Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

Q MIND 300 mg
Denumire Q MIND 300 mg
Descriere Tratamentul schizofreniei.
Tratamentul tulburării bipolare, incluzând:
-Tratamentul episodului maniacal moderat până la sever din tulburarea bipolară.
-Tratamentul episoadelor depresive majore din tulburările bipolare.
-Prevenirea recidivei la pacienţii cu tulburare bipolară, la pacienţii cu episoade maniacale sau depresive care au răspuns la tratamentul cu quetiapină.
Denumire comuna internationala QUETIAPINUM
Actiune terapeutica ANTIPSIHOTICE DIAZEPINE, OXAZEPINE SI TIAZEPINE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 300mg
Ambalaj Cutie cu blist. PVC/Al x 20 compr. film.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC N05AH04
Firma - Tara producatoare TORRENT PHARMA GMBH - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata TORRENT PHARMA GMBH - GERMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre Q MIND 300 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre Q MIND 300 mg, comprimate filmate       

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATĂ NR. 3083/2010/01-02-03-04

Anexa 2

3084/2010/01-02-03-04

 

3085/2010/01-02-03-04

 

3086/2010/01-02-03-04

 

3087/2010/01-02-03-04

 

Rezumatul Caracteristicilor Produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Q Mind 300 mg comprimate filmate

2.       COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Q Mind 300 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat contine quetiapină 300 mg sub formă de fumarat de quetiapină 345,396 mg.

Excipienti: lactoză monoihidrat 65,364 mg pe comprimat.

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

Q Mind 300 mg comprimate filmate

Comprimate filmate în formă de capsulă, biconvexe, de culoare albă până la aproape albă cu o linie

mediană pe ambele fete.

Comprimatul poate fi divizate în două părti egale.

4. DATE CLINICE

4.1      Indicatii terapeutice

Tratamentul schizofreniei.

Tratamentul tulburării bipolare, incluzând:

•  Tratamentul episodului maniacal moderat până la sever din tulburarea bipolară.

•  Tratamentul episoadelor depresive majore din tulburările bipolare.

•  Prevenirea recidivei la pacientii cu tulburare bipolară, la pacientii cu episoade maniacale sau

depresive care au răspuns la tratamentul cu quetiapină.

4.2      Doze si mod de administrare

Doze

Adulti

Pentru tratamentul schizofreniei quetiapina trebuie administrată de două ori pe zi. Doza zilnică totală pentru primele patru zile de tratament este de 50 mg (Ziua 1), 100 mg (Ziua 2), 200 mg (Ziua 3) si 300 mg (Ziua 4).

Începând cu Ziua 4, doza trebuie ajustată la doza uzuală eficace cuprinsă între 300 până la 450 mg/zi.

În functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea fiecărui pacient, doza poate fi ajustată la valori în intervalul între 150 până la 750 mg/zi.

Pentru tratamentul episoadelor maniacale moderate pînă la severe din tulburarea bipolară

quetiapina trebuie administrată de două ori pe zi. Doza zilnică totală pentru primele patru zile de tratament este de 100 mg (Ziua 1), 200 mg (Ziua 2), 300 mg (Ziua 3) si 400 mg (Ziua 4). Ajustarea ulterioară a dozei până la 800 mg pe zi începând cu Ziua 6 se va face cu cresteri care nu vor fi mai mari de 200 mg/zi.

Doza poate fi ajustată în functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea fiecărui pacient în intervalul cuprins între 200 si 800 mg/zi. Doza uzuală eficace este cuprinsă între 400 si 800 mg/zi.

Pentru tratamentul episoadelor depresive din tulburarea bipolară quetiapina trebuie administrată o dată pe zi, seara la culcare. Doza zilnică totală pentru primele patru zile de tratament este de 50 mg (Ziua 1), 100 mg (Ziua 2), 200 mg (Ziua 3) si 300 mg (Ziua 4). Doza zilnică recomandată este de 300 mg de quetiapină. În studiile clinice, nu a fost observat niciun beneficiu suplimentar în grupul tratat cu 600 mg, comparativ cu grupul tratat cu 300 mg (vezi pct. 5.1). Anumiti pacienti pot beneficia de o doză de 600 mg. Când se tratează episoadele depresive din tulburarea bipolară, tratamentul trebuie initiat de un medic cu experientă în tratarea tulburărilor bipolare. În ceea ce priveste toleranta individuală a pacientilor, studiile clinice au indicat că poate fi luată în considerare scăderea dozei la minim 200 mg/zi.

Pentru prevenirea recidivei din tulburarea bipolară

Pentru prevenirea recidivei episoadelor maniacale, mixte sau depresive din tulburarea bipolară, pacientii care au răspuns la quetiapină pentru tratamentul acut al tulburării bipolare trebuie să continue tratamentul cu aceeasi doză. Doza poate fi ajustată în functie de răspunsul clinic si tolerabilitatea individuală a pacientului, în intervalul 300-800 mg/zi administrată de două ori pe zi. Este important ca cea mai mică doză eficace să fie utilizată pentru tratamentul de întretinere.

Populatii speciale Vârstnici

Quetiapina trebuie utilizată cu precautie la vârstnici, în special în timpul perioadei initiale de stabilire a dozei. Ritmul de ajustare a dozei poate fi mai lent si doza zilnică necesară tratamentului mai mică decât la pacientii mai tineri, în functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea fiecărui pacient. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei a fost redus cu 30-50% la subiectii vârstnici în raport cu subiectii mai tineri.

Eficacitatea si siguranta nu au fost evaluate la pacientii cu vârsta peste 65 ani cu episoade depresive din cadrul tulburării bipolare.

Insuficienta renală

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacientii cu insuficientă renală.

Insuficienta hepatică

Quetiapina este metabolizată în proportie mare la nivelul ficatului. De aceea, quetiapina trebuie utilizată cu prudentă la pacientii cu insuficientă hepatică cunoscută, in special în perioada initială de stabilire a dozei. Pacientii cu insuficientă hepatică cunoscută trebuie să înceapă tratamentul cu 25 mg/zi. Doza trebuie crescută zilnic cu cresteri de 25 - 50 mg pe zi până la atingerea unei doze eficace, în functie de răspunsul clinic si de tolerabilitatea individuală a pacientului.

Copii si adolescenti

Quetiapina nu este recomandată pentru administrare la copii si adolescenti cu vârsta sub 18 ani, datorită lipsei datelor cu privire la administrarea la acest grup de vârstă. Dovezile disponibile din studiile clinice controlate cu placebo sunt prezentate în sectiunile 4.4, 4.8, 5.1 si 5.2.

Mod de administrare

Quetiapina poate fi administrată cu sau fără alimente.

4.3     Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activă sau la oricare dintre excipientii.

Este contraindicată administrarea concomitentă de inhibitori ai citocromului P450 3A4, cum ar fi inhibitori ai proteazei HIV, antifungice cu structură azolică, eritromicină, claritromicină si nefazodonă. (vezi si pct. 4.5).

4.4     Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

Utilizarea la copii si adolescenti (vârsta între 10 si 17 ani)

Quetiapina nu este recomandată pentru administrare la copii si adolescenti cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei datelor care să sustină utilizarea la acest grup de vârstă. Studiile clinice au demonstrat că, în plus fată de profilul cunoscut de sigurantă identificat la adulti (vezi pct. 4.8), anumite evenimente adverse au apărut cu o frecventă mai mare la copii si adolescenti comparativ cu adultii (apetit alimentar crescut, cresterea prolactinei serice, si simptome extrapiramidale) si unul din acestea a fost nou identificat, nefiind observat în studiile clinice la adulti (cresterea tensiunii arteriale ). De asemenea, la copii si adolescenti au fost observate modificări ale testelor functiei tiroidiene.

În plus, implicatiile pe termen lung privind siguranta tratamentului referitoare la crestere si maturizare nu au fost studiate într-o perioadă mai mare de 26 de săptămâni. Implicatiile pe termen lung referitoare la dezvoltarea cognitivă si comportamentală nu sunt cunoscute.

În studiile clinice controlate cu placebo, la pacienti copii si adolescenti, tratati pentru schizofrenie si episode maniacal din tulburarea bipolară, quetiapina a fost asociată cu o incidentă crescută a simptomelor extrapiramidale (EPS) comparativ cu placebo (vezi pct. 4.8).

Suicid/ideatie suicidară sau agravare a stării clinice

Depresia din tulburarea bipolară este asociată cu un risc crescut de gânduri suicidare, auto-vătămare si suicid (evenimente asociate suicidului). Acest risc se mentine până la aparitia unor semne consistente de remisiune. Deoarece ameliorarea stării poate să nu apară în timpul primelor câteva săptămâni de tratament, sau chiar mai mult, pacientii trebuie monitorizati îndeaproape până la aparitia ameliorării. Conform experientei clinice riscul de suicid poate creste în stadiile initiale ale recuperării.

În studiile clinice la pacientii cu episoade depresive majore din tulburarea bipolară a fost observat un risc crescut de evenimente legate de suicid la pacientii adulti tineri cu vârsta sub 25 de ani care au fost tratati cu quetiapină, comparativ cu cei tratati cu placebo (3,0% comparativ cu 0%)

În plus, medicii trebuie să ia în considerare riscul potential de evenimente legate de suicid după întreruperea bruscă a tratamentului cu quetiapină, datorită factorilor de risc cunoscuti pentru afectiunea tratată.

Somnolentă

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu somnolentă si simptome asociate, cum ar fi sedarea (vezi pct. 4.8). În studiile clinice pentru tratamentul pacientilor cu depresie din cadrul tulburării bipolare, debutul a fost de obicei în primele 3 zile de tratament si a fost predominant de intensitate usoară până la moderată. Pacientii cu depresie din cadrul tulburării bipolare care prezintă somnolentă de intensitate severă pot necesita un contact mai frecvent pentru minim 2 săptămâni de la debutul somnolentei, sau până la ameliorarea simptomelor si poate fi luată în considerare întreruperea tratamentului.

Boală cardiovasculară

Quetiapina trebuie utilizată cu prudentă la pacientii cu afectiuni cardiovasculare cunoscute, boală cerebrovasculară sau alte afectiuni care predispun la hipotensiune arterială. Quetiapina poate provoca hipotensiune arterială ortostatică, în special în timpul perioadei initiale de ajustare a dozei si de aceea se recomandă scăderea dozei sau o ajustare graduală a dozei dacă există acest risc.

Convulsii

În studiile clinice controlate nu a existat nici o diferentă în ceea ce priveste incidenta convulsiilor la pacientii tratati cu quetiapină sau placebo. Se recomandă prudentă în tratarea pacientilor cu antecedente de convulsii (vezi pct. 4.8).

Simptome extrapiramidale

În studiile clinice controlate placebo efectuate la pacienti adulti tratati pentru episoade depresive majore din tulburarea bipolară, quetiapina a fost asociată cu o incidentă crescută a simptomelor extrapiramidale (EPS) comparativ cu placebo (vezi pct. 4.8).

Dischinezie tardivă

Dacă apar semne sau simptome de dischinezie tardivă, trebuie luată în considerare reducerea dozei sau întreruperea tratamentului cu quetiapină. Simptomele de dischinezie tardivă se poate agrava sau chiar pot apărea după întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).

Sindromul neuroleptic malign

Sindromul neuroleptic malign a fost asociat cu tratamentul antipsihotic, inclusiv quetiapina (vezi pct. 4.8). Manifestările clinice includ hipertermia, stare mintală alterată, rigiditate musculară, instabilitate vegetativă si concentratii crescute ale creatin fosfokinazei. În cazul aparitiei unui astfel de eveniment, trebuie întrerupt tratamentul cu quetiapină si administrat tratament medical corespunzător.

Neutropenie severă

Neutropenia severă (număr de neutrofile < 0,5 X 109/l) a fost raportată mai putin frecvent în studiile clinice efectuate cu quetiapină. Majoritatea cazurilor de neutropenie severă au apărut la câteva luni de la initierea tratamentului cu quetiapină. Aparent nu a existat o relatie de cauzalitate cu doza administrată. Factorii de risc posibili pentru neutropenie includ număr mic de leucocite preexistent (WBC) si antecedente de neutropenie indusă medicamentos. Tratamentul cu quetiapina trebuie întrerupt la pacientii cu număr de neutrofile mai mic de 1,5 X 109/l. Pacientii trebuie monitorizati pentru semne si simptome de infectie iar numărul de neutrofile trebuie urmărit (până când depăseste 1,5 X 109/l) (Vezi pct. 5.1).

Interactiuni

Vezi de asemenea si pct. 4.5.

Utilizarea concomitentă a quetiapinei cu un inductor puternic al enzimelor hepatice cum ar fi carbamazepina sau fenitoina, determină scăderea substantială a concentratiilor plasmatice ale quetiapinei, care ar putea afecta eficacitatea tratamentului cu quetiapină. La pacientii cărora li se administrează un inductor al enzimelor hepatice, tratamentul cu quetiapină trebuie început doar dacă medicul consideră că avantajele tratamentului cu quetiapină depăsesc riscurile întreruperii administrării inductorului enzimatic hepatic. Este important ca orice modificare a administrării inductorului să se facă treptat, si, dacă este necesar, să fie înlocuit cu un medicament non-inductor (de exemplu valproat de sodiu).

Hiperglicemia

În timpul tratamentului cu quetiapină a fost raportată hiperglicemie sau exacerbarea diabetului zaharat preexistent. Se recomandă monitorizarea clinică corespunzătoare a pacientilor diabetici si a pacientilor ce prezintă factori de risc pentru aparitia diabetului zaharat (vezi si pct. 4.8).

Lipide

Cresterea concentratiilor trigliceridelor, LDL si colesterolului total si scăderi ale concentratiilor HDL colesterolului au fost observate în studiile clinice efectuate cu quetiapină (vezi pct. 4.8). Modificările concentratiilor lipidelor trebuie abordată terapeutic în functie de starea clinică.

Risc metabolic

Având în vedere modificările observate în greutate, glicemie (vezi hiperglicemia) si lipide, evidentiate în studiile clinice, poate fi posibilă înrăutătirea profilului de risc metabolic la anumiti pacienti, care ar trebui să fie controlată clinic corespunzător (vezi si pct. 4.8).

Prelungirea intervalului QT

În studiile clinice si în cazul administrării quetiapinei conform recomandărilor din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP), quetiapina nu a fost asociată cu o prelungire persistentă a intervalului QT ca valore absolută. După punerea pe piată, prelungirea intervalului QT a fost raportată în timpul tratamentului cu quetiapină în doze terapeutice (vezi pct. 4.8) si în caz de supradozaj (vezi pct. 4.9) Se recomandă prudentă în prescrierea quetiapinei la pacientii cu afectiuni cardiovasculare sau antecedente familiale de prelungire a intervalului QT. Se recomandă, de asemenea prudentă în prescrierea quetiapinei cu medicamente cunoscute că prelungesc intervalul QT sau în administrare concomitentă cu alte neuroleptice, în special la vârstnici, pacienti cu sindrom QT prelungit congenital, insuficientă cardiacă congestivă, hipertrofie cardiacă, hipocalemie sau hipomagnezemie (vezi pct. 4.5).

Sindromul de întrerupere a tratamentului

Simptome acute ale sindromului de întrerupere a tratamentului cum sunt insomnie, greată, cefalee, diaree vărsături, ameteli si iritabilitate au fost raportate după întreruperea bruscă a quetiapinei. Au fost raportate, de asemenea reaparitia simptomelor psihotice si aparitia unor tulburări ale miscărilor involuntare (cum ar fi akatisia, distonia si diskinezie). Se recomandă întreruperea tratamentului prin scăderea treptată a dozei într-o perioadă de cel putin una până la două săptămâni (vezi pct. 4.8).

Pacientii vârstnici cu psihoză asociată dementei

Quetiapina nu este aprobată pentru tratamentul psihozei asociate dementei.

În studiile clinice randomizate, placebo-controlate, la pacientii cu dementă, tratati cu unele antipsihotice atipice, a fost observată o crestere de aproximativ 3 ori a riscului de de aparitie de evenimente adverse cerebrovasculare. Mecanismul pentru acest risc crescut nu este cunoscut. Un risc crescut nu poate fi exclus pentru alte antipsihotice sau pentru alte grupe de pacienti. Quetiapina trebuie utilizată cu prudentă la pacientii cu factori de risc pentru accident vascular cerebral..

Într-o meta-analiză efectuată pentru medicamentele antipsihoticele atipice s-a observat că pacientii vârstnici cu psihoză asociată dementei au un risc mai mare de deces comparativ cu placebo. Cu toate acestea, în două studii efectuate cu quetiapină, placebo-controlate, cu durata de 10 săptămâni, la acelasi grup de pacienti (n=710, vârsta medie=83 ani, interval 56-99 ani) incidenta mortalitătii la pacientii tratati cu quetiapină a fost de 5,5%, comparativ cu 3,2% în grupul placebo. Cauzele de deces ale pacientilor înscrisi în aceste studii au fost variate, în concordantă cu asteptările pentru această categorie populatională. Aceste date nu stabilesc o relatie de cauzalitate între tratamentul cu quetiapină si deces, la pacientii vârstnici cu dementă.

Disfagia

Disfagia (vezi pct. 4.8 Reactii adverse) si aspiratia au fost raportate în cazul tratamentului cu quetiapină . Desi o relatie de cauzalitate cu pneumonia de aspiratie nu a fost stabilită, quetiapina trebuie utilizată cu precautie la pacientii cu factori de risc de aparitie a pneumoniei de aspiratie.

Lactoză

Comprimatele de quetiapină contin lactoză monohidrat. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intolerantă la galactoză, deficită de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Tromboembolism venos (TEV)

Au fost raportate cazuri de tromboembolism venos (TEV) la pacientii tratati cu medicamente antipsihotice. Deoarece pacientii tratati cu medicamente antipsihotice prezintă de obicei factori de risc dobânditi pentru TEV, toti factorii de risc posibili pentru TEV trebuie identificati înainte si în timpul tratamentului cu quetiapină si trebuie luate măsurile preventive necesare.

Informatii suplimentare

Datele privind administrarea quetiapinei în asociere cu divalproex sau litiu în episoadele maniacale moderate până la severe sunt limitate; cu toate acestea, tratamentul asociat a fost bine tolerat (vezi pct. 4.8 si 5.1). Datele au evidentiat un efect aditiv în săptămâna 3 de tratament.

4.5     Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Datorită efectelor primare ale quetiapinei la nivelul sistemului nervos central, quetiapina trebuie utilizată cu prudentă în asociere cu alte medicamente care actionează la nivel central si alcoolul etilic.

Izoenzima 3A4 a citocromului P450 (CYP) este principala enzimă responsabilă de metabolizarea quetiapinei prin intermediul citocromului P450. Într-un studiu al interactiunilor la voluntarii sănătosi, administrarea concomitentă de quetiapină (doze de 25 mg) si ketoconazol, un inhibitor al CYP3A4, a determinat o crestere a ASC a quetiapinei de 5până la 8 ori. Pe baza acestor date, administrarea concomitentă de quetiapină si a inhibitorilor CYP3A4 este contraindicată. De asemenea, nu se recomandă utilizarea quetiapinei împreună cu sucul de grepfrut..

Într-un studiu clinic cu doze multiple efectuat la pacienti pentru evaluarea proprietătilor

farmacocinetice ale quetiapinei administrate înaintea si în timpul tratamentului cu carbamazepină (un inductor enzimatic hepatic cunoscut), administrarea concomitentă a carbamazepinei a determinat o crestere semnificativă a clearance-ului quetiapinei. Această crestere a clearance-ului a redus expunerea sistemică la quetiapină (măsurată cu ajutorul ASC) la o medie de 13% din expunerea observată în timpul administrării de quetiapină în monoterapie; cu toate acestea, la unii pacienti s-a observat un efect mai puternic. Ca o consecintă a acestei interactiuni, poate apărea scăderea concentratiilor plasmatice, ceea ce ar putea afecta eficacitatea tratamentului cu quetiapină.

Administrarea concomitentă de quetiapină si fenitoină (alt inductor al enzimelor microzomiale) determină o crestere foarte mare a clearance-ului quetiapinei, cu aproximativ 450%. La pacientii tratati cu un inductor al enzimelor hepatice, initierea tratamentului cu quetiapină trebuie să aibă loc numai în cazul în care medicul consideră că beneficiile administrării depăsesc riscurile asociate întreruperii tratamentului cu inductorul enzimatic hepatic. Este important ca orice modificare a administrării inductorului enzimatic să se facă treptat si, dacă este necesar, acesta să fie înlocuit cu un non-inductor (de exemplu, valproat de sodiu) (vezi si pct. 4.4).

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată în mod semnificativ de administrarea concomitentă a antidepresivelor cum sunt imipramina (un inhibitor cunoscut al CYP 2D6) sau fluoxetina (un inhibitor cunoscut al CYP 3A4 si CYP 2D6).

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată în mod semnificativ de administrarea concomitentă a antipsihoticelor risperidonă sau haloperidol. Administrarea concomitentă de quetiapină si tioridazină a determinat o crestere a clearance-ului quetiapinei cu aproximativ 70%.

Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificată ca urmare a administrării concomitente de cimetidină.

Farmacocinetica litiului nu a fost modificată ca urmare a administrării concomitente de quetiapină.

Farmacocinetica valproatului de sodiu si a quetiapinei nu a fost modificată într-o măsură în care să aibă relevantă clinică, în cazul în care aceste medicamente au fost administrate concomitent..

Nu au fost efectuate studii cu privire la interactiunile specifice cu medicamente utilizate frecvent în afectiuni cardiovasculare..

Este necesară prudentă la administrarea concomitentă a quetiapinei cu medicamente cunoscute că influentează balanta hidro-electrolitică sau prelungesc intervalul QT.

4.6     Fertilitatea, sarcina si alăptarea

Siguranta si eficacitatea quetiapinei nu au fost stabilite în timpul sarcinii, la om. Studiile efectuate pe animale nu au adus date privind efectele teratogene ale quetiapinei, totusi efectul posibil asupra ochilor fătului nu a fost determinat. De aceea, quetiapina trebuie utilizată în timpul sarcinii numai dacă beneficiile justifică riscurile potentiale. Simptome de întrerupere au fost observate la nou născuti după administrarea quetiapinei la mamă, în timpul sarcinii..

Nu se cunoaste măsura în care quetiapina se excretă în laptele matern. De aceea, femeile care alăptează trebuie sfătuite să evite alăptarea în timpul administrării quetiapinei.

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Datorită efectelor sale în principal la nivelul sistemului nervos central, quetiapina poate afecta activitătile care necesită vigilentă mintală. De aceea, pacientii vor fi sfătuiti să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje până când este cunoascută sensibilitatea individuală la actiunea quetiapinei.

4.8     Reactii adverse

Cele mai frecvente raportate reactii adverse la medicament (RAM) la quetiapină sunt somnolenta, ameteli, xerostomie, astenie usoară, constipatie, tahicardie, hipotensiune arterială ortostatică si dispepsie.

Crestere în greutate, sincopă, sindrom neuroleptic malign, leucopenie, neutropenie si edeme periferice au fost asociate cu quetiapina.

Incidenta reactiilor adverse asociate tratamentului cu quetiapină este prezentată în tabelul de mai jos în conformitate cu formatul recomandat de către Consiliul pentru Organizatiile Internationale ale Stiintelor Medicale (Grupul de Lucru CIOSM III, 1995).

Frecventa cu care au apărut diferitele reactii adverse este clasificată după cum urmează: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100, <1/10), mai putin frecvente (≥1/1000,<1/100), rare (≥1/10000, <1/1000) si foarte rare (<1/10000), cu frecventă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tulburări hematologice si limfatice

Frecvente: Leucopenie1

Mai putin frecvente: Eozinofilie, trombocitopenie

Cu frecventă necunoscută: Neutropenie1

Tulburări ale sistemului imunitar

Mai putin frecvente: Hipersensibilitate Foarte rare: Reactie anafilactică6

Tulburări endocrine

Frecvente: Hiperprolactinemie16

Tulburări metabolice si de nutritie

Frecvente: Apetit alimentar crescut

Foarte rare: Diabet zaharat1, 5, 6

Tulburări psihice

Frecvente: Vise anormale si cosmaruri

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Ameteli4,17, somnolentă2,17, cefalee

Frecvente: Sincopă4,17, simptome extrapiramidale1, 13, disartrie

Mai putin frecvente: Convulsii1, sindromul picioarelor nelinistite, dischinezie tardivă1,6

Tulburări oculare

Frecvente: Vedere încetosată

Tulburări cardiace

Frecvente: Tahicardie4

Tulburări vasculare

Frecvente: Hipotensiune arterială ortostatică4,17

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinale

Frecvente: Rinită

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: Xerostomie

Frecvente: Constipatie, dispepsie

Mai putin frecvente: Disfagie8

Tulburări hepatobiliare

Rare: Icter6

Foarte rare: Hepatită6

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Foarte rare: Angioedem6, sindrom Stevens-Johnson 6

Tulburări ale aparatului genital si sânului

Rare: Priapism, galactoree

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Foarte frecvente: simptome de sevraj (de întrerupere)1, 10

Frecvente: Astenie usoară, edeme periferice, iritabilitate

Rare: Sindromul neuroleptic malign1

Investigatii diagnostice

Foarte frecvente: Cresterea concentratiilor serice ale trigliceridelor11, cresterea concentratiei colesterolului total (predominant a LDL colesterolului) 12, scăderea concentratiei HDL colesterolului18, crestere în greutate9

Frecvente: cresterea concentratiilor transaminazelor serice ALT (Alanin transaminaza), AST(Aspartat transaminaza)3, reducerea numărului de neutrofile, cresterea glicemiei până la nivele hiperglicemice7 Mai putin frecvente: Cresterea concentratiilor gamma-GT3, scăderea numărului de trombocite14, prelungirea intervalului QT1 13, 19 Rare: Cresterea concentratiilor creatinfosfokinazei sanguine, tromboembolism venos1

(1) Vezi pct. 4.4

(2) Somnolenta poate apare, de obicei în timpul primelor două săptămâni de tratament, si în general se remite cu continuarea administrării quetiapinei.

(3) Cresterea asimptomatică a concentratiilor transaminazelor serice (AST, ALT) sau a gamma-GT, a fost observată la unii pacienti la care s-a administrat quetiapină. Aceste cresteri sunt de obicei reversibile la continuarea tratamentului cu quetiapină.

(4) Quetiapina poate provoca în mod frecvent hipotensiune arterială ortostatică, asociată cu ameteli, tahicardie si, la unii pacienti, sincopă, în special în timpul perioadei initiale de ajustare a dozei (vezi pct. 4.4).

(5) În cazuri foarte rare s-a raportat exacerbarea diabetului zaharat preexistent

(6) Calcularea frecventei acestor RAM provine numai din datele obtinute după punerea pe piată..

(7) Glicemie în conditii de repaus alimentar >126 mg/dl (≥7,0 mmol/l) sau glicemia fără repaus alimentar > 200mg/dl (≥11,1 mmol/l) la cel putin o determinare.

(8) O crestere a ratei de aparitie a disfagiei la administrarea de quetiapină comparativ cu placebo a fost observată în depresia din tulburarea bipolară doar în studiile clinice.

(9) Pe baza unei cresteri >7% a greutătii corporale fată de valoarea initială. Apare mai ales în timpul primelor săptămâni de tratament.

(10) Următoarele simptome ale sindromului de întrerupere a tratamentului au fost observate cel mai frecvent în studiile clinice de fază acută placebo-controlate, în monoterapie, care au evaluat simptomele sindromului de întrerupere: insomnie, greată, cefalee, diaree, vărsături, ameteli si iritabilitate. Incidenta acestor reactii a scăzut semnificativ la o săptămână după întreruperea tratamentului.

(11) Trigliceride ≥ 200 mg/dl (≥ 2,258 mmol/l) (pacienti cu vârsta ≥ 18 ani) sau ≥150 mg/dl (≥ 1,694 mmol/l) (pacienti cu vârsta <18 ani) în cel putin o situatie.

(12)  Colesterol ≥ 240 mg/dl (≥ 6,2064 mmol/l) (pacienti cu vârsta ≥ 18 ani) sau ≥200 mg/dl (≥ 5,172 mmol/l) (pacienti cu vârsta <18 ani) în cel putin o situatie. O crestere a LDL colesterolului de ≥30 mg/dl (≥ 0,769 mmol/l) a fost observată foarte frecvent. În rândul pacientilor care au avut această crestere modificarea medie a fost 41,7 mg/dl (≥ 1,07 mmol/l).

(13) Vezi textul de mai jos.

(14) Trombocite ≤100 x 109/l în cel putin o situatie

(15) Pe baza raportărilor de evenimente adverse din studiile clinice cresterea concentratiilor sanguine ale creatinfosfokinazei, nu au fost asociate cu sindromul neuroleptic malign.

(16) Concentratiile de prolactină (pacienti cu vârsta >18 ani): > 20 ug/l (>869,56 pmol/l) pentru bărbati; > 30 ug/l (>1304,34 pmol/l) pentru femei în orice moment.

(17) Poate duce la căderi                   

(18) HDL colesterol: <40 mg/dl (1,025 mmol/l) la bărbati; <50 mg/dl (1,282 mmol/l) la femei în orice moment.

(19) Incidenta pacientilor care au o modificare a intervalului QT de la <450 msec la ≥450 msec cu o crestere de ≥30 msec. În studiile controlate cu placebo cu quetiapina, modificarea medie si incidenta pacientilor care au avut o schimbare la un nivel semnificativ clinic este similară între quetiapină si placebo.

Cazurile de prelungire a intervalului QT, aritmie ventriculară, moarte subită neexplicată, stop cardiac si torsada vârfurilor au fost raportate la administrarea neurolepticelor si sunt considerate efecte de clasă.(vezi pct. 4.4).

În studiile clinice pe termen scurt, controlate cu placebo la pacientii cu episodul depresiv din tulburareabipolară, incidenta medie a simptomelor extrapiramidale a fost de 8,9% pentru quetiapină comparativ cu 3,8% pentru placebo, desi incidenta evenimentelor adverse individuale (de exemplu, akatizie, tulburări extrapiramidale, tremor, diskinezie, distonie, neliniste, contractii musculare involuntare, hiperactivitate psihomotorie si rigiditate musculară) au fost în general scăzute si nu au depăsit 4% pentru niciunul dintre grupurile de tratament.

În studiile clinice pe termen scurt, controlate cu placebo la pacientii cu schizofrenie si episoade maniacale din tulburarea afectivăbipolară, incidenta medie a simptomelor extrapiramidale a fost similară cu cea pentru placebo (schizofrenia: 7,8% pentru quetiapină si 8,0% pentru placebo; episoadele maniacale din tulburarea afectivăbipolară: 11,2% pentru quetiapină, si 11,4% pentru placebo).

Tratamentul cu quetiapină a fost asociat cu scăderi mici legate de doză ale concentratiilor hormonilor tiroidieni, în special T4 total si T4 liber. Reducerea T4 total si T4 liber a fost maximă în primele două până la patru săptămâni de tratament cu quetiapină fără nicio reducere ulterioară în tratamentul de lungă durată. În apropape toate cazurile, întreruperea tratamentului cu quetiapină a fost asociată cu o reversibilitate a efectelor asupra T4 total si T4 liber, indiferent de durata tratamentului. Scăderi mici ale valorilor T3 total si T3 inversat au fost observate doar la doze mari. Nivelele globulinei ce leagă tiroxina (TBG) au fost nemodificate si, în general, nu au fost observate cresteri reciproce ale TSH, fără evidente că quetiapina ar determina hipotiroidie semnificativă din punct de vedere clinic.

Copii si adolescenti (vârsta cuprinsă între 10 si 17 ani)

Aceleasi reactii adverse la medicament (RAM) descrise mai sus pentru adulti trebuie avute în vedere si la copii si adolescenti. Următorul tabel cuprinde reactiile adverse care au apărut cu o frecventă mai mare la copii si adolescenti (cu vârsta cuprinsă între 10 si 17 ani) decât la populatia adultă, sau RAM care nu au fost descoperite la populatia adultă.

Frecventa cu care au apărut diferitele reactii adverse este clasificată după cum urmează: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100, <1/10), mai putin frecvente (≥1/1000,<1/100), rare (≥1/10000, <1/1000) si foarte rare (<1/10000), cu frecventă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tulburări metabolice si de nutritie

Foarte frecvente: Apetit alimentar crescut

Investigatii diagnostice

Foarte frecvente: Cresterea concentratiilor de prolactină1, cresterea tensiunii arteriale2

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Simptome extrapiramidale3

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Frecvente: iritabilitate4

1. Concentratiile plasmatice ale prolactinei (pacienticu vârsta <18 ani): >20 μg/l (>869,56 pmol/l) la băieti; >26 μg/l (>1130,428 pmol/l) la fete, în orice moment. Mai putin de 1% din pacienti au avut o crestere a concentratiei prolactinei >100 ug/l.

2. Pe baza modificărilor peste valorile prag, semnificative clinic (conform criteriilor Institutului National de Sănătate) sau cresteri >20mmHg pentru tensiunea arterială sistolică, sau >10 mmHg pentru tensiunea arterială diastolică, în orice moment, în două studii clinice placebo controlate, pe termen scurt (3-6 săptămâni), la copii si adolescenti.

3. Vezi pct. 5.1

4. Notă: Frecventa este în concordantă cu cea observată la adulti, dar iritabilitatea poate fi asociată cu diferite implicatii clinice la copii si adolescenti comparativ cu adultii.

4.9     Supradozaj

S-a raportat un deces în studiile clinice după un supradozaj acut cu 13,6 grame si în datele obtinute după punerea pe piată, la doze de 6 grame de quetiapină administrată în monoterapie. Totusi, a fost raportată supravietuirea la doze de până la 30 grame. În cadrul experientei după punerea pe piată, au fost raportări foarte rare de supradozaj cu quetiapină în monoterapie, determinând deces sau comă sau prelungirea intervalului QT.

Pacientii cu afectiune cardiovasculară preexistentă severă pot avea un risc crescut de aparitie a efectelor supradozajului (vezi pct 4.4).

În general, semnele si simptomele raportate au fost cele determinate de exagerarea efectelor farmacologice cunoscute ale medicamentului, de exemplu, ameteli si sedare, tahicardie si hipotensiune arterială.

Nu există antidot specific pentru quetiapină. În cazurile de semne grave, trebuie luată în considerare posibilitatea implicarii mai multor medicamente si sunt recomandate măsuri de terapie intensivă, incluzând stabilizarea si mentinerea permeabilitătii căilor respiratorii, asigurarea unei oxigenării si ventilării adecvate si monitorizarea si sustinerea aparatului cardiovascular. Deoarece prevenirea absorbtiei în caz de supradozaj nu a fost investigată, trebuie luate în considerare lavajul gastric (după intubare, dacă pacientul nu este constient) si administrarea de cărbune activat împreună cu un laxativ.

Supravegherea si monitorizarea medicală atentă trebuie continuate până când pacientul îsi revine..

5.       PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE

5.1     Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Antipsihotice; diazepine, oxazepine si tiazepine cod ATC: N05AH04

Mecanism de actiune

Quetiapina este un medicament antipsihotic atipic. Quetiapina si metabolitul activ plasmatic uman, norquetiapina interactionează cu o spectru larg de receptori pentru neurotransmitători. Quetiapina si norquetiapina prezintă afinitate pentru receptorii serotoninergici cerebrali (5-HT2) si receptorii dopaminergici D1 si D2. . Se presupune că această combinatie a antagonismului de receptori, cu selectivitate mai mare pentru 5HT2, comparativ cu D2, este responsabilă pentru propietătile antipsihotice si pentru efectele adverse extrapiramidale mai putin pronuntate ale quetiapinei. În plus, norquetiapina are o afinitate mare pentru transportorul de norepinefrină 13 (NET). Quetiapina si norquetiapina prezintă o afinitate mare pentru receptorii histaminergici si pentru receptorii α1-adrenergici, cu o afinitate mai mică pentru receptorii α2-adrenergici si serotoninergici 5-HT1A. Quetiapina nu prezintă o afinitate apreciabilă pentru receptorii colinergici muscarinici sau benzodiazepinici.

Efecte farmacodinamice

Quetiapina este activă în testele pentru activitatea antipsihotică, cum este testul de evitare

conditionată. De asemenea, blochează activitatea agonistilor dopaminergici, care poate fi măsurată atât electrofiziologic sau pe baza observării comportamentului. În plus, creste concentratia metabolitilor dopaminei, un index neurochimic al blocării receptorilor D2.

În testele pre-clinice predictive pentru EPS, quetiapina este diferită de antipsihoticele tipice si are un profil atipic. Quetiapina nu provoacă o suprasensibilizare a receptorilor dopaminergici D2 după administrare cronică. Quetiapina provoacă doar o usoară catalepsie la dozele eficace care blochează receptorii dopaminergici D2. După administrare cronică, quetiapina a demonstrat selectivitate pentru sistemul limbic, determinând blocarea depolarizării la nivelului sistemului mezolimbic, dar nu si la nivelul sistemului nigrostriat, care contine neuroni dopaminergici.. După administrarea acută si cronică quetiapina manifestă un potential minim de aparitie a distoniei la maimutele Cebus sensibilizate la haloperidol sau care nu au fost niciodată supuse tratamentului (vezi pct. 4.8).

Eficacitate clinică

În trei studii clinice controlate cu placebo, la pacientii cu schizofrenie, la care s-au folosit diferite doze de quetiapină, nu s-au constatat diferente între grupurile tratati cu quetiapină si cele care au primit placebo din punct de vedere al incidentei EPS sau a utilizării simultane de anticolinergice. Un studiu controlat placebo care a avut ca scop evaluarea unor doze fixe de quetiapină cuprinse între 75 si 750 mg/zi, nu a demonstrat o crestere a aparitiei EPS sau de utilizare simultană de anticolinergice.

În patru studii clinice controlate cu placebo care au evaluat doze de quetiapină de până la 800 mg/zi, pentru tratamentul episoadelor maniacale, două cu quetiapină în monoterapie si două ca terapie adjuvantă la litiu sau valproat de sodiu nu au existat nici o diferentă între grupul tratat cu quetiapină si cel tratat cu placebo din punct de vedere al frecventei efectelor adverse motorii extrapiramidale sau utilizarea concomitentă a anticolinergicelor..

În studiile controlate cu placebo efectute cu pacienti vârstnici cu psihoză asociată dementei, incidenta unor evenimentelor adverse cerebrovasculare la 100 de pacienti pe an, nu a fost mai mare la pacientii la care s-a administrat quetiapină decât la cei cu tratament placebo.

În două studii de monoterapie, în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe, quetiapina a demonstrat o eficacitate superioară fată de placebo în ameliorarea simptomelor maniacale la 3 si la 12 săptămâni, în două studii efectuate cu monoterapie.. Nu există date din studiile pe termen lung care să demonstreze eficacitatea quetiapinei în prevenirea episoadelor maniacale sau depresive ulterioare. Datele privind efectul quetiapinei în combinatie cu divalproex sau litiu în tratamentul acut al episoadelor maniacale până la severe la 3 si la 6 săptămâni sunt limitate; totusi, această combinatie terapeutică a fost bine tolerată. Datele au arătat un efect aditiv la 3 săptămâni. Un al doilea studiu nu a demonstrat un efect aditiv la 6 săptămâni.. Doza medie de quetiapină din ultima săptămână la pacientii care au răspuns la tratament a fost de aproximativ 600 mg/zi si aproximativ 85% dintre pacientii care au răspuns la tratament au primit doze din intervalul 400-800 mg pe zi.

În 4 studii clinice cu durata de 8 săptămâni, la pacientii cu episoade depresive moderate până la severe în tulburare bipolară I sau II, quetiapina IR 300 mg si 600 mg a fost semnificativ superioară comparativ cu pacientii tratati cu placebo, pentru următorii parametri: ameliorare importantă realizată cu ajutorul scorului MADRS si răspunsul la tratament definit ca o ameliorare de cel putin 50% în scorul MADRS total comparativ cu valoarea initială. Nu s-a înregistrat nici o diferentă de mărime a efectului la pacienti tratati cu 300 mg quetiapină fată de cei care au primit 600 mg.

În faza de continuare a două dintre aceste studii, a fost demonstrat faptul că tratamentul pe termen lung la pacientii care au răspuns la quetiapină 300 mg sau 600 mg a fost eficace, comparativ cu placebo, în cazul simptomelor depresive, dar nu si în cazul simptomelor maniacale.

În două studii de prevenire a recurentei care au evaluat quetiapina în asociere cu stabilizatori ai dispozitiei, la pacienti cu episoade maniacale, depresive sau episoade mixte ale dispozitiei, asocierea cu quetiapină a fost superioarătratamentului cu monoterapie cu stabilizatori ai dispozitiei, in ceea ce priveste cresterea timpului de recurentă a oricărui tip de episod (maniacal, depresiv sau mixt).

Quetiapina a fost administrată de două ori pe zi până la o doză totală de 400-800 mg pe zi, în asociere cu litiu sau valproat.

Într-un studiu pe termen lung (până la 2 ani de tratament) care a evaluat preventia recurentelor la pacientii cu episoade maniacale, depresive sau episoade mixte, quetiapina a fost superioară fată de placebo în cresterea timpului până la recurentă a oricărui eveniment de dispozitie (manie, mixt sau depresiv), la pacientii cu tulburare afectivă bipolară de tip I. Numărul pacientilor cu un eveniment de dispozitie a fost de 91 (22,5%) în grupul tratat cu quetiapină, 208 (51,5%) în grupul care a primit placebo si respectiv 95 (26,1%) în grupul tratat cu litiu. La pacientii care au răspuns la quetiapină, când s-a comparat tratamentul continuu cu quetiapină cu schimbarea tratamentului cu administrare de litiu, rezultatele au indicat că schimbarea tratamentului cu administrare de litiu nu pare să fie asociată cu cresterea timpului până la aparitia recurentei a unui eveniment de dispozitie.

Studiile clinice au demonstrat că quetiapina este eficace după administrare de două ori pe zi, desi timpul de înjumătătire este de aproximativ 7 ore. Aceasta a fost confirmată de o investigatie cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET), care a arătat că quetiapina se leagă de receptorii 5HT2 si D2 pentru până la 12 ore. Siguranta si eficacitatea dozelor mai mari de 800mg nu a fost investigată..

Eficacitatea pe termen lung a quetiapinei în prevenirea recidivelor din schizofrenie nu a fost confirmată in studii de tip orb. În studiile clinice deschise, la pacientii cu schizofrenie, quetiapina s-a dovedit eficace în mentinerea ameliorării clinice în timpul terapiei de întretinere la pacientii care au răspuns la tratamentul initial, fapt ce sugerează un grad de eficacitate pe termen lung.

În studiile clinice de monoterapie controlate placebo la pacientii cu număr de neutrofile ≥1,5 x 109/l la începutul studiului, incidenta de aparitie a cel putin unei determinări de neutrofile <1,5 x 109/l a fost de 1,72% la pacientii tratati cu quetiapină fată de 0,73% la pacientii tratati cu placebo. În toate studiile clinice (controlate placebo, deschise, cu comparator activ, la pacientii cu număr initial de neutrofile ≥1,5 x 109/l), incidenta de aparitie a cel putin unei determinări de neutrofile <0,5 x 109/l a fost de 0,21% la pacientii tratati cu quetiapină si de 0% la cei cu placebo, iar incidenta ≥0,5 – <1,0x 109/l a fost de 0,75% la pacientii tratati cu quetiapină si 0,11% la cei tratati cu placebo.

Copii si adolescenti (vârsta cuprinsă între 10 si 17 ani)

Eficacitatea si siguranta quetiapinei au fost studiate într-un studiu de 3 săptămâni, placebo controlat, pentru tratamentul episodului maniacal (n=284 pacienti din Statele Unite cu vârsta cuprinsă între 10 si 17 ani). Aproximativ 45% din populatia studiată a avut ca diagnostic aditional ADHD (tulburare cu deficit de atentie si hiperactivitate/impulsivitate). În plus, a fost efectuat un studiu de 6 săptămâni, placebo controlat, pentru tratamentul schizofreniei (n=222 pacienti, cu vârsta cuprinsă între 13 si 17 ani). Din ambele studii au fost exclusi pacientii cunoscuti cu lipsă de răspuns la tratamentul cu quetiapină. Tratamentul cu quetiapină a fost initiat cu 50 mg pe zi iar în ziua a doua a fost crescut la 100 mg pe zi; apoi doza a fost ajustată treptat până la o doză dorită (400-600 mg pa zi în episodul maniacal si 400-800 mg pe zi în schizofrenie), prin cresterea cu 100 mg pe zi, în două sau trei prize zilnice..

În studiile clinice la pacientii cu episod maniacal, diferenta în modificarea medie a LS fată de valoarea initială în scorul YMRS total (activ minus placebo) a fost de -5,21 pentru quetiapină 400 mg pe zi si -6,56 pentru quetiapină 600 mg pe zi. Procentele pacientilor care au răspuns la tratament (îmbunătătirea scorului YMRS ≥ 50%) au fost de 64% pentru quetiapina 400 mg pe zi, 58% pentru quetiapină 600 mg pe zi si 37% pentru pacientii placebo.

În studiile clinice la pacientii cu schizofrenie, diferenta în modificarea medie a LS fată de valoarea de bază in scorul PANSS total (activ minus placebo) a fost de -8,16 pentru quetiapină 400 mg pe zi si -9,29 pentru quetiapină 800 mg pe zi. Nici regimul cu doze mici (400 mg pe zi), nici cel cu doze mari (800 mg pe zi) de quetiapină nu au fost superioare placebo în ceea ce priveste procentul de pacienti care au obtinut răspuns la tratament, definit prin scăderea cu ≥30% a valorii initiale a scorului PANSS total.

Dozele mai mari au dus la rate de răspuns numeric mai mici atât în episodul maniacal cât si în schizofrenie.Nu există date disponibile în ceea ce priveste efectul tratamentului de întretinere sau de prevenire a recurentelor la acest grup de vârstă.

O extensie de studiu deschis de 26 de săptămâni a studiilor pe termen scurt (n=380 pacienti), cu quetiapină în doze variabile cuprinse între 400-800 mg pe zi a oferit date suplimentare. Cresterea tensiunii arteriale a fost raportată la copii si adolescenti, iar cresterea apetitului alimentar, simptome extrapiramidale si cresterea concentratiilor serice ale prolactinei au fost raportate cu o frecventă mai mare la copii si adolescenti decât la adulti (vezi pct. 4.4 si 4.8). Simptome extrapiramidale

Într-un studiu pe termen scurt, placebo controlat, cu monoterapie, la pacientii adolescenti (vârsta cuprinsă între 13 si 17 ani) cu schizofrenie, incidenta cumulată a simptomelor extrapiramidale a fost de 12,9% pentru quetiapină si de 5,3% pentru placebo, desi incidenta reactiilor adverse individuale (de exemplu ataxie, tremor, tulburare extrapiramidală, hipochinezie, neliniste, hiperactivitate psihomotorie, rigiditate musculară, dischinezie) nu a depăsit 4,1% în oricare din grupurile de tratament. Într-un studiu pe termen scurt, placebo controlat, cu monoterapie, la copii si adolescenti (cu vârsta cuprinsă între 10 si 17 ani) cu manie bipolară, incidenta cumulată a simptomelor

extrapiramidale a fost de 3,6% în grupul tratat cu quetiapină si 1,1% în grupul placebo. Într-un studiu deschis pe termen lung, la pacientii cu schizofrenie si manie bipolară, incidenta cumulată a simptomelor extrapiramidale neasteptate în timpul tratamentului a fost de 10%.

Crestere în greutate

In studiile pe termen scurt la copii si adolescenti (vârsta cuprinsă între 10 si 17 ani), 17% din pacientii tratati cu quetiapină si 2,5% din pacientii placebo au avut o crestere în greutate ≥7% din greutatea initială. Când s-a realizat ajustarea pentru cresterea normală în greutate pe termen lung s-a folosit o crestere de cel putin 0,5 deviatie standard fată de valoarea de bază a IMC (Indice de Masă Corporală) pentru a evidentia o modificare semnificativă clinic; au îndeplinit acest criteriu 18,3% din pacientii care au fost tratati cu quetiapină cel putin 26 de săptămâni..

Suicid/Gânduri suicidare sau agravarea stării clinice

În studiile pe termen scurt, placebo controlate, la copii si adolescenti cu schizofrenie, incidenta evenimentelor asociate suicidului a fost de 1,4% (2/147) pentru quetiapină si de 1,3% (1/75) pentru placebo, la pacientii cu vârsta sub 18 ani. În studiile pe terman scurt placebo controlate la copii si adolescenti cu manie bipolară incidenta evenimentelor asociate suicidului a fost de 1% (2/193) pentru quetiapină si de 0% (0/90) pentru placebo, la pacientii cu vârsta sub 18 ani.

5.2     Proprietăti farmacocinetice

După administrarea pe cale orală, quetiapina este bine absorbită si este metabolizată în proportie mare. Biodisponibilitatea quetiapinei nu este influentată semnificativ dacă alimentele sunt consumate în acelasi timp. Quetiapina se leagă în proportie de aproximativ 83% de proteinele plasmatice. Concentratiile plasmatice maxime la starea de echilibru ale metabolitului activ norquetiapină sunt de 35% din cele observate la quetiapină. Timpii de înjumătătire plasmatică prin eliminare ai quetiapinei si norquetiapinei sunt de aproximativ 7, respectiv 12 ore. Farmacocinetica quetiapinei si norquetiapinei este lineară în intervalul de dozaj recomandat. Cinetica quetiapinei nu diferă între bărbati si femei. Clearance-ul mediu al quetiapinei la pacientii vârstnici este cu 30-50% mai mic decât la adultii cu vârste cuprinse între 18 si 65 ani.

Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei a fost mai mic cu aproximativ 25% la subiectii cu insuficientă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min si 1,73m²), dar valorile individuale ale clearance-ului sunt cuprinse în limite pentru subiectii normali. Media fractiei molare de quetiapina liberă si a metabolitului activ plasmatic uman norquetiapina sunt excretati în procent de <5% în urină.

Quetiapina este metabolizează intens la nivelul ficatului, mai putin de 5% din doză fiind excretată în formă nemodificată în urină sau materiile fecale, fapt demonstrat prin administrarea de quetiapină marcată radioactiv. Aproximativ 73% din radioactivitate este excretată în urină si 21% în fecale. Clearance-ul plasmatic mediul al quetiapinei scade cu aproximativ 25% la persoanele cu insuficientă hepatică cunoscută (ciroză hepatică alcoolică compensată). Deoarece quetiapina este metabolizată intens la nivel hepatic, la pacientii cu insuficientă hepatică este de asteptat să găsim concentratii plasmatice crescute ale acesteia. La acesti pacienti poate fi necesară ajustarea dozelor (vezi pct. 4.2).

Investigatiile in vitro au stabilit că CYP3A4 este principala enzima responsabilă pentru metabolizarea quetiapinei mediată prin intermediul citocromului P450. N-dezalchil quetiapina (norquetiapina) se formează si se elimină în principal prin intermediul CYP3A4.

In vitro s-a constatat că quetiapina si mai multi dintre metabolitii acesteia (incluzând norquetiapina,) sunt inhibitori slabi ai izoenzimelor 1A2, 2C9, 2C19, 2D6 and 3A4 ale citocromului uman P450. La om, se observă inhibarea in vitro a citocromului numai la concentratii de aproximativ 5 până la 50 de ori mai mari decât cele observate la o doză din intervalul 300 până la 800 mg pe zi. Pe baza acestor rezultate in vitro, este putin probabil că administrarea concomitentă de quetiapină cu alte medicamente va avea ca rezultat inhibarea semnificativă din punct de vedere clinic a metabolizării prin intermediul citocromului P450 a celuilalt medicament. În urma studiilor efectuate la animale, se pare că quetiapina poate induce enzimele citocromului P450. Într-un studiu de interactiune specifică la pacienti psihotici nu s-a înregistrat însă nicio crestere a activitătii citocromului P450 după administrarea de quetiapină.

Copii si adolescenti (vârsta cuprinsă între 10 si 17 ani)

Datele privind farmacocinetica au avut ca esantion 9 copii cu vârsta între 10-12 ani si 12 adolescenti, care aveau tratament de întretinere cu 400 mg quetiapină de două ori pe zi. La copii si adolescenti (cu vârsta cuprinsă între 10 s 17 ani), în timpul tratamentului de întretinere, concentratiile plasmatice în functie de doză ale compusului initial, quetiapina, erau similare cu cele de la adulti, desi Cmax la copii a fost la limita superioară a valorilor observate la adulti. ASC si Cmax pentru metabolitul activ, norquetiapina, au fost mai mari, aproximativ 62% si 49% la copii (10-12 ani), respectiv 28% si 14 % la adolescenti (13-17 ani), comparativ cu adultii.

5.3     Date preclinice de sigurantă

În urma unor studii de genotoxicitate efectuate in vitro si in vivo, nu s-a evidentiat un efect genotoxic. La animalele de laborator cu un nivel de expunere relevant din punct de vedere clinic au fost observate următoarele deviatii, care nu au fost încă confirmate de cercetarea clinică pe termen lung. La sobolani s-a observat depunerea de pigment la nivelul glandei tiroide. La maimutele cynomolgus s-a observat hipertrofia celulelor foliculare tiroidiene, împreună cu scăderea concentratiei plasmatice ale T3, scăderea concentratiei hemoglobinei si scăderea numărului de eritrocite si leucocite. în timp ce la câini s-a observat opacifierea cristalinului si cataractă. Luând în considerare aceste rezultate, beneficiile tratamentului cu quetiapină trebuie puse în balantă cu riscurile în ceea ce priveste siguranta pacientului.

6.       PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipientilor

Nucleu:

Hidrogenofosfat de calciu dihidrat

Celuloză microcristalină

Lactoză monohidrat

Amidonglicolat de sodiu (tip A)

Povidonă (K-30)

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

Film:

Q Mind 300 mg comprimate filmate

Hipromeloză

Macrogol 400

Dioxid de titan (E171

6.2     Incompatibilităti

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani

6.4     Precautii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită conditii speciale pentru păstrare.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Cutii cu blistere din PVC/Al: 20, 50, 60, 100 comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare

Fără cerinte speciale.

7.       DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

Torrent Pharma S.R.L.

Str. Stirbei Vodă, Nr. 36, Etaj 2, Biroul A

Sector 1, Bucuresti, România

8.       NUMĂRUL(ELE) AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

3083/2010/01-04 3084/2010/01-04 3085/2010/01-04 3086/2010/01-04 3087/2010/01-04

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

Decembrie 2010

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Mai 2011

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Aceleaşi gene care predispun la schizofrenie favorizează şi consumul de canabis (studiu) Aproximativ o persoană din o sută, la nivel mondial, suferă de schizofrenie, iar conform unui nou studiu, genele care măresc riscul de apariţie a acestei boli psihice favorizează şi consumul de canabis, informează marţi Reuters.
Iaşi: Aproape 1.200 de persoane cu schizofrenie internate la Neuropsihiatrie, de la începutul anului De la începutul anului la Spitalul de Neuropsihiatrie Socola, cea mai mare unitate de profil din zona de Est a României, au fost internate 1.147 de persoane care suferă de 'tulburări de schizofrenie', potrivit directorului instituţiei, dr Lucian Burlea.
Modificările extreme ale dispoziţiei indică o tulburare bipolară Persoanele care îşi schimbă stările de dispoziţie mergând de la euforie la depresie ar putea suferi de tulburare bipolară, notează marţi Societatea Elveţiană de Psihiatrie şi Psihoterapie, citată de agenţia DPA.
Vaslui: O profesoară a ajuns la psihiatrie în urma unei presupuse crize de schizofrenie suferite la ora de curs Vaslui, 4 nov Agerpres/ - Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Vaslui a demarat joi o anchetă la o şcoală din judeţ, după ce o profesoară a făcut o presupusă criză de schizofrenie în timpul orelor de curs.
Persoanele depresive sunt de trei ori mai expuse riscului de a comite acte violente (studiu) Persoanele diagnosticate cu depresie majoră au de aproximativ riscă de trei ori mai mult decât restul populaţiei să comită acţiuni de criminalitate violentă, cum sunt jaful, infracţiunile sexuale şi atacurile, au declarat miercuri experţi în psihiatrie de la universitatea Oxford care au publicat un studiu...
MB: Oamenii de ştiinţă au identificat o genă ale cărei mutaţii măresc de 35 de ori riscul de îmbolnăvire de schizofrenie O serie de mutaţii suferite de gena SETD1A pot creşte exponenţial riscul de îmbolnăvire de schizofrenie, susţine o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul Sanger, din Marea Britanie, într-un studiu publicat de revista Nature Neuroscience, care poate deschide noi căi pentru prevenirea şi tratarea...