Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

MIRDEZEL 150 mg
Denumire MIRDEZEL 150 mg
Descriere Tratamentul osteoporozei la pacientele aflate în perioada de postmenopauză, cu risc crescut de fractură
Denumire comuna internationala ACIDUM IBANDRONICUM
Actiune terapeutica MED. CE INFLUENTEAZA IN STRUCTURA OSOASA SI MINERALIZARE BIFOSFONATI
Prescriptie P6L
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 150mg
Ambalaj Cutie cu 1 blist. PA-Al-PVC/Al x 1 compr. film.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC M05BA06
Firma - Tara producatoare PHARMATHEN S.A. - GRECIA
Autorizatie de punere pe piata PHARMATHEN S.A. - GRECIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre MIRDEZEL 150 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre MIRDEZEL 150 mg, comprimate filmate       

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATĂ NR. 3278/2011/01-02                                                   Anexa 2

Rezumatul Caracteristicilor Produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.      DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Mirdezel 150 mg comprimate filmate

2.      COMPOZITIA CALITATIVĂ SI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat contine acid ibandronic 150 mg (sub formă de ibandronat sodic monohidrat 168,79 mg)

Excipienti

Fiecare comprimat filmat contine lactoză monohidrat 2,70 mg.

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3.      FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

Comprimate rotunde, biconvexe, de culoare albă.

4.      DATE CLINICE

4.1     Indicatii terapeutice

Tratamentul osteoporozei la pacientele aflate în perioada de postmenopauză, cu risc crescut de fractură (vezi pct. 5.1).

Reducerea riscului fracturilor vertebrale a fost demonstrată, eficacitatea asupra fracturilor de col femural nu a fost stabilită.

4.2     Doze si mod de administrare

Doze

Doza recomandată este un comprimat filmat a 150 mg, o dată pe lună. Este de preferat să se administreze comprimatul la aceeasi dată, în fiecare lună.

Mirdezel trebuie administrat dimineata pe nemâncate (la cel putin 6 ore de la ultima masă) si cu 1 oră înainte de consumul primului aliment sau a primei băuturi (alta decât apa) în ziua respectivă (vezi pct. 4.5) sau înainte de administrarea orală a oricărui medicament sau supliment (incluzând calciu).

În cazul omiterii unei doze, pacientele trebuie instruite să ia un comprimat de Mirdezel dimineata după ce si-au amintit, cu exceptia cazului în care au rămas mai putin de 7 zile până la momentul următoarei administrări. Pacientele trebuie să revină la administrarea dozei o dată pe lună, la data programată anterior.

Dacă administrarea dozei următoare este programată în mai putin de 7 zile, pacientele trebuie să astepte până la acel moment si să continue apoi administrarea dozei o dată pe lună, la data programată anterior.

Pacientele nu trebuie să utilizeze două comprimate în decursul aceleiasi săptămâni.

Pacientelor trebuie să li se administreze suplimente de calciu si/sau vitamină D, dacă aportul alimentar este inadecvat. (vezi pct. 4.4 si pct. 4.5).

Grupe speciale de pacienti

Paciente cu insuficientă renală

Nu este necesară nicio ajustare a dozei la pacientele cu insuficientă renală usoară sau moderată, la care clearance-ul creatininei este mai mare sau egal cu 30 ml/min.

Mirdezel nu este recomandat la pacientele cu clearence al creatininei sub 30 ml/min, din cauza experientei clinice limitate (vezi pct. 4.4 si pct. 5.2).

Paciente cu insuficientă hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).

Persoane vârstnice

Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).

Copii si adolescenti

Nu s-a efectuat o administrare relevantă cu Mirdezel la copii si adolescenti, iar Mirdezel nu a fost studiat la acest grup de pacienti.

Mod de administrare

Pentru administrare orală

•     Comprimatele trebuie înghitite întregi cu un pahar cu apă plată (180 până la 240 ml), în timp ce pacienta stă asezată sau este în ortostatism. Pacientele nu trebuie să stea în clinostatism timp de 1 oră după administrarea Mirdezel.

•     Apa plată este singura băutură cu care trebuie administrat Mirdezel. Vă rugăm să tineti seama de faptul că unele ape minerale pot avea o concentratie mare de calciu, si, ca urmare, nu trebuie utilizate.

•     Pacientele nu trebuie să mestece sau să sugă comprimatul, din cauza posibilitătii de aparitie a ulceratiilor orofaringiene.

4.3     Contraindicatii

- Anomalii ale esofagului care întârzie golirea esofagului, cum sunt stricturile sau acalazia.

- Incapacitatea de a sta în sezut sau în ortostatism timp de cel putin 60 minute.

- Hipocalcemie (vezi pct. 4.4).

- Hipersensibilitate la substanta activă sau la oricare dintre excipienti.

Vezi, de asemenea, pct 4.4.

4.4     Atentionări si precautii speciale pentru utilizare

Tulburări gastro-intestinale

Bifosfonatii administrati oral pot determina iritatia locală a mucoasei portiunii superioare a tractului gastro-intestinal. Datorită acestor efecte posibil iritante si a potentialului de agravare a bolii de fond, se recomandă prudentă la administrarea Mirdezel la pacientele cu tulburări active ale tractului gastro-intestinal superior (cum sunt esofagul Barret, disfagia, alte afectiuni esofagiene, gastrita, duodenita sau ulcerele).

La pacientele cărora li se administrează bifosfonati pe cale orală au fost raportate reactii adverse cum sunt esofagita, ulcerele esofagiene sau eroziunile esofagiene, în unele cazuri severe si necesitând spitalizare, rar însotite de hemoragie sau urmate de strictură sau perforatie esofagiană. Riscul de reactii adverse esofagiene severe pare să fie mai mare la pacientele care nu respectă recomandările de dozaj si/sau continuă tratamentul cu bifosfonati pe cale orală, după aparitia simptomelor sugestive de iritatie esofagiană. Pacientele trebuie să acorde o atentie specială si să urmeze instructiunile de dozaj (vezi pct.4.2).

Medicii trebuie să fie atenti la orice semne sau simptome care indică o posibilă reactie esofagiană si pacientele trebuie să fie instruite să întrerupă administrarea Mirdezel si să solicite consult medical în cazul în care dezvoltă disfagie, odinofagie, durere retrosternală sau pirozis nou apărut sau agravarea pirozisului preexistent.

În timp ce în studiile clinice controlate nu a fost observat un risc crescut, după punerea pe piată, au fost rapoarte ulcere gastrice si duodenale în timpul administrării orale de bifosfonati, unele severe si cu complicatii.

Deoarece atât medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cât si bifosfonatii sunt asociate cu iritatia gastro-intestinală, trebuie luate măsuri de precautie în timpul administrării concomitente.

Hipocalcemie

Hipocalcemia existentă trebuie corectată înainte de începerea tratamentului cu Mirdezel. Si alte tulburări ale metabolismului osos si mineral trebuie tratate eficace.

La toate pacientele, este important aportul adecvat de calciu si vitamină D.

Insuficientă renală

Datorită experientei clinice limitate, acidul ibandronic nu este recomandat la pacientele cu clearance al creatininei sub 30 ml/min (vezi pct. 5.2).

Osteonecroză de maxilar

Osteonecroza de maxilar asociată, în general, cu extractia dentară si/sau infectii locale (incluzând osteomielită) a fost raportată la pacientele cu neoplasm, la care s-au administrat scheme terapeutice care au inclus, în principal, bifosfonati administrati intravenos. De asemenea, la majoritatea pacientelor s-au administrat chimioterapie si corticosteroizi. Osteonecroza maxilară a fost raportată, de asemenea, la pacientele cu osteoporoză tratate cu bisfosfonati cu administrare orală.

Înainte de initierea tratamentului cu bifosfonati, trebuie luată în considerare o examinare dentară cu preventie stomatologică adecvată la pacientele cu factori de risc asociati (de exemplu neoplasm, chimioterapie, radioterapie, utilizare de corticosteroizi, igienă orală deficitară).

În timpul tratamentului, aceste paciente trebuie să evite, dacă este posibil, interventiile stomatologice invazive. La pacientele la care apare osteonecroză de maxilar în timpul tratamentului cu bifosfonati, chirurgia dentară poate exacerba această afectiune. În cazul pacientelor care necesită interventii dentare, nu există date disponibile pentru a sugera că întreruperea tratamentului cu bifosfonati reduce riscul de osteonecroză de maxilar. Judecata clinică a medicului curant trebuie să stabilească conduita terapeutică pentru fiecare pacientă în parte, în functie de evaluarea individuală a raportului risc/beneficiu.

Intolerantă la galactoză

Pacientele cu afectiuni ereditare rare de intolerantă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune

Biodisponibilitatea acidului ibandronic administrat oral este, în general, redusă în prezenta alimentelor. În special produsele care contin calciu si alti cationi polivalenti (cum sunt aluminiu, magneziu, fier), incluzând laptele, pot să interfere cu absorbtia acidului ibandronic, asa cum reiese din studiile efectuate la animale. Prin urmare, pacientele nu trebuie să mănânce pe durata noptii (cel putin 6 ore) înainte de administrarea acidului ibandronic si să continue repausul alimentar timp de 1 oră după administrarea acidului ibandronic (vezi pct.4.2).

Este posibil ca suplimentele care contin calciu, antiacidele si unele medicamente administrate pe cale orală care contin cationi polivalenti (cum sunt aluminiu, magneziu, fier) să interfere cu absorbtia acidului ibandronic. Prin urmare, pacientele nu trebuie să utilizeze alte medicamente pe cale orală timp de cel putin 6 ore înainte de administrarea acidului ibandronic si timp de 1 oră după administrarea acidului ibandronic.

Nu sunt de asteptat interactiuni metabolice, deoarece acidul ibandronic nu inhibă cele mai importante izoenzime hepatice ale citocromului P450 si a fost demonstrat că nu este inductor enzimatic al citocromului P450 la sobolani. În plus, legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 85% - 87 % (determinată in vitro, la concentratii terapeutice) si, ca urmare, potentialul de interactiune cu alte medicamente, determinat de deplasarea de pe proteinele plasmatice este redus. Acidul ibandronic este eliminat doar prin excretie renală si nu este supus metabolizării. Calea de secretie nu pare să includă sistemele de transport cunoscute, acide sau bazice, implicate în excretia altor substante active.

Într-un studiu cu durata de doi ani efectuat la femei cu osteoporoză aflate în perioada de postmenopauză (BM 16549), incidenta evenimentelor la nivelul tractului gastro-intestinal superior la pacientele care au utilizat concomitent acid acetilsalicilic sau AINS a fost similară cu cea observată la pacientele care au utilizat acid ibandronic 2,5 mg pe zi sau 150 mg o dată pe lună, după unul si doi ani.

Din totalul de peste 1500 paciente înrolate în studiul BM 16549 de comparare a schemei terapeutice cu administrare lunară cu schema terapeutică cu administrare zilnică de acid ibandronic, 14% si 18% dintre paciente au utilizat blocante ale receptorilor histaminergici (H2) sau inhibitori ai pompei de protoni după unul, respectiv doi ani. Între aceste paciente, incidenta evenimentelor la nivelul tractului gastro-intestinal superior la pacientele tratate cu acid ibandronic 150 mg o dată pe lună a fost similară celei observate la pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg zilnic.

La voluntarii sănătosi de sex masculin si la femei aflate în perioada postmenopauză, administrarea intravenoasă a ranitidinei a determinat cresterea cu aproximativ 20% a biodisponibilitătii acidului ibandronic, probabil ca rezultat al aciditătii gastrice scăzute. Totusi, deoarece această crestere se situează în variabilitatea normală a biodisponibilitătii acidului ibandronic, se consideră că nu este necesară ajustarea dozei, dacă Mirdezel este administrat concomitent cu antagonisti H2 sau cu alte substante active care cresc pH-ul gastric.

Studiile farmacocinetice de interactiune efectuate la femei aflate în perioada de postmenopauză au demonstrat absenta oricărui potential de interactiune cu tamoxifen sau cu terapia de substitutie hormonală (estrogen).

Nu s-a fost observat nicio interactiune în cazul administrării concomitente cu melfalan/prednisolon la pacientele cu mielom multiplu.

4.6     Sarcina si alăptarea

Sarcina

Nu există date adecvate privind utilizarea acidului ibandronic la gravide. Studiile la sobolani au demonstrat efecte toxice asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). La om, riscul potential nu este cunoscut.

Mirdezel nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.

Alăptarea

Nu se stie dacă acidul ibandronic este excretat în laptele matern. Studiile efectuate la femelele de sobolan care alăptau au demonstrat prezenta unor concentratii mici de acid ibandronic în lapte, după administrarea intravenoasă.

Mirdezel nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

4.7     Efecte asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitătii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

4.8     Reactii adverse

Siguranta administrării acidului ibandronic 2,5 mg pe zi a fost evaluată la 1251 paciente tratate în 4 studii clinice controlate placebo; marea majoritate dintre paciente au provenit dintr-un studiu pivot de tratament (MF 4411), desfăsurat pe durata a trei ani. În toate aceste studii, profilul general de sigurantă al acidului ibandronic 2,5 mg administrat zilnic a fost similar cu cel obtinut cu placebo.

Într-un studiu efectuat la femei cu osteoporoză aflate în perioada de postmenopauză, pe durata a doi ani (BM 16549), profilurile generale de sigurantă ale administrării acidului ibandronic 150 mg o dată pe lună si ale administrării acidului ibandronic 2,5 mg o dată pe zi au fost similare. Proportia generală a pacientelor la care a apărut o reactie adversă a fost de 22,7% si 25,0% pentru acid ibandronic 150 mg o dată pe lună după un an si, respectiv, doi ani. Majoritatea reactiilor adverse a fost de intensitate usoară până la moderată. În majoritatea cazurilor, reactiile adverse nu au determinat întreruperea tratamentului.

Reactia adversă raportată cel mai frecvent a fost artralgia.

Reactiile adverse considerate de către investigatori a fi asociate cauzal cu administrarea de Mirdezel sunt prezentate mai jos pe aparate, organe si sisteme:

Frecventele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai putin frecvente (≥1/1000, <1/100) si rare (≥1/10000, <1/1000). În cadrul fiecărui grup de frecventă reactiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a severitătii.

Tabel 1: Reactiile adverse care apar la femeile aflate în post-menopauză tratate cu Mirdezel 150 mg o dată pe lună sau cu acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi în studiile de fază III BM 16549 si MF 4411.

Clasificarea pe aparate, sisteme si organe

Frecventă

Reactii adverse

Tulburări ale sistemului imunitar

Rare

Reactii de hipersensibilitate

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente

Cefalee

 

Mai putin frecvente

Ameteli

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente

Esofagită, gastrită, boală de reflux gastro-esofagian, dispepsie, diaree, durere abdominală, greată

 

Mai putin frecvente

Esofagită incluzând ulceratii esofagiene sau stricturi si disfagie, vărsături, flatulentă

 

Rare

Duodenită

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Frecvente

Eruptie cutanată tranzitorie

 

Rare

Angioedem, edem facial, urticarie

Tulburări musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv

Frecvente

Durere musculo-scheletică, artralgie, mialgie Crampe musculare, rigiditate musculo-scheletică

 

Mai putin frecvente

Lombalgie

Tulburări generale si la nivelul locului de administrare

Frecvente

Afectiune asemănătoare gripei*

 

Mai putin frecvente

Fatigabilitate

MedDRA versiunea 7.1

* În cazul administrării de acid ibandronic 150 mg o dată pe lună s-au raportat simptome tranzitorii asemănătoare gripei, asociate mai ales, cu administrarea primei doze. De regulă, astfel de simptome au fost de scurtă durată, de intensitate usoară până la moderată si s-au remis pe parcurs în cazul continuării tratamentului, fără a necesita măsuri terapeutice. Afectiunea asemănătoare gripei include evenimente raportate ca reactie de fază acută sau simptome incluzând mialgie, artralgie, febră, frisoane, fatigabilitate, greată, inapetentă sau durere osoasă.

Pacientele cu antecedente de boală gastro-intestinală, incluzând pacientele cu ulcer peptic fără sângerare recentă sau spitalizare si pacientele cu dispepsie sau reflux gastro-esofagian controlat medicamentos au fost incluse în studiul cu tratament administrat o dată pe lună. La aceste paciente, nu au existat diferente între incidentele evenimentelor adverse în portiunea superioară a tractului gastro-intestinal apărute în cazul schemei de tratament cu administrarea dozei de 150 mg o dată pe lună, comparativ cu cele apărute în cazul schemei de tratament cu administrarea dozei de 2,5 mg o dată pe zi.

Rezultatele testelor de laborator

În studiul pivot cu durata de trei ani, referitor la administrarea de acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi (MF 4411), nu au existat diferente comparativ cu placebo, în ceea ce priveste valorile anormale ale testelor de laborator care să indice disfunctie hepatică sau renală, tulburări hematologice, hipocalcemie sau hipofosfatemie. În mod similar, nu s-au observat diferente între grupurile din studiul BM 16549 după un an si după doi ani.

Experienta după punerea pe piată

Osteonecroza de maxilar a fost raportată la pacientii tratati cu bisfosfonati. Majoritatea raportărilor se referă la pacientii cu neoplasm, dar astfel de cazuri au fost raportate si la pacientii tratati pentru osteoporoză. În general, osteonecroza de maxilar este asociată cu extractia dentară si/sau infectia localizată (incluzând osteomielita). De asemenea, diagnosticul de neoplasm, chimioterapia, radioterapia, administrarea de corticosteroizii, igiena orală deficitară sunt considerati factori de risc (vezi pct. 4.4).

4.9 Supradozaj

Nu sunt disponibile informatii specifice cu privire la tratamentul supradozajului cu acid ibandronic.

Cu toate acestea, pe baza informatiilor privind această clasă de substante, supradozajul pe cale orală poate determina reactii adverse la nivelul portiunii superioare a tractului gastro-intestinal (cum sunt dureri gastrice, dispepsie, esofagită, gastrită sau ulcer) sau hipocalcemie. Pentru a lega acidul ibandronic, trebuie administrate lapte sau antiacide si orice reactie adversă trebuie tratată simptomatic. Din cauza riscului de iritatie esofagiană, nu trebuie induse vărsăturile, iar pacientul trebuie să rămână în ortostatism.

5.      PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăti farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Bifosfonati, codul ATC: M05BA06.

Mecanism de actiune

Acidul ibandronic este un bifosfonat cu potentă mare, care apartine grupului de compusi bifosfonati care contin azot si care actionează selectiv asupra tesutului osos si inhibă specific activitatea osteoclastelor, fără a influenta direct formarea osoasă. Acidul ibandronic nu interferă cu refacerea osteoclastelor. La femeile aflate în perioada de postmenopauză, administrarea de acid ibandronic duce la o crestere progresivă netă a masei de substantă osoasă si determină o incidentă scăzută a fracturilor, prin reducerea ratei crescute a turnover-ului osos spre valorile din perioada de premenopauză.

Efecte farmacodinamice

Actiunea farmacodinamică a acidului ibandronic constă în inhibarea resorbtiei osoase. In vivo, acidul ibandronic previne distrugerea osoasă indusă experimental prin întreruperea functiei gonadelor, administrarea de retinoizi, tumori sau extracte tumorale. La sobolanii tineri (crestere rapidă), resorbtia osoasă endogenă este, de asemenea, inhibată, determinând o crestere normală a masei osoase  comparativ cu animalele netratate.

Modelele animale confirmă faptul că acidul ibandronic este un inhibitor cu potentă crescută al activitătii osteoclastice. La sobolanii în crestere nu s-a constatat o tulburare a mineralizării, chiar la doze mai mari de 5000 de ori decât doza necesară pentru tratamentul osteoporozei.

Atât administrarea zilnică cât si intermitentă (cu perioade lungi de pauză între administrări) de lungă durată la sobolani, câini si maimute a fost asociată cu formarea unui os nou cu calitate normală si cu rezistentă mecanică mentinută sau crescută, chiar la doze toxice. La om, eficacitatea administrării acidului ibandronic zilnic cât si intermitent, cu interval de pauză de 9-10 săptămâni, a fost confirmată într-un studiu clinic (MF 4411), în care acidul ibandronic si-a demonstrat eficacitatea împotriva fracturilor.

La modelele animale, acidul ibandronic a determinat modificări biochimice care indică inhibarea dependentă de doză a resorbtiei osoase, incluzând supresia markerilor biochimici urinari ai degradării colagenului osos [cum sunt deoxipiridinolina si N-telopeptidele cross-lincate ale colagenului de tip I (NTX)].

Într-un studiu de bioechivalentă de fază 1 efectuat la 72 femei aflate în perioada de post-menopauză cărora li s-a administrat pe cale orală o doză de 150 mg la interval de 28 zile, până la un total de patru doze, inhibarea concentratiei plasmatice a CTX după administrarea primei doze a fost observată cel mai devreme după 24 ore de la administrarea dozei (valoarea medie a inhibării 28%), cu o valoare medie a inhibăriii maxime (69%) observată 6 zile mai târziu. După administrarea celei de a treia si a patra doze, valoarea medie a inhibării maxime la 6 zile după administrarea dozei a fost 74% si a scăzut la 56% la 28 zile după administrarea celei de a patra doze. Ca urmare a întreruperii administrării, a apărut o diminuare a supresiei markerilor biochimici ai resorbtiei osoase.

Eficacitate clinică

Pentru a identifica pacientele cu risc crescut de fracturi osteoporotice trebuie luati în considerare factorii de risc independenti, de exemplu valoarea mică a DMO, vârsta, existenta unor fracturi anterioare, antecedente familiale de fracturi, turnover osos ridicat si greutatea corporală redusă.

Acid ibandronic 150 mg administrat o dată pe lună

Densitatea minerală osoasă (DMO)

Administrarea acidului ibandronic 150 mg o dată pe lună s-a dovedit a fi cel putin la fel de eficace ca si administrarea acidului ibandronic 2,5 mg o dată pe zi în ceea ce priveste cresterea DMO într-un studiu dublu orb, multicentric (BM 16549), desfăsurat pe durata a doi ani la femei aflate în perioada post-menopauză cu osteoporoză (cu o valoare initială a DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare cu scor T sub –2,5 DS). Aceasta a fost demonstrată atât în analiza primară după un an cât si în analiza de confirmare a criteriului primar după doi ani (Tabel 2).

Tabelul 2: Valoarea relativă medie a modificării DMO comparativ cu valoarea initială la nivelul coloanei vertebrale lombare, întregului sold, colului femural si trohanterului după un an (analiză primară) si doi ani de tratament (pentru întreaga populatie inclusă în protocol) în studiul BM 16549

 

Date obtinute după un an in studiul BM 16549

Date obtinute după doi ani în studiul BM 16549

Valori relative medii ale modificării comparativ cu valorile initiale % [95% IÎ]

Acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi (N=318)

Acid ibandronic 150 mg o dată pe lună (N=320)

Acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi (N=294)

Acid ibandronic 150 mg o dată  pe lună (N=291)

DMO la nivelul coloanei lombare L2-L4

3,9 [3,4; 4,3]

4,9 [4,4; 5,3]

5,0 [4,4; 5,5]

6,6 [6,0; 7,1]

DMO la nivelul întregului sold

2,0 [1,7; 2.3]

3,1 [2,8; 3.4]

2,5 [2,1; 2,9]

4,2 [3,8; 4,5]

DMO la nivelul colului femural

1,7 [1,3; 2,1]

2,2 [1,9; 2,6]

1,9 [1,4; 2,4]

3,1 [2,7; 3,.6]

DMO la nivelul trohanterului

3,2 [2,8; 3,7]

4.6 [4,2; 5,1]

4.0 [3,5; 4,5]

6,2 [5,7; 6,7]

În plus, administrarea acidului ibandronic 150 mg o dată pe lună s-a dovedit a fi superioară administrării acidului ibandronic 2,5 mg o dată pe zi în ceea ce priveste cresterea DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare, într-o analiză prospectivă planificată la un an, p=0,002 si la doi ani, p<0,001.

După un an (analiză primară), 91,3% (p=0,005) dintre pacientele cărora li s-a administrat acid ibandronic 150 mg o dată pe lună au prezentat o crestere a DMO mai mare sau egală cu valoarea initială (paciente cu răspuns terapeutic evidentiat prin cresterea DMO), comparativ cu 84,0% dintre pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi. După doi ani, 93,5% (p=0,004) tratate cu acid ibandronic 150 mg o dată pe lună si 86,4% dintre pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi au răspuns la tratament.

În ceea ce priveste DMO la nivelul întregului sold, 90% (p<0,001) dintre pacientele cărora li s-a administrat acid ibandronic 150 mg o dată pe lună si 76,7% dintre pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi au prezentat după un an cresteri ale valorii DMO la nivelul întregului sold mai mari decât sau egale cu valorile initiale. După doi ani, 93,4% (p<0,001) dintre pacientele tratate cu acid ibandronic 150 mg o dată pe lună si 78,4% dintre pacientele tratate cu acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi au prezentat cresteri ale valorii DMO la nivelul întregului sold mai mari sau egale cu valorile initiale.

În cazul aplicării unui criteriu mai strict, care asociază atât DMO de la nivelul coloanei vertebrale lombare cât si cea de la nivelul întregului sold, 83,9% (p<0,001) dintre pacientele la care s-a administrat acid ibandronic 150 mg o dată pe lună si 65,7% dintre pacientele la care s-a administrat acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi au prezentat răspuns terapeutic după un an. După doi ani, 87,1% (p<0,001) si 70,5% dintre paciente au corespuns acestui criteriu în cazul administrării a 150 mg o dată pe lună respectiv, 2,5 mg o dată pe zi.

Markerii biochimici ai turn-overului osos

Scăderi semnificative clinic ale valorilor concentratiilor plasmatice ale CTX s-au observat în toate momentele stabilite în care s-au făcut determinări, adică lunile 3, 6, 12 si 24. După un an (analiză primară) modificarea relativă mediană fată de valoarea initială a fost de –76% în cazul administrării de acidului ibandronic 150 mg o dată pe lună si –67% în cazul administrării acidului ibandronic 2,5 mg o dată pe zi. După doi ani, modificarea mediană relativă fată de valoarea initială a fost de –68% si –62% în cazul administrării a 150 mg o dată pe lună, respectiv a 2,5 mg o dată pe zi.

După un an, 83,5% (p=0,006) dintre pacientele cărora li s-a administrat acid ibandronic 150 mg o dată pe lună si 73,9% dintre pacientele cărora li s-a administrat acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi au prezentat răspuns terapeutic (definit ca o scădere >50% fată de valoarea initială). După doi ani 78,7% (p=0,002) si 65,6% dintre paciente au prezentat răspuns terapeutic în cazul administrării a 150 mg o dată pe lună respectiv, 2,5 mg o dată pe zi.

Pe baza rezultatelor studiului BM 16549, este de asteptat ca administrarea acidului ibandronic 150 mg o dată pe lună să fie cel putin la fel de eficace în prevenirea fracturilor ca si administrarea de acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi.

Acid ibandronic 2,5 mg o dată pe zi

În studiul clinic initial, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, referitor la efectul asupra fracturilor, efectuat timp de 3 ani (MF 4411) s-a demonstrat o scădere semnificativă statistic si relevantă clinic a incidentei noilor fracturilor vertebrale evidentiate clinic, morfometric si radiografic (tabel 4). În acest studiu, acidul ibandronic a fost evaluat în cazul administrării în doze orale de 2,5 mg o dată pe zi si de 20 mg administrate intermitent, ca tratament experimental. Acidul ibandronic s-a administrat cu 60 minute înainte de consumul primului aliment sau a primei băuturi din ziua respectivă (perioada de repaus alimentar după administrare). Studiul a înrolat femei cu vârsta cuprinsă între 55 până la 80 ani, care erau de cel putin 5 ani în perioada de post-menopauză, care au avut DMO la nivelul coloanei lombare între 2 si 5 DS sub valoarea medie din pre-menopauză (scor T) la cel putin o vertebră (L1-L4) si care au avut una până la patru fracturi vertebrale obisnuite. Toate pacientele au utilizat zilnic câte 500 mg calciu si câte 400 UI vitamină D. Eficacitatea a fost evaluată la 2928 paciente. Acidul ibandronic 2,5 mg administrat zilnic a determinat o reducere semnificativă statistic si relevantă clinic a incidentei noilor fracturilor vertebrale. Această schemă terapeutică a redus incidenta noilor fracturi vertebrale evidentiate radiografic cu 62% (p=0,0001) pe durata celor trei ani ai studiului. S-a observat o reducere a riscului relativ cu 61% (p=0,0006) după 2 ani. Nu s-au observat diferente semnificative statistic după 1 an de tratament (p=0,056). Efectul antifractură s-a mentinut pe toată durata studiului. Nu s-a demonstrat nicio reducere a acestui efect de-a lungul timpului.

De asemenea, incidenta fracturilor vertebrale evidente clinic a fost redusă semnificativ, cu 49% (p=0,011). În plus, efectul puternic asupra fracturilor vertebrale s-a evidentiat prin reducerea semnificativă statistic a scăderii în înăltime, comparativ cu placebo (p<0,0001).

Tabelul 3: rezultatele studiului MF 4411 cu durata de 3 ani, referitor la efectul asupra fracturilor (IÎ% 95%)

 

Placebo

(N=974)

Acid ibandronic

2,5 mg pe zi (N=977)

Reducerea riscului relativ

Noi fracturi vertebrale evidentiate morfometric

 

62 % (40,9, 75,1)

Incidenta noilor fracturi vertebrale evidentiate morfometric

9,56 % (7,5; 11,7)

4,68 % (3,2;6,2)

Reducerea riscului relativ de fractură vertebrală evidentiată clinic

 

49 % (14,03; 69,49)

Incidenta fracturilor vertebrale evidentiate clinic

5,33 % (3,73; 6,92)

2,75 % (1,61; 3,89)

Valoarea medie a variatiei DMO raportată la valoarea initială a acesteia la nivelul coloanei vertebrale lombare, în cel de al treilea an

1,26 % (0,8; 1,7)

6,54 % (6,1; 7,0)

Valoarea medie a variatiei DMO raportată la valoarea initială a acesteia la nivelul întregului sold, în cel de al treilea an

-0,69 % (-1,0; -0,4)

3,36 % (3,0; 3,7)

Efectul tratamentului cu acid ibandronic s-a evaluat ulterior într-o analiză a subpopulatiilor de paciente care aveau ca valoare initială a DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub -2,5. Riscul de fracturi vertebrale a fost mult redus, comparativ cu populatia generală.

Tabelul 4: Rezultatele studiului MF 4411 cu durata de 3 ani, referitor la efectul asupra fracturilor (IÎ% 95%), la pacientele care aveau ca valoare initială a DMO la nivelul coloanei lombare scorul T sub -2,5

 

Placebo

(N=587)

Acid ibandronic

2,5 mg pe zi (N=575)

Reducerea riscului relativ

Noi fracturi vertebrale evidentiate

morfometric

 

59 % (34,5; 74,3)

Incidenta noilor fracturi vertebrale evidentiate morfometric

12,54 % (9,53; 15,55)

5,36 % (3,31; 7,41)

Reducerea riscului relativ de fractură vertebrală evidentiată clinic

 

50 % (9,49; 71,91)

Incidenta fracturilor vertebrale evidentiate clinic

6,97 % (4,67; 9,27)

3,57 % (1,61; 3,89)

Valoarea medie a variatiei DMO, raportată la

valoarea initială a acesteia, la nivelul

coloanei vertebrale lombare, în cel de al treilea an

1,13 % (0,6; 1,7)

7,01 % (6,5; 7,6)

Valoarea medie a variatiei DMO, raportată la valoarea initială a acesteia, la nivelul întregului sold, în cel de al treilea an

-0,70 % (-1,1; -0,2)

3,59 % (3,1; 4,1)

În populatia generală de pacienti din studiul MF 1411, nu s-a observat reducerea riscului fracturilor non-vertebrale, totusi administrarea zilnică de ibandronat pare a fi eficientă în subpopulatia cu risc crescut (DMO col femural, scorT <-3,0), la care s-a observat o reducere a riscului de fractură de 69%.

Tratamentul zilnic cu doza de 2,5 mg a determinat cresterea progresivă a DMO la niveluri vertebrale si non-vertebrale ale scheletului.

Cresterea DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare după trei ani de tratament a fost de 5,3% comparativ cu placebo si de 6,5% comparativ cu valoarea initială. Comparativ cu valoarea initială, cresterea DMO la nivelul întregului sold a fost de 2,8% la nivelul colului femural, de 3,4% la nivelul întregului sold si de 5,5% la nivelul trohanterului.

Markerii biochimici ai turnover-ului osos (cum ar fi CTX urinar si osteocalcina plasmatică) au evidentiat modelul asteptat de reducere până la valorile din pre-menopauză si o reducere maximă obtinută în decursul unei perioade de 3-6 luni.

O reducere semnificativă clinic de 50% a markeri-lor biochimici ai resorbtiei osoase s-a observat cel mai devreme la o lună după începerea tratamentului cu acid ibandronic 2,5 mg.

După întreruperea tratamentului, există o revenire la valorile patologice ale resorbtiei osoase crescute, anterioare tratamentului, asociate cu osteoporoza din perioada de postmenopauză.

Analiza histologică a biopsiei osoase după 2 si 3 ani de tratament la femeile aflate în perioada de post-menopauză a demonstrat că osul are calitate normală si nu a indicat niciun defect de mineralizare.

5.2 Proprietăti farmacocinetice

Efectele farmacologice principale ale acidului ibandronic la nivel osos nu sunt legate direct de concentratiile plasmatice existente, asa cum s-a demonstrat în diferite studii la animale si la om.

Absorbtie

După administrare orală, absorbtia acidului ibandronic la nivelul tractului gastro-intestinal superior este rapidă, iar cresterea concentratiilor plasmatice este proportională cu doza administrată, până la doza orală de 50 mg; la doze mai mari de 50 mg s-au observat cresteri mai mari decât cele proportionale cu doza. Concentratiile plasmatice maxime s-au observat în decurs de 0,5 până la 2 ore (în medie 1 oră), în cazul administrării în conditii de repaus alimentar, iar biodisponibilitatea absolută a fost de aproximativ 0,6%. Valoarea absorbtiei este redusă când este administrat împreună cu alimente sau băuturi (altele decât apa plată). Biodisponibilitatea este scăzută cu aproximativ 90% dacă acidul ibandronic este administrat cu un mic dejun standard, comparativ cu biodisponibilitatea observată la pacientele care nu au ingerat alimente sau băuturi. Nu s-a evidentiat reducerea semnificativă a biodisponibilitătii în cazul în care acidul ibandronic s-a administrat cu 60 minute înainte de prima masă a zilei. Atât biodisponibilitatea, cât si cresterile DMO sunt reduse, dacă alimentele sau băuturile sunt ingerate la mai putin de 60 minute după administrarea de acid ibandronic.

Distributie

După expunerea sistemică initială, acidul ibandronic se leagă rapid la nivel osos sau este excretat în urină. La om, volumul aparent de distributie terminal este de cel putin 90 l iar proportia din doză care ajunge la nivel osos este estimată a fi 40-50% din doza aflată în circulatia sistemică. La om, legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 85%-87% (determinată in vitro, la concentratii terapeutice) si, ca urmare, există un potential mic de interactiuni cu alte medicamente, determinate de deplasarea de la nivelul situsurilor de legare.

Metabolizare

Nu există nicio dovadă că acidul ibandronic este metabolizat la animale sau la om.

Eliminare

Fractia absorbită de acid ibandronic este eliminată din circulatie prin absorbtie osoasă (estimată la 40-50% la femeile aflate în perioada de post-menopauză), iar restul este eliminat nemodificat pe cale renală. Fractia neabsorbită de acid ibandronic este eliminată nemodificată în materiile fecale.

Intervalul timpilor de înjumătătire plasmatică aparenti observati este larg, timpul de înjumătătire plasmatică terminal aparent este, în general, cuprins între 10-72 ore. Deoarece valorile calculate depind în mare măsură de durata studiului, doza utilizată si sensibilitatea metodei de dozare, este posibil ca valoarea reală a timpului de înjumătătire plasmatică terminal să fie substantial mai mare, asa cum este în cazul celorlalti bifosfonati. Concentratiile plasmatice initiale scad rapid, atingând 10% din valoarea concentratiilor maxime în decurs de 3 ore după administrare intravenoasă si de 8 ore după administrarea orală.

Clearance-ul total al acidului ibandronic este mic, cu valori medii cuprinse în intervalul 84-160 ml/min. Clearance-ul renal (aproximativ 60 ml/min la femeile sănătoase aflate în perioada de post-menopauză) reprezintă 50-60% din clearance-ul total si este dependent de clearance-ul creatininei. Se consideră că diferenta între clearance-ul total aparent si clearance-ul renal reflectă preluarea acidului ibandronic la nivel osos.

Farmacocinetica în situatii clinice speciale

Sex

Biodisponibilitatea si farmacocinetica acidului ibandronic sunt similare la bărbati si la femei.

Rasă

Nu există dovezi ale niciunei diferente interetnice clinic relevante între asiatici si caucazieni, în ceea ce priveste distributia acidului ibandronic. Există putine date disponibile privind pacientii de origine africană.

Paciente cu insuficientă renală

Clearance-ul renal al acidului ibandronic la pacientele cu grade diferite de insuficientă renală este dependent în mod liniar de clearance-ul creatininei.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacientele cu insuficientă renală usoară sau moderată (clearance al creatininei egal cu sau mai mare de 30 ml/min) asa cum s-a demonstrat în studiul BM 16549, în cadrul căruia majoritatea pacientelor a avut insuficientă renală usoră până la moderată.

Pacientele cu insuficientă renală severă (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min) la care s-a administrat zilnic o doză orală de 10 mg acid ibandronic, timp de 21 zile, au prezentat concentratii plasmatice de 2-3 ori mai mari comparativ cu pacientele cu functie renală normală, iar clearance-ul total al acidului ibandronic a fost de 44 ml/min. După administrarea intravenoasă a 0,5 mg, clearance-ul total, renal si non-renal au scăzut cu 67%, 77%, respectiv cu 50% la pacientele cu insuficientă renală severă, dar nu a existat o reducere a tolerabilitătii asociate cresterii expunerii. Datorită experientei clinice limitate, acidul ibandronic nu este recomandat la pacientele cu insuficientă renală severă (vezi pct. 4.2 si 4.4). Proprietătile farmacocinetice ale acidului ibandronic nu s-au evaluat la pacientele aflate în stadii terminale ale bolii renale, tratate prin alte metode decât prin hemodializă. La aceste paciente, proprietătile farmacocinetice ale acidului ibandronic nu se cunosc si, ca urmare, acidul ibandronic nu trebuie utilizat în astfel de cazuri.

Paciente cu insuficientă hepatică

Nu există date farmacocinetice pentru acidul ibandronic la pacientele cu insuficientă hepatică. Ficatul nu are rol semnificativ în clearance-ul acidului ibandronic, care nu este metabolizat, dar este eliminat prin excretie renală si prin preluare la nivel osos. Ca urmare, ajustarea dozei nu este necesară la pacientele cu insuficientă hepatică.

Vârstnici

Într-o analiză multivariată, vârsta nu a fost identificată ca fiind un factor independent al unuia dintre parametrii farmacocinetici studiati. Deoarece functia renală se reduce cu vârsta, acesta este singurul factor de luat în considerare (vezi paragraful insuficientă renală).

Copii si adolescenti

Nu există date privind utilizarea acidului ibandronic la aceste grupe de vârstă.

5.3 Date preclinice de sigurantă

Efectele toxice, de exemplu semne de leziuni renale, s-au observat la câine numai la expuneri considerate suficient de mari comparativ cu expunerea maximă la om, fapt care indică o relevantă mică pentru utilizarea clinică.

Mutagenitate/carcinogenitate

Nu s-a observat potential carcinogen. Testele de genotoxicitate nu au evidentiat nicio dovadă a activitătii genetice a acidului ibandronic.

Toxicitatea asupra functiei de reproducere

Nu a existat nicio dovadă a efectului toxic direct asupra fătului sau a efectului teratogen al acidului ibandronic la sobolanii si iepurii cărora li s-a administrat pe cale orală acid ibandronic si nu au existat reactii adverse asupra dezvoltării la generatia F1 la sobolani, la o expunere de cel putin 35 de ori mai mare decât expunerea la om. În studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere efectuate la sobolan, reactiile adverse ale acidului ibandronic au fost cele observate la clasa bifosfonatilor. Acestea includ o scădere a numărului de locuri de implantare, interferenta cu nasterea naturală (distocie) si o crestere a malformatiilor viscerale (sindromul ureter renal pelvin).

6.      PROPRIETĂTI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipientilor

Nucleu -faza internă

Povidonă K 30

Celuloză microcristalină 102

Amidon de porumb pregelatinizat 1500

Crospovidonă

Nucleu-faza externă

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Dibehenat de glicerol

Film

Opadry OY-LS-28908 (White II) constând în:

Hipromeloză 3cP

Hipromeloza 50cP

Hipromeloza 15cP

Lactoză monohidrat

Dioxid de titan (E 171)

Macrogol 4000

6.2     Incompatibilităti

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani

6.4     Precautii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită conditii speciale de păstrare.

6.5     Natura si continutul ambalajului

Comprimatele filmate de 150 mg Mirdezel sunt disponibile în blistere din PA-Al-PVC/Al, care contin 1 sau 3 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6     Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinte speciale.

7.      DETINĂTORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

Sandoz S.R.L.

Str. Livezeni, Nr. 7A, 540472-Tg. Mures, România

8.      NUMĂRUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATĂ

3278/2011/01-02

9.      DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZATIEI

Autorizare – Februarie 2011

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iulie 2011

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Cluj: Congresul Societăţii Române de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială Specialişti de renume din ţară şi din străinătate prezintă, începând de joi, timp de două zile, la lucrările celui de al X-lea Congres al Societăţii Române de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială, teme de interes privind noile tehnici şi tratamentele moderne folosite în acest domeniu al medicinii.
Medicamentele Amgen şi Glaxo pentru osteoporoză primesc aprobare de la UE Medicamentul îndelung aşteptat al Amgen pentru osteoporoză Prolia sau denosumab a fost aprobat în Europa pentru tratarea osteoporozei, a anunţat compania americană vineri, potrivit Reuters.
Au fost create două noi medicamente pentru reducerea recidivelor cancerului de sân Două produse medicamentoase ieftine sub formă generică s-au dovedit a fi relativ eficiente în limitarea riscului de reapariţie a cancerului de sân la femeile aflate la menopauză, relevă două studii britanice publicate vineri în revista 'The Lancet', informează AFP.
A. Brezoescu: CNAS ar trebui să încheie contract direct cu pacienţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) ar trebui să încheie contract direct cu pacienţii în domeniul dentar, astfel încât medicul specialist să realizeze lucrările necesare, care să fie apoi decontate de CNAS, a susţinut, miercuri, într-o conferinţă de presă, dr. Alexandru Brezoescu, preşedintele...
Hiperparatiroidismul primar - cea de a treia cea mai frecventă endocrinopatie Hiperparatiroidismul primar este cea de a treia cea mai frecventă endocrinopatie, după diabetul zaharat şi disfuncţiile tiroidiene.