărului de neutrofile sau eozinofile.

Scăderea concentratiei hemoglobinei, hematocritului sau a numărului de hematii

Cresterea sau scăderea numărului trombocitelor sau leucocitelor

Mai putin frecvente

Cresterea numărului de reticulocite Scăderea numărului de neutrofile

Frecvente ≥ 1/100 si < 1/10

Mai putin frecvente ≥ 1/1,000 si < 1/100

* Vezi pct. 4.4

** Vezi pct. 4.3 si 4.5

† Vezi mai jos.

Următoarele reactii adverse la linezolid au fost considerate grave în cazuri izolate: durere abdominală localizată, accidente ischemice tranzitorii, hipertensiune arterială, pancreatită si insuficientă renală.

În timpul studiilor clinice, un singur caz de aritmie (tahicardie) a fost raportat ca fiind legat de administrarea medicamentului.

† În studii clinice controlate în care linezolid a fost administrat pe o perioadă de până la 28 de zile, anemia a fost raportată la mai putin de 0,1% din pacienti. Într-un program tip “compassionate use” la pacienti cu infectii care pot pune în pericol viata si co-morbidităti preexistente, procentul pacientilor la care a apărut anemie în cazul administrării tratamentului cu linezolid pe o perioadă de maxim 28 de zile a fost de 2,5% (33/1326), comparativ cu 12,3% (53/430) în cazul tratamentului ce a depăsit 28 de zile. Procentul cazurilor la care anemia gravă a fost raportată ca fiind determinată de tratament si care a necesitat transfuzii sanguine a fost de 9% (3/33) la pacientii tratati pe o perioadă de până la maxim 28 de zile, comparativ cu 15% (8/53) la cei tratati pe o perioadă de peste 28 de zile.

Datele privind siguranta provenite din studiile clinice efectuate pe cel putin 500 de copii si adolescenti (de la nastere până la 17 ani) nu dezvăluie observatii noi care să indice faptul că profilul de sigurantă al linezolid pentru populatia pediatrică este diferit de cel pentru pacientii adulti.

4.9     Supradozaj

Nu se cunoaste niciun antidot specific.

Nu s-au raportat cazuri de supradozaj. Totusi, următoarele informatii s-ar putea dovedi utile: se recomandă tratament de sustinere a functiilor vitale împreună cu mentinerea filtrării glomerulare.

Aproximativ 30% din doza de linezolid este eliminată în decursul a 3 ore de hemodializă, însă nu există date disponibile cu privire la eliminarea linezolidului prin dializă peritoneală sau hemoperfuzie.

De asemenea, cei doi metaboliti principali ai linezolidului sunt eliminati, prin hemodializă într-o proportie oarecare.

La sobolan, semnele de toxicitate apărute după administrarea unor doze de linezolid de 3000 mg/kg si zi au fost scăderea activitătii motorii si ataxia, în timp ce câinii tratati cu 2000 mg/kg si zi au prezentat vărsături si tremor.

5.       PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE

5.1     Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Alte antibiotice, codul ATC: J01XX08.

Proprietăti generale

Linezolidul este un medicament antibacterian de sinteză care apartine unei clase noi de

antimicrobiene, numită oxazolidinone. In vitro, este activ împotriva bacteriilor aerobe Gram pozitiv si a microorganismelor anaerobe. Linezolidul inhibă selectiv sinteza proteică bacteriană printr-un mecanism de actiune unic: se leagă specific de un situs al ribozomului bacterian (23S de pe subunitatea 50S) si previne formarea unui complex functional de initiere 70S, acesta fiind un component esential al procesului de translatie.

In vitro, efectul postantibiotic (EPA) al linezolidului asupra Staphylococcus aureus a fost de aproximativ 2 ore. Măsurat pe modele animale, EPA in vivo a fost de 3,6 ore pentru Staphylococcus aureus si de 3,9 ore pentru Streptococcus pneumoniae. În cadrul studiilor efectuate la animale, cel mai important parametru farmacodinamic pentru eficacitatea linezolid este durata de timp în care concentratia plasmatică este mentinută peste concentratia minimă inhibitorie.

Valori prag

Pragurile concentratiei minime inhibitorii (CMI) pentru linezolid stabilite de Comitetul European privind Testarea Sensibilitătii Antimicrobiene (The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing - EUCAST) pentru stafilococi si enterococii sunt Sensibil la ≤ 4 mg/l si Rezistent la > 4 mg/l. Pentru streptococi (incluzând S. pneumoniae), valorile prag sunt Sensibil la ≤ 2 mg/l si Rezistent la > 4 mg/l.

Pragurile CMI fără legătură cu specia sunt Sensibil ≤ 2 mg/l si Rezistent >4 mg/l.

Aceste praguri au fost determinate mai ales pe baza datelor de farmacocinetică/farmacodinamie si nu sunt dependente de distributia CMI pentru anumite specii.

Aceste praguri ale CMI sunt folosite numai pentru microorganismele pentru care nu există praguri ale CMI specifice si nu pentru acele specii pentru care nu este recomandată testarea sensibilitătii.

Sensibilitate

Prevalenta rezistentei poate varia pentru speciile selectate în functie de zona geografică si de timp si sunt de dorit informatii locale referitoare la rezistentă, mai ales în cazul tratamentului infectiilor severe. La nevoie, trebuie solicitată opinia expertilor când prevalenta locală a rezistentei este atât de mare încât utilitatea antibioticului este discutabilă, cel putin în cazul anumitor tipuri de infectii.

Categoria

Specii sensibile

Microorganisme Gram pozitiv aerobe:

Enterococcus faecalis Enterococcus faecium* Staphylococcus aureus* Stafilococi coagulazo-negativi Streptococcus agalactiae* Streptococcus pneumoniae* Streptococcus pyogenes* Streptococi de grup C Streptococi de grup G

Microorganisme Gram pozitiv anaerobe:

Clostridium perfringens Peptostreptococcus anaerobius Specii de Peptostreptococcus

Specii rezistente

 

Haemophilus influenzae Moraxella catarrhalis Specii de Neisseria Enterobacteriaceae Specii de Pseudomonas

* Eficacitatea clinică a fost demonstrată pentru izolate bacteriene sensibile, în cadrul indicatiilor clinice terapeutice aprobate.

Desi in vitro linezolid prezintă actiune si împotriva tulpinilor de Legionella, Chlamydia pneumoniae si Mycoplasma pneumoniae, nu există suficiente date pentru a demonstra eficacitatea sa clinică în infectii cu aceste specii.

Rezistentă

Rezistenta încrucisată

Mecanismul de actiune al linezolidului diferă de cel al altor clase de antibiotice. Studiile in vitro efectuate pe culturi microbiene de stafilococi meticilino-rezistenti, enterococi vancomicino- rezistenti si streptococi penicilino- si eritromicino-rezistenti au arătat că, de regulă, linezolidul este activ împotriva microorganismelor care sunt rezistente la una sau mai multe clase de chimioterapice antimicrobiene.

Rezistenta la linezolid este asociată cu mutatii punctiforme la nivelul subunitătii 23S a ARN ribozomal. Similar altor antibiotice, administrarea linezolidului pentru perioade îndelungate si/sau pentru tratamentul infectiilor greu de tratat, a determinat scăderea sensibilitătii. Rezistentă la linezolid a fost raportată în cazul enterococilor, stafilococului auriu si stafilococilor coagulazo-negativ, fiind asociată, în general, cu terapia de lungă durată, utilizarea materialelor prostetice sau existenta abceselor nedrenate. În cazul infectiilor nosocomiale cu tulpini rezistente este important să se pună accent pe controlul infectiei.

Informatii din studiile clinice

Studii efectuate la copii si adolescenti

Într-un studiu deschis, a fost comparată eficacitatea linezolidului (10 mg/kg administrat la 8 ore) cu cea a vancomicinei (10-15 mg/kg administrată la 6 ore - 24 ore) în tratamentul infectiilor determinate de bacterii rezistente Gram pozitiv suspectate sau evidentiate (incluzând pneumonia nosocomială, infectiile tegumentelor si tesuturilor moi complicate, bacteremia asociată utilizării cateterului, bacteremia din cauze necunoscute si alte infectii), la copii, de la nastere până la 11 ani. Rata clinică de vindecare la populatia evaluată a fost 89,3% (134/150) pentru linezolid, respectiv 84,5% (60/71) pentru vancomicină (interval de încredere 95%: -4.9, 14,6).

5.2     Proprietăti farmacocinetice

Linezolid contine în principal (s)-linezolid, care este substanta biologic activă si este metabolizată în derivati inactivi.

Absorbtie

După administrare pe cale orală, linezolidul se absoarbe rapid si în proportie mare. Concentratiile plasmatice maxime sunt atinse după 2 ore de la administrarea dozei. Biodisponibilitatea linezolidului (după administrare orală si intravenoasă, conform unui studiu încrucisat) este completă (aproximativ 100%). Absorbtia nu este afectată semnificativ de către alimente, iar absorbtia suspensiei orale este similară celei obtinute cu comprimatele filmate.

S-a determinat că Cmax si Cmin plasmatice, (media si [deviatia standard]) la starea de echilibru după administrarea intravenoasă de 2 ori pe zi a 600 mg linezolid) la au fost 15,1 [2,5] mg/l si respectiv 3,68 [2,68] mg/l.

Într-un alt studiu, după administrarea orală a 600 mg de 2 ori pe zi până la atingerea stării de echilibru, valorile determinate ale Cmax si Cmin au fost de 21,2 [5,8] mg/l si respectiv 6,15 [2,94] mg/l. Starea de echilibru este atinsă în a doua zi de tratament.

Distributie

La starea de echilibru, volumul aparent de distributie este în medie de 40-50 litri la adultii sănătosi, echivalent cu apa totală din organism. Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 31% si nu este dependentă de concentratie.

În cadrul studiilor efectuate la un număr limitat voluntari s-au determinat concentratiile de linezolid în diverse lichide ale organismului, după administrarea de doze repetate. Raportul concentratiilor de linezolid în salivă si în secretia glandelor sudoripare fată de concentratia plasmatică a fost de 1,2:1, respectiv 0,55:1. Raportul dintre concentratiile maxime la starea de echilibru Cmax în lichidul interstitial si lichidul din celulele alveolare pulmonare a fost de 4,5:1 si respectiv 0,15:1. Într-un studiu clinic restrâns, efectuat la subiecti cu sunt ventriculo-peritoneal si meninge neinflamat semnificativ, după administrarea de doze repetate, raportul concentratiilor maxime de linezolid la starea de echilibru Cmax în lichidul cefalorahidian si în plasmă a fost de 0,7:1.

Metabolizare

Linezolidul este metabolizat în principal prin oxidarea inelului morfolinic, ducând în principal la formarea a 2 derivati inactivi de acid carboxilic cu ciclu deschis: acidul aminoetoxiacetic (PNU-142300) si hidroxietilglicina (PNU-142586). Hidroxietilglicina reprezintă metabolitul principal la om si se presupune că se formează printr-un proces non-enzimatic. Acidul aminoetoxiacetic se formează în cantităti mai mici. Au fost descrisi si alti metaboliti inactivi, cu importantă minoră.

Eliminare

La pacientii cu functie renală normală sau insuficientă renală usoară până la moderată, la starea de echilibru linezolidul se excretă în principal prin urină sub formă de hidroxietilglicină (40 %), nemodificat (30 %) si ca acid aminoetoxiacetic (10 %). Teoretic, nu se găsesc urme de linezolid nemetabolizat în materiile fecale, în timp ce aproximativ 6 %, respectiv 3 % din fiecare doză apare sub formă de hidroxietilglicină, respectiv acid aminoetoxiacetic. Timpul mediu de înjumătătire plasmatică prin eliminare al linezolidului este în medie de 5 până la 7 ore.

Clearance-ul non-renal reprezintă aproximativ 65% din clearance-ul total al linezolidului. În conditiile cresterii dozelor de linezolid, se observă un grad usor de disproportionalitate a clearance-ului. Aceasta pare să se datoreze unui clearance renal si non-renal mic la concentratii mai mari de linezolid. Cu toate acestea, diferenta este mică si nu se reflectă în timpul aparent de înjumătătire plasmatică prin eliminare.

Grupe speciale de pacienti

Pacienti cu insuficientă renală

După administrarea de doze unice de 600 mg, s-a observat o crestere de 7 până la 8 ori a concentratiilor plasmatice a celor doi metaboliti primari ai linezolidului la pacientii cu insuficientă renală severă (clearance-ul plasmatic al creatininei < 30 ml/min.), însă fără cresterea ariei de sub curba (ASC) concentratiei plasmatice în functie de timp a medicamentului ca atare. Desi prin hemodializă sunt îndepărtati în parte metabolitii principali ai linezolidului, concentratiile plasmatice ale acestora după administrarea unei doze unice de 600 mg de linezolid au fost destul de mari după dializă comparativ cu cele observate la pacienti cu functie renală normală sau cu insuficientă renală usoară până la moderată.

La 24 de pacienti cu insuficientă renală severă, dintre care 21 efectuau regulat sedinte de hemodializă, concentratiile plasmatice maxime ale celor doi metaboliti, după administrarea linezolid timp de câteva zile, au fost de 10 ori mai mari decât cele observate la pacienti cu functie renală normală. Concentratiile plasmatice maxime ale linezolidului ca atare nu au fost afectate.

Deoarece în prezent datele privind siguranta sunt limitate, semnificatia clinică a acestor observatii nu a fost stabilită (vezi pct. 4.2 si 4.4).

Pacienti cu insuficientă hepatică

Date limitate indică faptul că farmacocinetica linezolidului, acidului aminoetoxiacetic si hidroxietilglicinei nu este influentată la pacientii cu insuficientă hepatică usoară până la moderată (clasele Child-Pugh A sau B). Farmacocinetica linezolidului la pacientii cu insuficientă hepatică severă (clasa Child-Pugh C) nu a fost evaluată. Totusi, deoarece linezolidul este metabolizat printr-un proces neenzimatic, se estimează că afectarea functiei hepatice nu modifică semnificativ metabolizarea linezolidului (vezi pct. 4.2 si 4.4).

Copii si adolescenti (cu vârsta sub 18 ani)

Nu există date suficiente privind siguranta si eficacitatea linezolidului la copii si adolescenti (cu vârsta sub 18 ani) si de aceea nu se recomandă administrarea linezolidului la această grupă de vârstă (vezi 12 pct. 4.2). Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili doza sigură si eficace. Studiile de farmacocinetică arată că după administrarea de doze unice sau repetate la copii (cu vârste cuprinse între o săptămână si 12 ani), clearance-ul plasmatic al linezolidului (pe baza greutătii exprimate în kg) a fost mai mare la copii decât la adulti, însă a scăzut odată cu cresterea vârstei.

La copiii cu vârsta cuprinsă între o săptămână si 12 ani, administrarea a 10 mg/kg la fiecare 8 ore zilnic a determinat expunere echivalentă cu cea obtinută prin administrarea a 600 mg de 2 ori pe zi la adulti.

La nou-născuti în vârstă de până la o săptămână, clearance-ul sistemic al linezolidului (pe baza greutătii exprimate în kg) creste rapid în prima săptămână de viată. Ca urmare, nou-născutii cărora li se administrează 10 mg/kg la fiecare 8 ore zilnic au cea mai mare expunere în prima zi de viată. Cu toate acestea, nu se estimează acumularea excesivă pentru această schemă de administrare, în timpul primei săptămâni de viată, deoarece clearance-ul creste rapid în această perioadă.

La adolescenti (cu vârsta cuprinsă între 12 si 17 ani), farmacocinetica linezolidului este similară cu cea de la adulti în cazul administrării dozei de 600 mg. Ca urmare, adolescentii cărora li se administrează zilnic 600 mg la fiecare 12 ore vor avea o expunere similară cu cea observată la adultii care primesc aceeasi doză.

La copii si adolescenti cu sunt ventriculo-peritoneal cărora li s-a administrat linezolid 10 mg/kg la 12 ore sau la 8 ore, au fost observate concentratii variabile ale linezolidului în LCR în urma administrării fie de doze unice, fie de doze repetate. Nu s-a reusit atingerea sau mentinerea concentratiilor terapeutice în LCR. Ca urmare, nu se recomandă administrarea linezolid pentru tratamentul empiric al infectiilor SNC la copii si adolescenti.

Pacienti vârstnici

Farmacocinetica linezolidului nu este modificată semnificativ la pacientii cu vârsta peste 65 de ani.

Femei

Femeile prezintă un volum de distributie putin mai mic comparativ cu bărbatii si clearance-ul plasmatic mediu este scăzut cu aproximativ 20% raportat la greutate. Concentratiile plasmatice sunt mai mari la femei si pot fi partial atribuite diferentelor de greutate. Deoarece timpul mediu de înjumătătire plasmatică a linezolidului nu este diferit semnificativ la bărbati fată de femei, nu se asteaptă la femei cresterea semnificativă a concentratiilor plasmatice peste cele cunoscute ca fiind bine tolerate, si, ca urmare, nu sunt necesare ajustări ale dozei.

5.3     Date preclinice de sigurantă

Linezolidul scade fertilitatea si capacitatea de reproducere la sobolanii masculi expusi la nivele aproximativ egale cu cele estimate la om. Aceste efecte au fost reversibile la sobolanii maturizati din punct de vedere sexual dar nu si în cazul animalelor tinere tratate cu linezolid pe aproape toată durata maturizării sexuale. Au fost observate morfologia anormală a spermatozoizilor si hipertrofia celulelor epiteliale din testiculele sobolanilor masculi adulti, precum si hiperplazia epididimului. Se pare că linezolidul afectează maturarea spermatozoizilor de sobolan. Administrarea suplimentară de testosteron nu a influentat efectele linezolidului asupra potentialului fertil. La câinii tratati timp de o lună nu a fost observată hipertrofia epididimului, desi au fost vizibile modificări ale greutătii prostatei, testiculelor si a epididimului.

Studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere la soareci si sobolani nu au demonstrat efecte teratogene la niveluri de expunere de 4 ori mai mari sau respectiv echivalente cu cele estimate la om. Aceleasi concentratii de linezolid au provocat toxicitate maternă la soareci si au fost corelate cu cresterea ratei mortalitătii embrionare, pierderea tuturor puilor proaspăt fătati, greutate mică a fetusilor si accentuarea predispozitiei genetice normale a variatiilor sternale la urmasii de soarece. La sobolani a fost observată o usoară toxicitate maternă la niveluri de expunere inferioare celor terapeutice. A fost observată toxicitate fetală usoară, manifestată prin greutate mică la nastere, osificarea redusă a sternului, scăderea ratei de supravietuire a puilor si întârzieri ale cresterii.

La împerechere, acesti pui au prezentat în mod dependent de doză o crestere a ratei avorturilor, ceea ce corespunde cu scăderea fertilitătii. La iepure, greutatea mică la nastere a apărut doar în prezenta toxicitătii materne (semne clinice, reducerea ratei cresterii greutătii si a consumului de hrană) la niveluri de expunere de 0,06 ori mai mici fată de dozele terapeutice la om, calculat pe baza ASC. Este cunoscută sensibilitatea speciei la efectul antibioticelor.

La sobolan, linezolidul si metabolitii săi se excretă în lapte, concentratiile măsurate fiind similare cu cele din plasmă.

Linezolidul produce mielosupresie reversibilă la sobolan si câine.

După administrarea linezolid pe cale orală timp de 6 luni la sobolan, a fost observată degenerare axonală nereversibilă, de intensitate usoară către moderată, a nervului sciatic la doza de 80 mg/kg si zi. Un grad minim degenerare a nervului sciatic a fost observat de asemenea la un mascul care a primit acestă doză, în urma disectiei efectuate după 3 luni. A fost efectuată o evaluare morfopatologică atentă a tesuturilor perfuzate fixate, pentru a decela degenerescenta nervului optic. După 6 luni de administrare, la 2 din 3 sobolani masculi a fost observată degenerescenta nervului optic de intensitate usoară până la moderată, dar relatia directă cu administrarea medicamentului a fost nesigură datorită caracterului recent al observatiei si distributiei asimetrice a rezultatelor. Din punct de vedere microscopic, degenerescenta nervului optic observată a fost asemănătoare cu degenerescenta spontană, unilaterală a nervului optic observată la sobolani maturi si poate fi o accentuare a unei modificări obisnuite de fond.

Datele non-clinice nu au evidentiat niciun risc particular pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind toxicitatea după doze repetate, altele decât cele prezentate la alte puncte ale acestui Rezumat al caracteristicilor produsului. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate/oncogenitate, datorită duratei scurte de administrare si a lipsei de genotoxicitate în cadrul studiilor standard.

6.       PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

Nucleu

Lactoză monohidrat

Lactoză monohidrat, spray-dried

Amidon de porumb

Crospovidonă

Hidroxipropilceluloză

Croscarameloză sodică

Stearat de magneziu

Film

Hipromeloză 2910 5cP (E464)

Macrogol 400

Dioxid de titan (E171)

6.2     Incompatibilităti

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

30 luni

6.4     Precautii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită conditii speciale de păstrare.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Blistere transparente din PVC-PVdC/Al

Blistere din OPA -Al-PVC/Al.

Mărimi de ambalaj: 1, 10, 20, 30, 50, 60, 100 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinte speciale.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7.         DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

Teva Pharmaceuticals S.R.L.

Str. Domnita Ruxandra nr.12, parter, sector 2, Bucuresti

România

Telefon: 021 230 65 24

Fax: 021 230 65 23

8.          NUMĂRUL(ELE) AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

3047/2010/01-14

9.          DATA PRIMEI AUTORIZĂRI/REÎNNOIREA AUTORIZATIEI

Autorizare - Decembrie 2010

10.       DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie 2010

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
PNEUMONIA BACTERIANA - Generalitati, Simptome, Diagnostic, Tratament În general, pneumonia poate fi definită ca o inflamaţie a parenchimului pulmonar de origine infecţioasă, care se caracterizează prin alveolită exudativă şi posibil infiltrat inflamator interstiţial, manifestată clinic prin condensare pulmonară şi sindrom infecţios toxic. Infecţia cu bacterii sau viruşuri...
Pneumonia la copii Pneumonia este un termen general care se refera la o infectie a plaminilor, putind fi cauzata de o varietate de microorganisme, inclusiv virusi, bacterii si paraziti .
Vaccinul pneumococic conjugat al GSK a demonstrat ca reduce numarul de cazuri de pneumonie la copiii mici intr-un studiu extins, de faza III Noi date publicate astazi in PLOS Medicine confirma ca vaccinul pneumococic conjugat (PCV) al GSK, indicat copiilor, a fost eficace in prevenirea pneumoniei comunitare probabil bacteriana (B-CAP)* la sugari si copii mici.1 COMPAS (Clinical Otitis Media and Pneumonia Study) a confirmat obiectivul sau...
Pneumonie: plan de acţiune pentru a salva 5,3 milioane de copii până în 2015 (OMS/UNICEF) Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) au lansat luni un plan de acţiune mondial vizând combaterea pneumoniei - prima cauză de mortalitate în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani - pentru a salva 5,3 milioane de vieţi până în anul 2015, informează AFP.
DSP Olt: Cazurile de pneumonie şi infecţii respiratorii acute, în creştere cu peste 15% Frecvenţa îmbolnăvirilor prin infecţii respiratorii acute şi pneumonii a înregistrat, săptămâna trecută, o tendinţă de creştere cu peste 15% faţă de media ultimelor trei săptămâni, se arată într-un comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Olt, transmis marţi AGERPRES.
Bistriţa-Năsăud: O femeie diagnosticată cu pneumonie a murit; numărul virozelor respiratorii, în creştere Un pacient diagnosticat cu pneumonie a murit, iar numărul virozelor respiratorii a crescut cu aproape 50% pe fondul temperaturilor sub pragul îngheţului, potrivit datelor publicate vineri pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bistriţa-Năsăud.